Un site de presă care selectează și analizează doar evenimentele demne de atenție.
Germania, una dintre marile puteri economice ale lumii, se confruntă cu o criză a forței de muncă calificată, în domenii esențiale. Astfel, țara a devenit o destinație atractivă pentru muncitori din toată lumea, inclusiv români, care se confruntă însă cu discriminare.
O discuție în profunzime pe această temă, în materialul Panorama de azi:
Germania se confruntă cu o criză a forței de muncitori calificați, în domenii esențiale. E o destinație atractivă pentru muncitorii români.
Prețurile la benzină și motorină au explodat începând de astăzi, ajungând în jurul valorii de 7,5 lei pe litru. Scumpirea, cea mai agresivă din ultima perioadă, se datorează exclusiv Guvernului României, care a modificat acciza la carburanți, pentru a încasa mai mulți bani la buget. Fluctuațiile prețurilor de carburanți la benzinării provoacă rapid nervi și dezbateri nu doar între șoferi, ci în întreaga societate. De multe ori însă, oamenii nu știu exact pe cine și de ce ar trebui să fie supărați pentru creșterea prețurilor la benzină și motorină. Cine e de vină când se scumpesc sau care sunt motivele reale din spatele creșterii de preț? Guvernul e doar cea mai evidentă rotiță din mecanismul prin care se compune prețul carburanților la pompă. Panorama a discutat cu mai mulți experți, pentru a vedea care sunt toate variabilele de care depinde plinul nostru la pompă. 👇👇
La final de februarie 2024, făcea mare vâlvă știrea că a fost câștigat marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 7 milioane de euro.
Astfel de povești pot fi extrem de seducătoare pentru oricine visează să se îmbogățească peste noapte, iar operatorii de jocuri de noroc, inclusiv Loteria statului, le prezintă ca pe ceva la îndemâna oricui.
Toți îți arată cât de posibil e să câștigi, dar nimeni nu-ți zice cât de probabil e să câștigi. Vorbim doar de noroc și totul e să joci.
Am decis să ne uităm la cât de popular mai e bătrânul Loto 6/49 și, mai ales, cm se poziționează Loteria Română într-o piață atât de controversată, unde „păcănelele” domină discuția publică.
Cât de popular mai e bătrânul Loto 6/49 și, mai ales, cm se poziționează Loteria Română într-o piață dominată de „păcănele” și pariuri?
Barcelona se pregătește să interzică închirierile de locuințe în regim hotelier, de tipul Airbnb, până în 2029, din cauza efectelor nocive pe care această practică le are asupra pieței imobiliare și asupra calității vieții din cartierele rezidențiale, care sunt invadate de turiști. „Turistofobia” nu e ceva nou și afectează cele mai multe orașe super-turistice din lume, unde viața localnicilor este tot mai afectată de hoardele disruptive de turiști. România avea anul trecut circa 15.000 de locuințe scoase la închiriere prin Airbnb. Cum se vede la noi acest trend internațional citiți în articolul de mai jos.
Explozia de camere în regim Airbnb a dus la creșterea numărului de turiști, așa că municipalitățile au început să impună restricții dure platformei
Francezii au ieșit azi din nou la vot, în cadrul unor alegeri anticipate fulgerătoare, declanșate de președintele Macron după eșecul înregistrat în fața partidelor extremiste, la alegerile europarlamentare de la începutul lunii. Cum a ajuns Franța în această criză politică și care sunt implicațiile deciziei lui Emmanuel Macron? Panorama a stat de vorbă cu Angela Tacea, conferențiar la Sciences Po din Grenoble, specializată în politică europeană.
Cum a ajuns Franța să organizeze, din scurt, alegeri parlamentare anticipate și care sunt implicațiile deciziei lui Emmanuel Macron?
Vorbim despre căldura dragostei de țară, care ne cuprinde pe mulți dintre noi atunci când Naționala joacă bine fotbal, dar și despre cât de ușor alunecăm în patriotism răsuflat. Fotografia care ne îndemna să ne învățăm copiii să iubească România e un prilej minunat să vorbim despre cm ar trebui mai întâi să ne creștem o Românie care să ne iubească pe noi și pe copiii noștri. Apoi, zăbovim cu generalul Ciucă, la masa negocierii de talcioc a alegerilor prezidențiale.
Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.
Căldura dragostei de țară, care ne cuprinde pe mulți dintre noi atunci când Naționala joacă bine fotbal, ne face să alunecăm în patriotism răsuflat.
Autoritățile fiscale și Guvernul se află în centrul unui nou scandal, legat de modificările introduse peste noapte în legislația privind e-TVA și e-Factura. Premierul Ciolacu i-a cerut ministrului de Finanțe Marcel Boloș să ofere explicații și să vină cu modificări fezabile, în locul celor care au pus antreprenorii și contabilii pe jar, în aceste zile. Nu e prima oară când autoritățile fac modificări care dau peste cap întreg sistemul de facturare și contabilitate al firmelor, fără să se consulte cu cei pe care aceste schimbări îi afectează direct. În articolul nostru, explicăm cât a durat să fie puse pe picioare două alte sisteme digitale ale unui ANAF care se chinuie să intre în era digitală.
Cât mai e până la e-ANAF? 31 mai 2024, 1 iunie 2024 și 1 iulie 2024 - ce se întâmplă la fiecare termen pentru implementarea RO e-Factura, plus ce trebuie să știe contribuabilii despre SAF-T.
Hashtag-ul – prescurtare de la traditional wife, adică soție tradițională – a adunat pe TikTok peste 600 de milioane de vizualizări. Cele care-l promovează postează clipuri în care gătesc, fac curat, au grijă de copii și se aranjează pentru a-și aștepta partenerii acasă la sfârșitul zilei.
Deseori, sunt îmbrăcate în rochii colorate și inspirate din America anilor ‘50-‘60. Sunt imagini desprinse parcă din iconicul serial Mad Men.
E un trend care a luat amploare în Statele Unite și e promovat de femei care au ales să se ocupe doar de treburile casnice, și să nu aibă o carieră. Ele resping ideile feministe și cer reîntoarcerea la valorile ultra-conservatoare, în care rolurile de gen într-o căsnicie erau foarte bine delimitate (ea – casnică, el – angajat).
Fiind vorba de un trend online, deci extrem de vizibil și de răspândit, curentul are inclusiv un substrat politico-cultural, chiar dacă indirect și neintenționat.
Hashtag-ul a adunat pe TikTok peste 600 de milioane de vizualizări, iar cele care îl promovează se declară soții tradiționale.
E oficial, premierul olandez Mark Rutte este noul secretar general al NATO, funcție pe care o va prelua începând cu 1 octombrie. Merită să ne amintim acum geneza mascaradei la care am asistat vreme de câteva luni, privind la pretențiile președintelui român Klaus Iohannis de a fi numit în această funcție. Am asistat cu toții la un penibil paradox între merit și impostură: România să fie în sfârșit recunoscută ca având o poziție geostrategică de o importanță incontestabilă între aliații occidentali, cu temele făcute corect în NATO, iar în același timp un individ precum președintele Klaus Iohannis să se cațăre total nemeritat pe acest eșafodaj, trâmbițându-și pretențiile de a ajunge șeful politic al celei mai puternice alianțe militare din ultimele secole.
La vremea respectivă, Andrei Luca Popescu se gândea la 3 posibile scenarii pentru Iohannis, în newsletterul „Panorama cu ALP”. S-a terminat în al treilea: scenariul de coșmar. „Președintele nostru a atins un nivel atât de grobian al penibilului și misecuvinismului, că a ajuns să se propună singur pentru job”. Citiți mai multe în editorialul despre cm „Iohannis NATO-lănit de ajuns”. 👇👇👇
Dacă ți-ai trăit adolescența în anii '90-2000, poate ai observat că stilul vestimentar de atunci a revenit. Și nu neapărat în rândul celor care au trăit acele vremuri, ci, culmea, e adoptat de membrii Generației Z, care nici măcar nu erau născuți atunci.
E un trend în jurul muzicii și hainelor care au marcat sfârșitul celui de-al doilea mileniu. O parte din obiceiurile de consum ale generațiilor tinere fac arc peste timp, până în urmă cu 20-30 de ani.
I se spune economia nostalgiei sau throwback economy, iar brandurile și marile companii s-au aliniat imediat noilor comportamente. Trendul a apărut în Vest, dar a fost adoptat rapid și în România.
Economia nostalgiei se bazează pe dorința de a te reconecta cu trecutul sau, în cazul celor care chiar au trăit acele vremuri, cu amintirile.
Renunțarea la banii cash și trecerea accelerată către o societate dominată de tranzacții digitale are și dezavantaje, nu doar atuuri pentru cetățeni. Suedia e cea mai avansată țară europeană în renunțarea la plățile cash, dar s-a trezit că se confruntă cu o adevărată epidemie de fraude digitale, cărora suedezii le pică în plasă. În 2023, infractorii digitali au furat echivalentul a peste 100 de milioane de euro în Suedia, prin diverse metode prin care i-au păcălit pe cetățeni să acceseze aplicații sau linkuri frauduloase. România e departe de grijile unei societăți cashless, fiind o țară unde mulți oameni încă preferă banii cash, fie pentru a frauda statul, fie din cauza unor prejudecăți și spaime nefondate, legate de bănci sau online. Totuși, și la noi fraudele online sunt în creștere. Cum arată drumul către o țară cu mai puține plăți cash și ce obstacole întâmpină România, citiți în articolul nostru. 👇👇👇
Dacă marile economii ale lumii evită o recesiune anul acesta, atunci băncile centrale se bucură de un climat nesperat: inflație aproape de țintă, o rată a șomajului extrem de mică, piețe financiare pe val și o creștere economică peste potențial.
Ca de obicei, SUA sunt locomotiva, iar situația de acolo poate fi rezumată simplu: americanii muncesc, câștigă și cheltuiesc mai mult decât toată lumea, care mai degrabă economisește. Fed ar vrea să umble la dobânzi, dar nu face încă pasul.
Aliniate în spatele americanilor și cu speranța că Federal Reserve va face acel pas, industriile din marile economii au repornit în ultimele luni motoarele producției și speră la un ritm tot mai susținut în următoarea perioadă.
Cu condiția să nu apară șocuri neașteptate, după cm poți citi în materialul de mai jos 👇👇👇
Ținta clasică a băncilor centrale privind inflația (un nivel anual de 2%) va ajunge limita de jos a țintei. Efectele se văd în buzunarele noastre.
E din nou acea perioadă fierbinte a anului, când copiii trec prin focurile examenelor, iar nivelurile de stres și anxietate sunt la cote maxime. O discuție mai veche cu psihologul Viorel Roman e la fel de valabilă ca oricând. În timp ce elevii ar trebui să se concentreze doar pe lucrurile care sunt în controlul lor, respectiv învățat, dormit, mâncat sănătos, specialiștii îi sfătuiesc pe părinți să încerce să nu le „contamineze” emoțiile și să le ofere copiilor sprijinul de care au nevoie pentru a trece cu bine în următoarea etapă din viața lor. „Este esențial să nu folosească psihologia inversă sau tactici de speriere, pentru că le vor amplifica anxietatea”, atrage atenția psihologul.
Stresul generat de examene și de aflarea rezultatelor face ca absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a să treacă prin momente de anxietate ridicată în această perioadă, chiar prin stări depresive, trăiri generate inclusiv de așteptările părinților. Ce soluții există.
Finanțe în doi: aproape orice discuție despre bani este dificilă, mai ales atunci când doi parteneri decid să pornească la drum împreună și sunt nevoiți să pună și veniturile, și facturile pe masă.
Aproape 8 din 10 români spun că banii sunt principalul motiv de ceartă în cuplu, mai puternic chiar decât părinții, prietenii sau copiii. Asta pentru că poate apărea infidelitatea financiară, despre care puteți afla mai multe în materialul de astăzi:
Ce se întâmplă atunci când banii se întâlnesc cu împărțirea cheltuielilor? Aproape orice discuție despre bani este dificilă, mai ales atunci când doi parteneri decid să pornească la drum împreună și sunt nevoiți să pună și veniturile și facturile pe masă.
De la băile populare la relaxarea în locuri mai sofisticate, România a început de câțiva ani să facă primii pași spre cultura spa. Aceasta include tradițiile și practicile asociate cu mersul la un centru de profil, cu scopul de a aduce relaxare, a îmbunătăți sănătatea și a induce o stare de bine.
Românii asociază cultura spa mai degrabă cu terapiile, cm ar fi masajele sau tratamentele corporale, dar ea include și activități precum saunele uscate (tradițional finlandeze), băile cu aburi (turcești) sau cele în piscină.
Deși am progresat, încă nu atingem performanțele altor țări europene cu tradiție. Citiți în articolul nostru cm a evoluat România în acest domeniu.
De la baia populară la relaxarea în saună, în locuri mai sofisticate, România a început de câțiva ani să facă primii pași spre cultura spa.
Luna mai 2024 a devenit cea mai caldă lună mai din istorie, marcând a 12-a lună consecutivă în care se înregistrează temperaturi cu 1,5 grade Celsius peste media temperaturilor din era pre-industrială. Temperaturile mari vin însoțite și de fenomene extreme. La noi, de pildă, luna iunie a venit cu temperaturi care se învârt în jurul a 35 de grade și cu furtuni puternice și grindină.
De ce ne-ar păsa de toate acestea? Răspunsul vine de la Jeff Goodell, jurnalist de mediu, în cea mai recentă carte a lui – „The heat will kill you first. Life and death on a scorched planet” (Căldura te va ucide prima. Viața și moartea pe o planetă pârjolită, apărută la editura ZYX BOOKS).
Sunt temperaturi record în toată lumea. Căldura e aici ca să rămână și trebuie să știm cm să îi supraviețuim.
Cumperi bilet, faci bagajul, mergi la aeroport, te așezi confortabil în scaunul avionului și zbori până la destinația dorită. Îți mai aduci aminte cm erau vremurile în care să pleci în vacanțe cu avionul nu presupunea nicio emoție, în afară de cea a zborului?
Astăzi, lucrurile stau complet diferit. Stresul definește noua noastră relație cu vacanța. Zborurile vin la pachet cu incertitudine și nu doar atât. Mai sunt și foarte scumpe, mult peste galopul inflației care și așa a scumpit totul. Cum îmbinăm toate acestea, citiți în articolul nostru.
Cumperi bilet, faci bagajul, mergi la aeroport, te așezi confortabil în scaunul avionului și zbori la destinație. Astăzi, vacanțele arată complet diferit.
Vorbim despre ridicolul situației în care s-a pus președintele Klaus Iohannis, care a rămas „singur împotriva tuturor”, în speranța că, în numele României, îi va fi lipită de frunte funcția de șef al NATO, deși are o anvergură politică și profesională de categorie mult prea ușoară. Apoi, ne oprim la ironia sorții în cazul fostului șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, care a ajuns să fie mușcat de picior chiar de buruienile carnivore care i-au crescut în „câmpul tactic”.
Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.
Ridicolul situației în care s-a pus președintele Klaus Iohannis, care a rămas „singur împotriva tuturor”, în speranța că, îi va fi lipită de frunte șefia NATO.
Zilele de caniculă extremă au devenit deja o regulă, nu o excepție în verile din România. Iar viața printre betoanele orașelor le face și mai greu suportabile. Suntem nevoiți să ne adaptăm, chiar și fără voia noastră, la căldură tot mai intensă. Cum o putem face, ce ar trebui schimbat în orașele și casele în care trăim? Citiți soluțiile găsite de arhitecți și urbaniști, într-un material Panorama.
Valurile de căldură tot mai intense au devenit regulă și nu excepție, motiv pentru care este nevoie să ne adaptăm constant stilul de viață și locuințele.
Serviciile de streaming, lansate odată cu intrarea în online a Netflix și Hulu acum aproape 15 ani, devin tot mai asemănătoare cu cablul clasic: au reclame, transmit competiții sportive live și în curând vor oferi pachete cu mai multe platforme. Sună cunoscut? A fost o perioadă „de aur” a serviciilor de streaming, în care platformele investeau zeci de miliarde de dolari în conținut, pentru a depăși concurența și a atrage mai mulți abonați. Totul pare însă că se apropie de sfârșit.
După ce HBO Max s-a transformat în Max, a apărut un element important: reclamele. Serviciile de streaming par să revină la modelul cablului TV.
Nivelul încrederii românilor în presă a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Doar 27% din cei care au răspuns studiului Digital News Report, coordonat de Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, au spus că mai au încredere în presă. În schimb, românii au mai multă încredere în rețelele sociale, iar principala sursă de informații rămâne ce spun alți oameni - o ecuație în care dezinformarea, propaganda și manipularea sunt avantajate. În schimb, piaţa media din România își continuă creșterea, ajungând la o valoare netă estimată de 701 milioane de euro, în 2023, conform Media Fact Book.
În Panorama, am încercat să vedem cm am ajuns în această situație a neîncrederii publicului în presă, ce rol a jucat finanțarea presei în această scădere a încrederii și care este „prețul corect” al informației oneste în slujba cetățeanului.
Ce a venit mai întâi în presa din România: problema lipsei de încredere a publicului sau cea a finanțării?
Femeile sunt în continuare slab reprezentate în politica românească.
Nu e o surpriză, dar rezultatele alegerilor din 9 iunie o confirmă cu vârf și îndesat. Mai puțin de un sfert dintre candidații care s-au înscris pe listele electorale erau femei, iar atunci când ne uităm la rezultate, mai puțin de 7% dintre primării au fost câștigate de ele, conform datelor Expert Forum.
Așadar, unde ne sunt femeile în politică?
Din păcate, problemele sunt structurale, dar sunt legate și de mentalitatea machistă care domină societatea autohtonă.
Femeile sunt în continuare slab reprezentate în politica românească. Confirmarea vine și când privim rezultatele alegerilor din 9 iunie.
Noi rezultate de la testele PISA arată că elevii români stau mai prost decât media și în ce privește gândirea creativă, nu doar la citire, matematică sau științe. România a scos un scor mai bun în Europa doar decât Moldova, Cipru, Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania, fiind la același nivel cu elevii din Columbia sau Jamaica, de exemplu. În timp ce ne mândrim cu câteva vârfuri de excepție care strălucesc în câteva domenii, performanța media a școlii românești este submediocră. Mai mult, diferențele dintre elevii care merg la școală în medii dezavantajate sunt extrem de mari față de cei care se educă în medii avantajate.
În general, discuțiile despre starea învățământului românesc oscilează între nivelul slab al programei școlare și indolența elevilor: tinerii din ziua de azi nu mai învață. Povestea că tineretul din ziua de astăzi e leneș și nu mai învață ar trebui virată spre o explicație de tip cauză-efect. Și mai ales examinată prin câteva întrebări mai subtile: a scăzut, cu adevărat, calitatea elevilor sau este o problemă mult mai profundă la mijloc? Mai poate sistemul educațional de astăzi să susțină noile generații de elevi? Pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări, trebuie să plecăm în primul rând de la realitatea elevilor, nu a profesorilor. Ei sunt pe primul loc. Panorama a făcut acest exercițiu, în articolul de mai jos 👇👇👇
Fie iarnă, fie vară, costurile pentru utilități par să se încăpățâneze să rămână ridicate. Asta pentru că verile sunt diferite față de cm au fost – canicula vine mai repede și durează mai mult. Încălzirea globală nu mai este doar un articol în revistele de mediu, o simțim și îi vedem efectele peste tot, de la dorul pentru iernile cu zăpadă și nămeți, până la disconfortul dimineților prea calde sau grija pentru facturile la energie care sar pe măsura ce aerul condiționat ne răcorește casele. Astăzi avem la îndemână multe feluri de a investi în acest confort și, simultan, de a reduce cheltuielile cu energia și amprenta asupra mediului.
Advertorial susținut de Brico Dépôt România.
Un studiu realizat de iSense Solutions și Brico Dépôt România a arătat că 8 din 10 români din mediul urban sunt preocupați de creșterea costurilor la energie, care pot fi reduse prin izolarea termică a locuinței, utilizarea inteligentă a resurselor alternative și altele.
„Impresia mea este că, pentru că ne merge bine, am început să acceptăm că asta (corupția din România) e factura pe care trebuie să o plătim. Ceea ce e destul de scandalos”.
O radiografie ca un duș rece a pericolelor politice și economice care amenință Europa, împreună cu motivele de optimism, dar și de îngrijorare pentru România:
Cristian Mureșan, economist la S&P Global - Paris și invitat la conferințele „Despre lumea în care trăim”, face o radiografie a pericolelor care amenință ordinea economică globală și sistemul capitalist și cm se poziționează România în mijlocul acestor tensiuni.
Naționala României a debutat în forță la Euro 2024, contra Ucrainei, iar o figură care a ieșit în evidență prin părul său vopsit albastru a fost fundașul Andrei Rațiu (25 de ani). Povestea lui e grăitoare pentru mulți fotbaliști valoroși de origine română, care au ajuns să trăiască în alte țări încă de mici. Rațiu a plecat să locuiască în Spania, alături de părinții săi care munceau acolo, încă de la vârsta de 6 ani. Acolo a crescut ca jucător de fotbal și acolo joacă și acum, la echipa de club. Pentru Națională, se întoarce însă în România.
În Panorama, am scris cm e foarte posibil ca următorul superstar al sportului românesc să se fi născut deja peste hotare, de ce nu l-am găsit încă și cm dăm de el. Diaspora română măsoară de la an la an din ce în ce mai mulți conaționali, iar sportul românesc se află într-o letargie completă. Unii tineri sportivi români din diaspora aleg să joace pentru țara din care au plecat părinții lor, din patriotism, dor de casă sau din dorința de a-și face familia mândră. Mulți alții tind totuși să aleagă țara adoptivă, dezamăgiți de ceea ce au găsit sau au lăsat în urmă, aici în România. Articolul cuprinzător, aici 👇👇👇
Răspunsul scurt: o economie falimentată în repetate rânduri încearcă acum o nouă cale, iar oamenii încep să înțeleagă prețul.
După decenii de criză, guverne populiste, incompetente și, mai rău, corupte, alegătorii din Argentina au decis să încerce o nouă cale politică. Așa a venit la putere Javier Milei, un economist clasic, exponent al statului minimal, care consideră socialismul un „cancer”.
Bacalaureat 2024 începe astăzi și e un moment bun să ne uităm din nou la câtă performanță produce sistemul nostru de educație, comparativ cu altele. Educația e privită în toată lumea drept una dintre pietrele de temelie ale unei societăți, prin care se formează calitățile viitoare ale minților, culturilor și, până la urmă, națiunilor. Cu toții trecem, mai mult sau mai puțin, printr-un sistem de educație formală, începând cu vârste fragede. Cei rămași pe dinafară sunt de obicei oamenii cei mai vulnerabili și defavorizați din societățile în care trăim. Într-un material interactiv Panorama, ne-am uitat la ce fac alții pentru a avea o școală performantă.
Căutăm explicații în tradiția și excepțiile unor sisteme performante de educație din lume, dar și în statutul profesorilor într-o societate, care poate determina într-o mare măsură calitatea lor profesională: cât sunt plătiți și care este rolul lor?
După niște alegeri dominate de succesul PSD-PNL și de multe controverse la numărarea voturilor, succesul independentului Mihai Polițeanu la Primăria Ploiești vine în contrast total cu o putere din ce în ce mai mare a unei coaliții aparent imbatabile.
Ne-am uitat la cine e Mihai Polițeanu și am încercat să refacem „rețeta” succesului lui electoral, cu ajutorul a doi ploieșteni: jurnalistul Patraru, realizatorul Nației, și Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și expert în științe politice.
Succesul lui Mihai Polițeanu la Primăria Ploiești pare să vină în contrast total cu o putere din ce în ce mai mare a unei coaliții aparent imbatabile.
În căutarea strălucirii și a turiștilor de altă dată, stațiunea Băile Herculane trece printr-un amplu proces de renovare. După decenii întregi de nepăsare care au făcut din stațiunea nobilimii romane și apoi a celei austro-ungare un adevărat „oraș-fantomă”, lucrurile încep în sfârșit să se miște în direcția bună.
În căutarea strălucirii și a turiștilor de altă dată, stațiunea Băile Herculane trece printr-un amplu proces de renovare. După decenii întregi de nepăsare
5 Temisana
Bucharest
010113
Be the first to know and let us send you an email when Panorama.ro posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.
Send a message to Panorama.ro:
Cum arată jurnalismul pentru „un lup tânăr” în 2024 și cm era în ’90? Cum se intra în presă în anii ‘90-2000 și ce e diferit acum? Ce mai înseamnă azi să fii jurnalist, când toată lumea are propriul „ziar” pe rețelele sociale? Vezi tot documentarul aici: https://panorama.ro/30-de-ani-de-presa-libera-in-romania/ #presa #media #journalism
Cum s-a transformat finanțarea presei românești în ultimele trei decenii și cm am căzut în capcana click-urilor și a finanțării nemarcate făcute din bani publici. Campania PRESSING e susținută de ING Bank România, care, în parteneriat cu Fundația Friends For Friends, organizează Atelierele Superscrieri pentru jurnaliști interesați să se specializeze în presă economică.
„Cine vă plătește pe voi?” Răspunsul la cea mai grea întrebare pentru presa din România. Video întreg aici: https://bit.ly/3WTNqXi #journalism #presa
Mâine dimineață, în Panorama.ro, un reportaj cu adevărat special realizat de Mandrie si Beton. Veți fi invitați, vreme de câteva minute, la nunțile impresionante ale unor români din diaspora. Iată un teaser video:
RADOR - Pagina Stirilor Inedite
Strada General Berthelot Nr
