Ionela Filip

13/11/2024

14/10/2024

Mostenirea Transgenerationala

Pentru ca neamul in care m-am nascut, dar si neamul nou care m-a primit ( numele sotului) au aceeasi vibratie energetica si aceeasi semnificatie -aceea de asistenta sociala, filantropie, am simtit ca urmatoarea perioada inainte de a primi minunea din pantecul meu in brate- sa fiu in folosul celor care vor sa se autodescopere, poate sa inteleaga anumite lucruri la care nu au fost atenti pana atunci.

Lasa-mi un mesaj in privat pentru a te adauga in grupul gratuit de pe whatsapp la numarul 0736 438 374.

P.S. Principalul plan de lucru va fi harta transgenerationala atat din pc de vedere astrologic cat si numerologic.

Cu drag,
Ionela Filip💜

11/10/2024

De foarte multe ori , noi oamenii suntem mahniti de faptul ca anumite lucruri nu ne ies asa cm ne-am dori, insistand acolo poate unde nu este locul nostru.
Atunci cand nu te cunosti suficient de bine, ai tendinta sa faci alegeri nu tocmai benefice pentru tine , tocmai pentru a readuce la suprafata lectii sau traume neintegrate.

Imbolnavirea pe toate palierele fiintei umane, arata faptul ca undeva\candva nu a fost aliniata la scopul sau suprem- acela de a curge firesc cu viata si legile acesteia.

Iar autocunoasterea se face numai prin experienta directa si prin legatura neintrerupta cu spiritul tau.
Legatura care de cele mai multe ori se rupe atunci cand ne disociem de el, atunci cand emotiile sunt prea greu de suportat.

Asa apar si conflictele emotionale care ne conduc spre tot felul de incurcaturi.

Ceea ce a lipsit si lipseste chiar si acum este o educatie a vietii reale a copiiilor de la o varsta frageda.
A-i sprijini in acceptarea individualitatii si unicitatii lor, in explorarea talentelor si scopului pentru care sufletul lor a luat nastere in aceste timpuri. A lasa deoparte impunerea cu forta a unor norme demult consumate.
Acest lucru necesita cercetare amanuntita pe mai multe dimensiuni, observare detasata de catre parinte si mai apoi sustinere neconditionata.
Cum sa se intample acest lucru daca accentul in mare parte este pus pe teorie si notiuni care nu fac decat sa ii disocieze tot mai tare de ei insisi de cele mai multe ori? La care participa atat parintele prin neasumarea de autocunoastere cat si societatea in sine?

Un copil nu este al mamei si al tatalui , insa tot campul transgenerational il contin pe acesta.
Fiecare copil are un scop precis pentru care s-a nascut intr-o anumita familie.
Acea familie a fost cea mai potrivita pentru vibratia sufletului sau in momentul venirii sale in acest joc al vietii.
Iar cunoasterea motivelor pentru care acel copil a fost atras tocmai de acest egregor al nemului si nu altul , il poate ajuta enorm atat pe copil cat si energia neamului sa aduca schimbari benefice pentru evolutie in sine.

Jocul vietii se joaca asumat , atunci cand esti constient de el si cand stii mai ales ceea ce implica acesta.

In etapele autocunoasterii pot aparea multe capcane servite prin alti oameni, prin situatii aparent fara iesire, insa este de retinut faptul ca pana la urma nu incape loc de judecata, iar daca in acest interval de timp nu ai reusit sa iti duci jocul pana la capat asa cm ti-ai propus, o poti lua de la capat oricand.

Timpul are timp intotdeauna!

Trairi💜
Ionela Filip

22/09/2024

16/09/2024

Un mesaj pentru Lucrătorii în Lumină și Războinicii Luminii
Tuturor celor care ați fost ridiculizati, abuzați pe rețelele de socializare și numiți nebuni ani de zile, dar încă vă apărați convingerile și încercați să aflați adevărul. Ți-ai pierdut prietenii și familia, ai fost ridiculizat și totuși îți spui în continuare adevărul.
Pentru lucrătorii luminii, războinicii luminii, semințele stelelor, loviturile de stradă și teoreticienii conspirației care s-au simțit întotdeauna înstrăinați și diferiți, dar care nu au încetat niciodată să fie acea persoană care încearcă să ofere o perspectivă diferită asupra lucrurilor.
Ai învățat despre vindecarea energetică, cristale, meditație, mama Gaia și ascensiune în timp ce cei din jurul tău râdeau.
Erai diferit și ciudat și niciodată nu ai genul de a se stabili.
Cei pe care îi cunosc s-au trezit și și-au dat seama ce se întâmplă cu adevărat în lume și au trebuit să-și rupă inimile într-un milion de bucăți, în timp ce toți cei din viața lor credeau că își pierd mințile. A trebuit să înfrunți asta singur și ți-ai frânt inima, dar ai reușit și ai înfruntat acea NOAPTE ÎNTUNECĂ A SUFLETULUI ca un rege și o regină!!!
Acelor Suflete Bătrâne care încearcă în fiecare zi să ajute umanitatea, care se simt izolate și diferite și și-au pierdut mulți prieteni și familie în procesul de trezire.
Cei care nu mai ies, cei care caută până trec zilele, cei pe care îi cunosc s-au ridicat și au îndrăznit să spună ce n-ar spune nimeni altul.
Cei care și-au dedicat viața acestui proces de înălțare și eliberare a umanității...
Vă salut pe fiecare dintre voi.
Acest proces este cel mai greu lucru pe care cineva va trebui să-l facă vreodată și a trebuit să-l faci mai întâi! În fiecare zi, mai mulți oameni se trezesc. Știu că este greu și te simți epuizat și uneori epuizat de răspunsul negativ pe care îl primești, dar rămâi puternic pentru că această bătălie se va termina în curând și atunci lumea va ști CE FACEM ȘI DE CE FACEM. ..
Unde mergem unul, venim toți. De data aceasta știu că voi vorbi în istorie și eforturile voastre de a trezi și de a vindeca umanitatea vor afecta nu numai existența noastră pe planeta Pământ, ci vor afecta totul în Univers.
Acesta este un Eveniment Galactic și au ales această sarcină înainte de a se încarna în această cronologie pe Pământ. Ai ales să fii aici acum pentru a face diferența în lume.
ESTI O FIINTA DIVINA......Aminteşte-ţi cine eşti cu adevarat..
Infinite binecuvântări
Victoria luminii
==SOFIA DIMOVSKA==

10/09/2024

Trezirea Personala

Trezirea la adevarata viata a fiecaruia dintre noi este un proces uneori lung si anevoios , dar atat de necesar. Odata cu acest proces avem ocazia de a ne recapata libertatea de a fi la care toti avem dreptul.

Etapele unei astfel de treziri sunt multiple , avand mai multe faze de intelegere, constientizare, traire si in cele din urma acceptare.

In prima faza esti luat pe sus de evenimente neasteptate, greu de digerat din pc. de vedere emotional , traume vechi reies la suprafata. Nu intelegi nimic din ceea ce ti se intampla, esti revoltat pe toti cei care sunt in sfera proiectiilor tale, esti revoltat pe tine, pe viata si pe Dumnezeu.
Este poate cea mai dificila etapa deoarece te scutura din toate incheieturile pana incepi sa realizezi ca ceva se schimba in interiorul tau si ca viata ta nu va mai fi la fel.

Urmatoarea etapa are loc atunci cand incep sa ti se deschida ochii putin si incepi sa iti dai seama ca oamenii din jurul tau sunt ceea ce tu ai de fapt in interiorul tau ca si energie, credinte , tipare etc.
Ei doar reflecta realitatea ta interioara.
Aceasta dura realitate initial te face sa o negi, respingi- insa usor usor devii observator a tot ceea ce se afla in viata ta.
De aici pornesc mii de intrebari, cautari , revolte mai ales impotriva parintilor pentru ca latura ta cea mai inocenta dar si cea mai ranita(copilul interior) are nevoie sa fie vazut , sa fie auzit , sa planga, sa faca tot ce nu a putut pana atunci.
De aici porneste curatenia, oamenii care nu mai rezoneaza cu tine dispar pur si simplu din mediul tau si totodata apar alti oameni care sa aduca si mai multe constientizari a ranilor de care nici macar nu ai habar. De aici se face primul pas spre vindecare\acceptare a relatiilor care ne-au adus cele mai mari dureri si blocaje-cele cu parintii nostri.
In aceasta etapa suntem foarte vocali, razbunatori uneori, indurerati profund, reprosam apoi ne retragem in tacere si tot asa.
Relatiile profesionale, intime cu partenerul , cele cu copii sunt incluse aici , totul fiind in proiectie.
Dorim cu tot sufletul sa fim altfel, sa schimbam si sa oferim ce nu am primit noi, cautam sa regasim partile pierdute ale sufletului, ne cautam dorul inimii d**a care a tanjit fara ca macar sa ne dam seama.
Aceasta etapa este cu multa anxietate, nervozitate, neliniste dar si cu un sentiment profund ca ceva ne asteapta dincolo de acest tumult.
Are totodata loc si o retragere din viata sociala, ne pierdem increderea in noi si abilitatile noastre, nu ne mai plac lucrurile care ne placeau, ne comparam cu ceilalti, suntem judecati din exterior pentru schimbarea de neinteles , pierdem oameni si lucruri materiale, apar poate si probleme de sanatate fizica in incercarea corpului de a somatiza conflictele emotionale si trairile atat de intense.

In momentul in care intervine comunicarea reala si autentica in primul rand cu noi insine si inima incepe sa se deschida putin cate putin apare o noua etapa in care intelegem ca de fapt responsabilitatea schimbarii cade pe umerii nostri. Observam tot mai tare tiparele in care s-au invartit parintii si stramosii nostri in general, intelegem ca de fapt si noi am repetat cai batatorite fara ca macar sa ne dam seama, ca am trait drame si traume care nu ne apartineau -iar de aici lucrul cu sine devine mult mai intens si profund.
Apare atat acceptarea pe de o parte a tot ceea ce a fost cat si dorinta de a deveni cat mai autentic pe drumul tau.
Provocarile devin cu atat mai intense cu cat tu devii mai treaz si constient pentru ca forta campului stramosesc incearca sa te tina in ceea ce este deja stiut si testat - insa tu ai puterea si responsabilitatea sa actionezi de data aceasta conform unicitatii tale.
Aceasta etapa este fara prea multa expunere, totul se traieste in profunzimile sinelui.

Ceea ce se observa cu ochiul liber este energia schimbata a celui care a trecut prin toate aceste etape, se simte ca este mult mai asezat pe locul sau de drept in aceasta viata.
Apare compasiunea ca si motor central al vietii sale.

Tot acest proces dureaza ani. E ca si cm ai trece de la o dimensiune a constiintei la alta.

De fapt despre asta este viata umana.
A te redescoperi in suflul divinitatii care d**a un astfel de proces isi schimba forma si devine diferit de tot ceea ce credeai sau ai fost invatat.

Ionela Filip💜

12/08/2024

“Oamenii mă întreabă: „De ce simt totul mult mai intens decât înainte? De ce simt atât de profund energiile?”.
Când te trezești spiritual e ca și cm începi să-ți simți pentru prima dată corpul tău fizic – să-l simți cu adevărat ca fiind energie. Corpul tău fizic conține toate informațiile de care ai nevoie ca să procesezi lumea din jurul tău, precum și toate energiile aferente experiențelor trecute, respectiv emoții/ gânduri/ traume neprocesate.
Când te trezești spiritual începi să simți toate energiile din corpul tău, pe care înainte nu le simțeai, pentru că îți distrăgeai atenția cu o mulțime de alte lucruri, ca să eviți toate emoțiile inconfortabile/ dureroase pe care le-ai reprimat/ negat/ ignorat de-a lungul timpului. Începi să observi tot mai mult din ceea ce este în interiorul tău și de asemenea, tot mai mult din ceea ce este în exterior. Și te simți copleșit de toate aceste energii, simți tot felul de lucruri pe care nu vrei să le simți.
Dar odată ce te-ai trezit spiritual nu mai poți „adormi” la loc...
Este necesar să ne vedem întunericul interior și să ne ocupăm de el, nu există altă cale pentru a evolua spiritual. Este necesar să ne permitem să simțim toate acele emoții pe care le-am reprimat/ negat/ ignorat atâta timp.
Când te trezești spiritual începi să vezi în exterior lucruri pe care fie nu ai vrut să le vezi/ recunoști/ accepți, fie nu ai putut să faci acest lucru, pentru că era prea mult pentru tine. Vezi mult mai multe lucruri decât vedeai în trecut, deși ele au fost mereu acolo, în fața ochilor tăi – vezi Umbra/ întunericul colectiv.
Schimbarea energetică/ de vibrație - care înseamnă creșterea spirituală - are loc în interiorul corpului tău fizic, deci este firesc să simți mult mai mult decât înainte. Și este necesar să-ți permiți să simți tot.
Cei care simțiți toate aceste energii știți cât de dificil este; înțelegeți de ce unii nu vor să vadă niște lucruri, nu vor să simtă niște emoții tulburătoare/ cutremurătoare. Permiteți-le celorlalți să-și facă propria alegere, nu mai insistați, nu mai trageți de ei, forțându-i să deschidă ochii și să vadă ceva ce nu sunt pregătiți să vadă, să simtă ceva ce nu sunt pregătiți să simtă.
Concentrați-vă pe propria persoană, vedeți-vă de treaba voastră, concentrați-vă pe a vă permite să simțiți tot ce e de simțit, pentru că totul în procesul evoluției spirituale ține de a simți. Iar noi am fost programați să nu ne dăm voie să ne simțim toate emoțiile, să alegem să simțim doar emoțiile care ne plac și restul să le reprimăm/ negăm/ ignorăm.
Dacă te-ai trezit spiritual nu mai merge așa.
Dacă simțiți mult mai mult/ intens decât înainte, felicitări, înseamnă că ați început să creșteți vibrațional!!!”

Sursa: Lorie Ladd

30/07/2024

In ultimii ani am cautat mult, uneori poate prea mult.
Am cautat sa descopar de ce ma doare tare cate ceva, de ce ma sperie anumite lucruri aparent fara motive, de ce imi place atat de mult un anumit gen de muzica sau un anumit tip de lectura, de ce atentia mi se indrepta insistent spre anumite aspecte ale vietii.

DE CE a fost si inca este pe alocuri un laitmotiv in viata mea.

Cu cat cautarile au fost mai intense cu atat descoperirile m-au surprins mai tare deoarece fiecare strat a dat o alta nuanta vietii mele.

Un exemplu elocvent ar fi sindromul de aniversare pe care am inceput sa il observ abia d**a cateva situatii limita in care am fost pusa.

In 2019 d**a cm bine stiti cei care ma cititi am avut parte de un moment limita. Viata baietelului meu a fost pusa in pericol din cauza unui accident in care se presupune ca eu nu am fost suficint de atenta , cazand cu el pe scari, acesta lovindu-se la cap.
Lunile si anii ce au urmat acelui accident au fost impregnate cu multa anxietate , uneori cu depresie , ganduri obsesive care m-au coplesit din toate punctele de vedere.
Acesta a si fost motivul principal pentru care am cautat sa scap de toate acestea rapid, apeland la diverse forme de terapie , insa fara rezultat definitiv. Cu cat incercam mai tare sa le alung , cu atat gandurile reveneau si mai puternic spre mine , astfel incat la un moment dat am crezut ca nu mai am scapare si ca imi voi pierde mintile.

Partea cea mai dificila a fost aceea ca in tot acest proces m-am simtit extrem de singura. Ca si cm nimeni nu putea sa ma inteleaga realmente.
Insa tocmai acest fapt m-a facut sa nu renunt si sa continui sa caut pentru ca simteam ca undeva in interiorul meu voi gasi iesirea si raspunsul la ceea ce ma darama din toate punctele de vedere.

Si raspunsul a venit de abia d**a vreo 4 ani, atunci cand nici nu ma asteptam.
O parte din el l-am descoperit intr-o intalnire de constelatii familiale anul trecut, iar urmatoarea parte acum cateva luni, sub forma de revelatie amintintu-mi detalii din copilaria mea.

Practic in momentul accidentului eu aveam 31 de ani- exact varsta mamei mele atunci cand a inceput sa aiba cosmaruri timp de aproape un an in fiecare noapte. Tema cosmarurilor era aceea ca cineva decedat de la noi din sat vine sa ma rapeasca pe mine. Seara de seara la 12:00 sau 3:00 noaptea mama tipa si de abia se dezmeticea din acest vis. Evident atat eu cat si tatal meu eram intr-o angoasa pentru ca nu intelegeam ce i se intampla. Pe vremea aceea fiind atat de populara mai ales la sat istoria magiei, toti credeam ca este vorba despre asta. Cand nu ai raspunsuri clare , le cauti in paranormal.

Cosmarurile mamei s-au desfasurat atunci cand eu aveam 11 ani, iar accidentul fiului meu fix in ziua in care implinea 11 luni. In psihogenralogie diferenta de 10 ani este un reper important, observat in multe dinamici ale sindromului de aniversare.

De abia cand mi-au revenit aceste amintiri am reusit sa fac legatura intre conflictul intern al mamei mele de a ma pierde.
Un conflict care se solda cu multa vinovatie provenita din inconstientul ei pentru ca cel mai probabil nu s-a simtit pregatita sa ma aiba in acel moment. Sarcina cu mine a venit imediat d**a o intrerupere cu doar o luna si jumatate si clar trebuie sa ii fi fost tare greu. La care se adauga si scurta perioada de casnicie cu tatal meu, doar 6 luni , si alaturi de care nu gasise ceea ce isi dorea de la un partener.

Iar din spate rezulta o frica ramasa in campul arborelui nostru, pe linie materna, mai exact a strabunicii care a transmis-o mai departe. Partea aceasta am descoperit-o in constelatii.

Cand am inteles de unde venea acest conflict si ca ceea ce aveam eu de facut de fapt era sa ma iert pentru "neatentia" mea din acea zi- totul parca s-a luminat. Pentru ca in mine se dadea o lupta apriga din cauza faptului ca ma simteam atat de vinovata pentru ceea ce ii provocasem fiului meu incat inconstient nu mai puteam sa traiesc, sa ma privesc. Mai ales in primul an d**a acel accident.
Rolul meu a fost sa Imi traiesc angoasele cu compasiune , astfel aducand lumina si in spate, pe linia mea materna.

Si acesta este doar unul dintre aceste exemple.

Ce am invatat din acest proces? Faptul ca suntem atat de conectati la inconstientul familial incat viata noastra curge uneori fara ca noi sa fim realmente in ea.

Insa , am mai inteles ceva. Cu cat facem ca inconstientul sa devina constient, atat cat se poate evident, ne putem detasa, intelegand ca daca la o anumita varsta un anumit stramos a intampinat anumite dificultati , noi putem sa le ocolim fiind constienti de asta.
Adevarul intotdeauna elibereaza.

Din pacate multe nu le putem ocoli, suntem suma a minimum 7 generatii ,daca nu chiar 14 din spatele nostru. Este clar ca nu putem stii ce s-a intamplat cu 200 sau 300 de ani in urma de exemplu. Insa si aici , pentru mine visul constient a inceput sa imi aduca indicii pretioase despre parti ce au ramas nevindecate sau nespuse in familia mea.

In toate aceste cercetari despre mine si ce caut eu aici am descoperit ca am rolul de a aduce inconstientul in constient , iar ascendentul meu din Scorpion ma sustine in acest sens.

Sunt curioasa daca si tu ai observat in viata ta astfel de repetari care ti-au dat batai de cap?

Destainuiri💜
Ionela Filip

25/07/2024

In 2015 de ziua mea de nastere am trait unul dintre cele mai dificile momente emotionale, ca o replica la multe alte momente traite in copilarie tot de ziua mea.

Sentimentul din 2015 avea de a face cu pretuirea de sine, cu autostima, cu imaginea mea de femeie in devenire. In acea zi am simtit inca o data ca nu merit sa primesc ceea ce imi doream cel mai tare: atentie si timp de calitate petrecut cu parintii, dorinta proiectata pe diferite personaje care evident au apasat intens pe rana nevindecata inca.

Atunci am pasit intr-un nou ciclu de 9 ani cu probleme de identitate, de iubire de sine, financiare, nesiguranta din multe puncte de vedere.

Finalul acestui ciclu ma gaseste acum cu o noua perspectiva de viata mult diferita fata de atunci.

In acesti 9 ani am pierdut si am castigat.

Am pierdut prieteni, cunostinte , resurse materiale, independenta financiare, sanatate, silueta, credinte si tipare , libertate, incredere, forta, vizibilitate, afaceri si multe altele.

Si am castigat un partener care ma accepta cu toate ale mele, 2 copii( unul este pe drum😍), cunostinte multe din domenii diferite, experienta prin traire, timp de calitate cu mine insami,intelepciune si o intelegere profunda a ceea ce este si poate fi viata in totalitatea sa.

Am castigat intelegerea faptului ca A FI ,uneori este imperios necesar sa fie pus in practica si mai ales ca valoarea ta ca om nu consta numai in A FACE.

Am castigat clipe de nepretuit care vor ramane inscrise in mostenirea ce o voi lasa urmasilor mei , cm ar fi mesaje de la putinii oameni care mi-au mai ramas alaturi pe acest drum, de exemplu "Te iubesc asa cm esti" sau "Esti o prietena de neinlocuit"!

Acum la inceput de ciclu nou atat de 9 ani cat si de 7 ani simt mai mult decat inteleg ca cifrele ne sustin sa ne descifram destinul, dar ca anii nu este neaparat necesar sa fie foarte multi ca sa poti spune ca ai trait.
Sa poti sa traiesti cu inima impacata ca esti responsabil in a lasa o mostenire cu valori diferite urmasilor tai si sa simti ca momentul plecarii sa fie cu acceptare si bucurie ca ai trecut prin viata cu sens, oricand destinul a ales pentru tine - aceasta este o noua cale si perspectiva pentru ciclul in care urmeaza sa pasesc.

Indiferent de motivul pentru care am fost singura supravietuitoare intre 4 sarcini intrerupte ale mamei( doua inainte de mine si doua d**a mine), multumesc vietii pentru ca m-a ales!

Trairi💜
Ionela Filip