07/02/2025
🖼 Cunoști lucrările cu temă istorică ale pictorului Eugen Ispir? Te invităm la Muzeul Național de Istorie a României ca să descoperi seria dedicată Unirii Principatelor Române din anul 1859.
👀 Poți vedea micro-expoziția „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)” la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, până pe 20 februarie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.
Corpusul de expresii plastice pe care Eugen Ispir (1909 – 1974) l-a creat sub forma artei grafice ori a picturii în ulei se remarcă tipologic prin genuri abordate eterogen. Totuși, predilecte sunt peisajul, la rândul său cu precădere urban, naturile statice sub forma vazelor cu flori, urmate de incursiuni discrete în categoria portretelor și a scenelor de gen.
Temele istorice nu se disting drept o categorie pe care Ispir să o fi înzestrat semnificativ, cel puțin nu izvorâte dintr-un imbold intrinsec de a făuri ecouri vizuale ale unor evenimente din trecutul istoric al țării. Modesta istoriografie care îi consemnează prezența în panteonul artei românești amintește de câteva cicluri tematice de factură istorică pe care pictorul le-a dedicat domnitorului Ștefan cel Mare, Răscoalei de la 1907, respectiv Unirii Principatelor Române din anul 1859. Din cea din urmă serie provin, după toate indiciile de care dispunem, cele șase lucrări etalate în cadrul mini-expoziției „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)”, deschisă de curând la Muzeul Național de Istorie a României.
Dintre acestea, „Alexandru Ioan Cuza depunând jurământul pe Constituție” (fotografia prezentată), realizată în tempera și creion pe carton, surprinde cu vădită acuratețe solemnitatea momentului. Cuza, ca personaj central, este redat desprins de grupul aflat în spatele său, ca într-o evidentă separare de planuri, accentuând importanța noii ipostaze în care se regăsește nou numitul domn al Moldovei și Țării Românești. Nu doar că el nu mai este un simplu individ, ci, mai mult, este conducător al noul stat format, năzuință nutrită încă din zorii mișcării unioniste și în sfârșit îndeplinită. Grupul de personaje din planul secund este ilustrat într-un descrescendo vizual, de la staturile și mimica vizibilă a celor pe care îi identificăm, cu precauția necesară, drept Mihail Kogălniceanu și generalul Ioan Emanoil Florescu, până la mulțimea care se dizolvă sub penelul din ce în ce mai parcimonios cu detaliile. Fundalul este sumar executat, în cromatica predominant tricoloră oglindind drapelul adoptat de revoluționarii pașoptiști distingându-se, schematic desenată cu creionul, stema de tranziție din timpul primilor ani de domnie ai lui Cuza, cu cele două scuturi acolate.
🧑💻Detalii despre proiectul expozițional și bilete online sunt disponibile pe site-ul muzeului, link în comentarii 👇.