Revista de cultură Familia

Revista de cultură Familia Revistă de cultură orădeană, înfiinţată de Iosif Vulcan în 1865 Revista de Cultură FAMILIA a fost fondată de Iosif Vulcan în anul 1865.

Apare la Oradea, este finanțată de Consiliul Județean Bihor și poate fi cumpărată din rețelele naționale ale librăriilor Humanitas, Librarium și Cărturești, precum și de la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara. De asemenea, puteți plasa comenzi online pe cartepedia.ro și carturesti.ro

Ceea ce găsește Ana pe insulă nu e iubirea vieții ei, ci un amant diferit de fiecare dată. Iat-o într-o camionetă cu băr...
27/01/2025

Ceea ce găsește Ana pe insulă nu e iubirea vieții ei, ci un amant diferit de fiecare dată. Iat-o într-o camionetă cu bărbatul despre care va afla peste trei ani că era escroc, proxenet și criminal, într-o plăcere inimaginabilă a forței sălbatice dominate de tandrețe. O aventură în fiecare an, spărgând rutina căsniciei.

✍ Cronica traducerilor de Alexandru Jurcan
👉 https://revistafamilia.ro/?p=12128

Suntem deja 8 miliarde șivom fi din ce în ce mai mulți colcăim în megalopolisuri și ecosisteme din beton, oțel și fibră ...
24/01/2025

Suntem deja 8 miliarde și
vom fi din ce în ce mai mulți
colcăim în megalopolisuri și
ecosisteme din beton, oțel și fibră optică
în care fugim de noi înșine în ceilalți și
nu găsim decât copii desaturate ale noastre

✍ Poeme de Andrei Vornicu

👉 https://revistafamilia.ro/?p=12125

Recunosc că alegerile compoziționale și stilistice ale autoarei m-au provocat. Pe alocuri, frazele mi s-au părut  sincop...
23/01/2025

Recunosc că alegerile compoziționale și stilistice ale autoarei m-au provocat. Pe alocuri, frazele mi s-au părut sincopate, nerăbdătoare, eliptice, salturile narative prea riscante, jonglarea cu timpurile verbale destul de periculoasă, inserturile poetice, dar și registrul argotic-regional m-au pus în fața unui produs artistic eclectic, greu de catalogat.

✍ Cronică literară de Oana Paler

Critică Viața e a mea – un roman-manifest de Oana PALER 23 ianuarie 202523 ianuarie 2025 3 vizualizări Citiți în 13 de minute Emilia Faur, Viața e a mea, Polirom, 2023 Cartea de debut a Emiliei Faur – Viața e a mea (Polirom, 2023) – mi-a lăsat impresia că mă uit la toată realitatea ...

Banal și extraordinar? Da. Și totuși, la final, după ce citești un eseu despre moarte, o adevărată lecție de filosofie c...
21/01/2025

Banal și extraordinar? Da. Și totuși, la final, după ce citești un eseu despre moarte, o adevărată lecție de filosofie care unește dar și desparte toate poveștile, îți dai seama că ai așteptat degeaba. Scriitorul nu deslușește nimic în finalul cărții. Dar cm ar putea fi deslușit un mister care se află în afara raționalului?

✍ Cronica traducerilor de Lili Crăciun

Cronica traducerilor/Rubrici Între nimic și tot de Lili CRĂCIUN 21 ianuarie 202521 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 16 de minute Karl Ove Knausgård, Luceafărul de dimineață, Editura Litera, 2024, traducere de Justina Bandol Cum ar fi ca în bălțile de pe stradă, rămase după o plo...

20/01/2025

🟢Institutul Cultural Român lansează un apel la candidaturi pentru a oferi în anul 2025 cinci burse pentru Traducători Profesioniști. Invităm traducătorii interesați să trimită dosarele de candidatură până pe data de 17 februarie 2025, ora 16:00, ora României, la adresa de e-mail [email protected].

🟤Programul îşi propune o colaborare cât mai strânsă cu traducătorii (naționalitate străină) profesionişti, specializaţi în traducerea autorilor români* în limbi străine. Candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a traduce în România şi de a interacționa în mod direct cu scriitorii, editorii și traducătorii români. Selecţia dosarelor este făcută de o comisie independentă de specialişti (profesori universitari de limbi străine), pe baza dosarelor de candidatură primite.

*autori cetățeni români sau originari din România sau autori având ca limbă maternă limba română.

⚪Bursele se adresează cetățenilor străini.

Mai multe detalii 👉 https://www.icr.ro/pagini/apel-la-candidaturi-pentru-bursele-traducatori-profesionisti-care-se-vor-desfasura-in-anul-2025

Este anul 2002. Imaginați-vă un tînăr proaspăt absolvent de filologie care nu vrea să se facă profesor de liceu, dar nu ...
20/01/2025

Este anul 2002. Imaginați-vă un tînăr proaspăt absolvent de filologie care nu vrea să se facă profesor de liceu, dar nu știe încă nici dacă este suficient de bun pentru a deveni scriitor. Deocamdată vrea să scrie despre cărți în reviste culturale și caută un loc unde să fie și plătit pentru munca lui. Are noroc și chiar mai mult decît atît. Găsește o revistă interesată să-i publice articolele, iar revista îl trimite din prima, nici mai mult, nici mai puțin, să facă interviuri cu scriitorii invitați la un festival internațional de literatură care se ține la Neptun.

✍ Un articol de Marius Chivu

Flashbook/Rubrici România lui Paul Bailey de Marius CHIVU 20 ianuarie 202520 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 9 de minute Este anul 2002. Imaginați-vă un tînăr proaspăt absolvent de filologie care nu vrea să se facă profesor de liceu, dar nu știe încă nici dacă este suficient de ...

„Inteligența Artificială ar putea fi Cutia Pandorei pentru muzică, artă și divertisment” - interviu cu Roine Stolt (The ...
17/01/2025

„Inteligența Artificială ar putea fi Cutia Pandorei pentru muzică, artă și divertisment” - interviu cu Roine Stolt (The Flower Kings), realizat de ✍ Andrei Zbîrnea

➡️ https://revistafamilia.ro/?p=12090

Ioana Iuna Șerban, Vlad Alui Gheorghe, Mihók Tamás, Victor Cobuz și Rita Chirian, laureații Galei Tinerilor Scriitori / ...
16/01/2025

Ioana Iuna Șerban, Vlad Alui Gheorghe, Mihók Tamás, Victor Cobuz și Rita Chirian, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024

Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 a celebrat cea de-a cincisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr...

„Ziua Culturii Naţionale înseamnă şi literatura contemporană. Plecând de la această idee, Revista de cultură Familia în ...
16/01/2025

„Ziua Culturii Naţionale înseamnă şi literatura contemporană. Plecând de la această idee, Revista de cultură Familia în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Inspectoratul Judeţean Bihor şi Teatrul Regina Maria, a pregătit miercuri, 15 ianuarie, o întâlnire dialog între 300 de elevi din Oradea şi trei autori contemporani care scriu literatură pentru copii şi adolescenţi: Adina Popescu din Bucureşti, Alex Moldovan din Cluj-Napoca şi din Oradea, Mircea Pricăjan. De altfel, toţi trei au texte care sunt cuprinse în manualele şcolare. Evenimentul, care a avut loc în Sala Mare a teatrului, l-a avut ca moderator pe Miron Beteg, redactor al revistei Familia.” -- Camelia Bușu

Ziua Culturii Naţionale înseamnă şi literatura contemporană. Plecând de la această idee, Revista de cultură Familia în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, Inspectoratul Judeţean Bihor şi Teatrul Regina Maria, a pregătit miercuri, 15 ianuarie, o întâlnire dialo...

George Cornilă introduce destul de abil, încă de la începutul cărții, nesiguranța asupra veridicității întâmplărilor [.....
16/01/2025

George Cornilă introduce destul de abil, încă de la începutul cărții, nesiguranța asupra veridicității întâmplărilor [...], astfel încât, în permanență, vei avea și tu, ca cititor, alături de povestitor, o senzație de incertitudine asupra poveștii. Pentru că protagonistul, scriitor și traducător, confundă unele episoade scrise sau traduse de el cu întâmplările pe care le-a trăit efectiv.

✍ Cronică literară de Alexandru Lamba

Critică Cărți cu scriitori (I): Silex, piatra filosofală și cheia amintirilor fabricate de Alexandru LAMBA 16 ianuarie 202516 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 14 de minute George Cornilă, Silex, Polirom, 2024 Aș vrea să vorbesc puțin – preț de două articole, mai exact – despre...

Prieteniile calde îi dau senzația de identitate, afinități elective, intelectuale, artistice. Solidaritatea este prețuit...
15/01/2025

Prieteniile calde îi dau senzația de identitate, afinități elective, intelectuale, artistice. Solidaritatea este prețuită ca superlativ al libertății. Complicitatea de care are parte e apreciată ca o solidarizare miraculoasă.

✍ Un articol de Valentin Chifor

Criterion/Rubrici Ana Blandiana – efectul terapeutic al scrisului de Valentin CHIFOR 15 ianuarie 202515 ianuarie 2025 3 vizualizări Citiți în 21 de minute Personalitate plurivalentă, poetă, prozatoare, eseistă, conștiință remarcabilă prin civismul ei, Blandiana deține o aură aparte pri...

Deși e greu de crezut că personajele mai pot aduce definiții noi despre iubire, cele propuse de aceștia îl dirijează pe ...
14/01/2025

Deși e greu de crezut că personajele mai pot aduce definiții noi despre iubire, cele propuse de aceștia îl dirijează pe cititor înspre descoperirea convingerilor lor privind sentimentul amoros, conturând prin experiența descrisă, moda și modelul de iubire, intenționat selectate de autor pentru a demonstra originalitatea și autenticitatea potențialului lor afectiv [...].

✍ Un articol de Magda Danciu

Rubrici/Save as… Arhitectura iubirii de Magda DANCIU 14 ianuarie 202514 ianuarie 2025 1 vizualizări Citiți în 13 de minute Inspirată de conferința susținută de prof. Ioan Roxin de la Universitatea Franche-Comte din Montbéliard, (în data de 10 iunie a.c., în cadrul Colocviilor Muzeului Ț...

Cît tot căutam dovezile că avem dreptul să respirăm în minunata lor curte mult prea veche, n-am putut să nu trag cu urec...
11/01/2025

Cît tot căutam dovezile că avem dreptul să respirăm în minunata lor curte mult prea veche, n-am putut să nu trag cu urechea la oamenii de la masa vecină, că țipau prea tare, chiar și cînd vorbeau în șoaptă. Povestea capu’ la famelie, un grăsan smolit, cu lanțu’ gălbejit peste tricoul transpirat, tot turnîndu-și vin în pahar. Audiența de la aceeași masă (dar auzeam toți aleșii verzi): o tanti tare rujată, cu n lanțuri probabil de aur peste rochia mai roșie decît steagul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mulată pe corpul ei de delfinuță-balenuță. Între ei – un copil înalt și slăbănog, care pare cam d***l.

✍ Proză de Mihail Vakulovski

11 ianuarie 202511 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 27 de minute Azi, sîmbătă, am lucrat singur în schimbul de dimineață, față în față cu toți turiștiubitorii de cultură. Deși mi-am cărat carte de acasă, n-am avut timp nici s-o deschid. Cînd a venit soția să mă ia cu ma....

„Întâlnire cu trei scriitoriMiron Beteg, redactor la Revista Familia, a explicat pe scurt în cuvântul său despre alegere...
11/01/2025

„Întâlnire cu trei scriitori

Miron Beteg, redactor la Revista Familia, a explicat pe scurt în cuvântul său despre alegerea evenimentelor organizate de Revista Familia în colaborare cu Teatrul Regina Maria, Biblioteca Judeţeană «Gheorghe Şincai», Muzeul Ţării Crişurilor, Inspectoratul Judeţean Bihor şi Colegiul Naţional «Octavian Goga» din Marghita, primul parteneriat de acest gen cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

«Voi spune, de la început, că alegerea datei de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naţionale a fost, cel puţin, una tot neinspirată. De ce? I-a dat, e drept, o imensă şansă lui Mihai Eminescu de a nu fi uitat, de a fi un deschizător de an cultural, mereu şi mereu, dar a nedreptăţit, paradoxal, întreg restul culturii româneşti. Dintr-un soi de reflex afectiv, uneori dublat şi de o comoditate tematică, 15 ianuarie înseamnă Mihai Eminescu. Şi atunci ce facem cu tot ce nu e Eminescu în cultura românescă? Da, e un punct nodal, chiar un punct de ruptură, nu doar în evoluţia noastră culturală ci şi în destinul nostru ca naţie – nimic nu a mai fost la fel după Eminescu, nu avem cm nu recunoaşte asta. Dar cultura naţională nu înseamnă doar Eminescu. Şi nici cu acest lucru nu avem cm să nu fim de acord», a punctat Miron Beteg.

Cu gândul la contemporaneitatea noastră culturală, şi în egală măsură la cititorii şi necititorii tineri de astăzi, aflaţi încă pe băncile şcolii, a fost concepută întâlnirea cu trei scriitori încă tineri, dar ale căror texte se află în manuale, scriitori despre care elevii au auzit deja: Adina Popescu, Alex Moldovan şi Mircea Pricăjan. Doi dintre invitaţi vor veni înaintea elevilor cu două cărţi apărute în urmă cu nici o lună, Mircea Pricăjan cu «Gaşca» şi Alex Moldovan cu «Dani G şi castelul celor trei măgăruşi».

Intenţia organizatorilor este de a risipi senzaţia tinerilor că întreaga cultură românească este «un muzeu cu exponate pe care scrie: nu le atingeţi decât în 15 ianuarie». Cei trei scriitori se vor întâlni marţi, 14 ianuarie, cu 200 de elevi ai Colegiului Naţional «Octavian Goga» din Marghita, iar în 15 ianuarie, în Sala Mare a Teatrului Regina Maria, de la ora 11:00, vor intra în dialog cu 350 de elevi din şcolile orădene. La întâlnirea de la teatru, mai mulţi actori vor citi fragmente din cărţile scriitorilor invitaţi.

«Dacă pentru câţiva dintre ei această întâlnire cu scriitori ale căror texte le studiază va fi o întâlnire destinală, câştigul va fi imens chiar pentru cultura românească. Iar dacă vor înţelege că în absenţa lor, a cititorilor, acum tineri şi foarte tineri, peste ani cititori maturi, ideea de cultură e un nonsens, e doar o mistificare hipnotică, dacă vor pricepe că spaţiul culturii îi cuprinde şi pe ei, ziua de 15 ianuarie 2025 va ieşi din convenţional şi îşi va găsi adevărata menire», a încheiat Miron Beteg.” - Camelia Bușu, Jurnal bihorean

🔗 https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/ziua-culturii-nationale-marcata-prin-evenimente-dedicate-poetului-mihai-eminescu-dar-si-autorilor-contemporani-4802308/

în ultima noapte n-am mai făcut dragosteam stat în pat unul lângă altulca niște geamantane pe un peron dezafectat✍ Poeme...
10/01/2025

în ultima noapte
n-am mai făcut dragoste
am stat în pat
unul lângă altul
ca niște geamantane
pe un peron dezafectat

✍ Poeme de Alin Dobai
➡️ https://revistafamilia.ro/?p=12063



Foto © Mircea Pricăjan

[...] omul Bruckner nu arăta și nu se comporta ca simfoniile lui monumentale și transcendente, așa cm în realitate (con...
09/01/2025

[...] omul Bruckner nu arăta și nu se comporta ca simfoniile lui monumentale și transcendente, așa cm în realitate (contrar clișeelor ulterioare) nici omul Beethoven nu arăta și nu se comporta mereu furtunos și eroic ca muzica lui (mai ales când o privim superficial și reducționist).

✍ Un articol de Adrian Gagiu

Arte/Muzica Gânduri la bicentenarul lui Bruckner de Adrian GAGIU 9 ianuarie 20259 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 15 de minute La 4 septembrie 2024 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari compozitori ai lumii, Anton Bruckner (1824-1896). Ar fi ușor ca aceste r....

Scriind, autorul descoperă că „ce spune” nu cheamă întotdeauna forma și că echilibrul între stil, poveste și structură a...
08/01/2025

Scriind, autorul descoperă că „ce spune” nu cheamă întotdeauna forma și că echilibrul între stil, poveste și structură a poveștii este dat de condiționări care trebuie să suspende logica aceasta a imediateții lumii; în reprezentarea artistică, lumea nu poate să fie niciodată altfel decât mediată, aceasta este limita și tragedia ei, dar și motivul pentru care autorul postmodern e candid când crede că poate să suplinească lumea și cel realist confient când crede că poate s-o egaleze.

✍ Eseu de Iulian Bocai

8 ianuarie 20258 ianuarie 2025 2 vizualizări Citiți în 49 de minute 1. Modernismul a vrut să ridice romanul la înălțimea poeziei și a lucrat o vreme cu ambiția de a-l transforma într-un obiect simbolic. El începuse să trimită la altceva decât lucrurile pe care le descria și nu-ți ar....

Address

Oradea

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Revista de cultură Familia posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Revista de cultură Familia:

Videos

Share

Category

O revista, o carte, o bibliotecă

Revista Familia este o instituţie culturală înfiinţată de Iosif Vulcan, la Budapesta, în 1865, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania şi cultivarea limbii şi a conştiinţei naţionale. Ea a fost, în urma dispariţiei Foii pentru minte, inimă şi literatură a lui George Bariţiu, cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind, în scurt timp, o tribună a întregii literaturi româneşti, o emblemă a identităţii culturale naţionale. Fondatorul ei, Iosif Vulcan (31 martie 1841, Holod, Bihor - 8 septembrie 1907, Oradea), publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, şi-a dedicat întreaga viaţă editării revistei - uneori chiar cu sacrificii materiale. Înfiinţată în 1865, la Budapesta, revista purta pe frontispiciu subtitlul „foaie enciclopedică şi beletristică cu ilustraţiuni”, programul ei nefiind pur literar, ci şi social, adresându-se fiecărei familii româneşti în parte, dar şi familiei mai mari a naţiunii. Numărul de probă a apărut la 1/13 mai, iar numărul 1 la 5/17 iunie. În 1880, redacţia revistei Familia se mută la Oradea, locul în care va continua să apară - cu unele întreruperi - până în zilele noastre. Prima serie a revistei Familia, cea de sub conducerea lui Iosif Vulcan, este un caz unic în analele publicisticii româneşti, prin longevitatea ei de patru decenii. La renumele său a contribuit în mod esenţial şi faptul că, în numărul 6 al revistei, apărut la 25 februarie/9 martie 1866, a debutat Mihai Eminescu, cu poezia De-aş avea... În februarie 1866, Iosif Vulcan a primit de la Cernăuți o scrisoare însoțită de mai multe poezii, semnate de Mihail Eminovici. Redactorul Familiei a ales dintre ele poezia „De-aș avea”, pe care a publicat-o însoţiţă de o notă redacţională: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut.” Vulcan este şi „nașul literar” al celui mai important poet român, schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. Familia va publica multe alte poeme ale lui Eminescu (O călărire în zori, La Heliade, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Junii corupţi), dedicându-i poetului, la moartea acestuia, un întreg număr - cel din 7 iulie 1889. Mai puţin cunoscut este faptul că tot în revista Familia a debutat şi George Coşbuc, în 1884, sub pseudonimul „Boşcu”, cu poezia Aş vrea să fiu..., o traducere a unui poem al poetului maghiar Petőfi Sándor. Alături de Eminescu şi Coşbuc, revista a contribuit şi la impunerea altor scriitori importanţi, ca Octavian Goga şi Emil Isac. Printre colaboratorii de prestigiu ai revistei s-au numărat Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron şi Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ştefan O. Iosif şi alţii. Revista a cunoscut de-a lungul timpului cinci serii: Seria I :1865-1906 (sub conducerea lui Iosif Vulcan); Seria a II-a : 1926-1929 (M.G. Samarineanu); Seria a III-a: 1934-1940 (M.G. Samarineanu); Seria a IV-a: 1941-1944 (M.G. Samarineanu); Seria a V-a: a pornit în 1965, cu ocazia centenarului (sub conducerea lui Alexandru Andriţoiu, iar din 1990 a lui Ioan Moldovan). Indiferent de serie, în paginile Familiei au fost publicaţi cei mai importanţi scriitori români, revista fiind considerată una dintre cele mai valoroase publicaţii culturale româneşti. În anul 1965, cu prilejul organizării festivităților de aniversare a unui veac de la apariție, a fost lansată seria a V-a a revistei. În acelaşi timp, a fost inaugurat Muzeul memorial „Iosif Vulcan", în centrul orașului, în parcul din apropiere aflându-se şi statuia cărturarului. Începând cu 1991, revista organizează în fiecare an Zilele Revistei Familia, cu participarea unor scriitori din întreaga ţară - adevărate sărbători ale culturii, în cadrul cărora se acordă şi Premiile Revistei Familia.