CuzaNet

26/01/2025

Matematica și inteligența artificială. Două lumi care (ne) provoacă spaime.

Dar lumile acestea sînt mai fascinante decît am putea crede, dacă am încerca să le înțelegem prin ochii și mintea unui profesor potrivit. Asta spune, în interviul pe care i l-a acordat colegei noastre Alexandra Bejenaru, academicianul Viorel Barbu, unul dintre cei mai importanți matematicieni români, președintele Academiei Române filiala Iași.

„🗜Se află matematica în competitivitate cu inteligența artificială?

(...) Odată cu dezvoltarea calculatorului și a puterii de calcul, atunci cînd vrei să calculezi, o poți face prin aplicarea unui program, care îți permite calcularea funcțiilor, a integralelor. Matematica a trebuit să renunțe la o bună parte a acestui aspect, al calculatorului, iar aici putem să spunem că a venit în competiție cu calculatorul, competiție pe care a pierdut-o. Și, cm era normal, puterea de calcul a inteligenței artificiale este infinit mai mare decît a unei persoane care este matematician.

Dar, pe de altă parte, matematica nu și-a pierdut importanța, pentru că inteligența artificială face o sumedenie de lucruri pe care matematica le făcea, cm ar fi problemele de modelare. Matematica rămîne, totuși, baza inteligenței artificiale. Toate programele de inteligență artificială sînt programe de optimizare foarte complexe, care presupun cunoștințe matematice foarte avansate. Matematica nu a fost eliminată de computer, doar a renunțat la unele poziții ale sale. Dar a rămas în pozițiile mai grele și mai dificile, nu se perimează. Baza inteligenței artificiale o reprezintă algoritmii de optimizare și capacitatea de calcul științific, cm sînt algoritmii de tip neuronal, deeplearning, care au la bază matematică foarte sofisticată. Iar din acest punct de vedere, matematica va rămîne actuală. Și dacă la un moment dat ajunge să nu mai poată rezolva sau să i se pună în față probleme foarte grele, ea își dezvoltă instrumente noi, pentru a putea ataca noile probleme dificile.”

Viorel Barbu este academician, președintele Academiei Române, filiala Iași, renumit matematician și profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din ...

25/01/2025

Cînd spui Decât o Revistă spui Cristian Lupșa. Cum DoR a încetat să mai apară, ne-a rămas povestea jurnalismului narativ, pe care cel care a ținut vie revista poate să o spună în continuare.

„🗜Ați susținut, într-un articol, că ideea de storytelling s-a trivializat. Ce vreți să spuneți cu asta?

- (rîde) Vezi ideea asta de storytelling cam peste tot. Nu-i un gînd nou, nu-i o idee originală. Eu cînd vorbesc despre storytelling mă refer la capacitatea noastră de a spune povești, pe care o avem în noi, în ADN-ul nostru. Cînd spun că s-a trivializat, spun că foarte multe industrii acum, chiar și în afara jurnalismului sau a literaturii, folosesc această idee: în publicitate, marketing, vînzări de orice fel. Cred că acest lucru face ideea asta un pic cam atotprezentă și o face să pară ca un soi de modă sau de trend, cînd nu e așa. E mai degrabă o realitate a modului în care noi interpretăm lumea și o înțelegem prin povești.”

Un interviu de Delia CUȚUBAN:

Îi place să povestească și vrea să împărtășească asta cu lumea. În acest interviu, Cristian Lupșa ne povestește despre jurnalismul narativ ca nișă și ca mod de a ne apropia ...

23/01/2025

Vă place literatura? Știm, e retorică întrebarea.

Prin urmare, nu vă mai întrebăm dacă vă plac volumele Doinei Ruști, ci vă punem în față un interviu pe care i l-a acordat colegei noastre Adina Lupu. O să aflați cît de interesantă e viziunea scriitoarei asupra lumii din jur, asupra subiectelor pe care le abordează, asupra literaturii pe care o scrie și asupra propriului public.

Doina Ruști este scriitoare de ficțiune și romancieră, renumită pentru originalitatea și creativitatea ei, fiind una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. ...

21/01/2025

Una dintre cele mai sensibile voci poetice de peste Prut este cea a lui Ivan Pilchin. Rafinat filolog, fost universitar, astăzi șef al secției de activitate editorială al bibliotecii municipale din Chișinău, Pilchin merită să fie mai bine cunoscut și citit și în România.

Vă ajutăm noi un pic, îndemnîndu-vă să citiți interviul pe care colega noastră Cătălina Amoașei l-a realizat pentru CuzaNet.

Ivan Pilchin:
„Inteligența artificială este o etapă nouă, din care noi abia gustăm. Acesta este un lucru genial, de parcă comunici cu o altă conștiință. Aceasta este utilă, pentru că uneori poate să scutească omul de un lucru mecanic, de anumite procese legate de editare, de sintetizare a unor cantități mari de informații. O întrebare pe care mi-o pun destul de des este dacă inteligența artificială poate să substituie omul în ceea ce privește creația. Am văzut că unele platforme de generare a textelor pot imita stilurile anumitor autori renumiți. Ceea ce contează foarte des în scris este amprenta individuală, biografia și vocea proprie, zbuciumul, durerea și tragedia prin care trece un om. Asta nu o să poată să pună inteligența artificială în textele produse; sufletul nu-l poți genera.”

Citiți întreg interviul:

Ivan Pilchin este o prezență discretă, dar profundă în peisajul literar și cultural al Republicii Moldova. A călătorit, cu o minte curioasă și un suflet ...

13/01/2025

Cunoscutul violonist Alexandru Tomescu este protagonistul interviului pe care vi-l propunem azi. O discuție vie despre muzică, tinerii artiști și visele lor.

„🗜Aveți o fetiță de 9 ani, despre care aflăm că este mai pasionată de activități în aer liber. Mulți tineri sînt, acum, pasionați de astfel de activități, dar și mai mulți sînt pasionați de activități digitale. Ca tată și ca violonist, aș vrea, în încheiere, să îmi răspundeți la următoarea întrebare: mai au nevoie noile generații de muzică?

- Categoric, o să avem cu toții mereu nevoie de muzică, pentru că întotdeauna vor exista momente în care cuvintele își vor fi epuizat potențialul lor de comunicare. Pentru asta s-a inventat muzica: pentru a exprima inexprimabilul, pentru a exprima cele mai intense și mai profunde trăiri pe care le avem ca oameni. Eu cred că în muzică se pot găsi foarte multe răspunsuri, nu neapărat toate, dar putem găsi răspunsuri la întrebările care ne frămîntă pe noi, ca oameni. Sînt încrezător că vom avea mereu nevoie de muzică. ”

Textul întreg, semnat de Miruna TURBATU, mai jos:

Cu gîndul la toți studenții la Conservator, la cei care practică studiul unui instrument și își doresc să facă o carieră din asta și la ...

07/01/2025

Alina Radu e unul dintre cei mai experimentați jurnaliști din Republica Moldova. În 2004, a înființat Ziarul de Gardă, devenit, în timp, cel mai serios cotidian de peste Prut. Un profesionist care a adunat în jurul său o echipă de tineri entuziaști, alături de care face jurnalism de investigație la cel mai înalt nivel.

Despre lumea presei moldovenești și avatarurile sale a povestit în interviul pe care i l-a acordat colegului nostru Teodor BIBICA.

„🎙Care este viziunea dvs. de viitor în legătură cu jurnalismul profesat de noile generații de tineri?

- Uitîndu-mă la generația actuală, mă bucur să descopăr că sînt tineri care au curaj sau care au o curiozitate nativă. Pentru că în această meserie trebuie să fii interesat de ce se întîmplă anumite lucruri, dacă există anumite probleme, cine ar fi vinovatul sau unde se ascunde adevărul.

Eu observ, totuși, la tînăra generație o frică de a se implica în munca unei redacții, fiindcă tinerii se tem că nu știu totul. Atunci cînd generația mea începuse să facă jurnalism, exista un număr mic de ziare și televiziuni și, dacă voiai să fii la curent, citeai doar cîteva ziare, vedeai doar cîteva buletine de știri. Acum tinerii sînt bulversați de prea multă informație și se pierd, mai ales cînd nu sînt antrenați, fiindcă trebuie să stea toată ziua să citească, dar fără să fie siguri că află tot ce trebuie sau de unde trebuie. Acestei generații îi va fi dificil. De aceea, primul pas pe care cred că trebuie să-l facă tinerii care vor să ajungă în jurnalism este să înțeleagă structura informației, din ce canale vine aceasta și care canale sau instituții media sînt relevante. E imposibil să reușești să urmărești toți influencerii și liderii de opinie. Acum, tînărul trebuie să-și gestioneze foarte bine timpul de informare. E un haos informațional, chiar dacă acum avem acces mai mult ca niciodată la informație.

Acum, dacă un tînăr reporter vrea să afle ceva despre un contract pe care îl are un politician, poate să facă asta în 5 minute. Cînd mi-am început eu cariera, puteam să nu aflu niciodată sau să am nevoie de cîteva luni pentru asta. Pe lîngă faptul că avem acces la multă informație, vine peste noi problema că ne ia foarte mult timp să o filtrăm. Nu cred că viața tinerilor jurnaliști va fi ușoară de acum încolo, dar sînt sigură că vor găsi soluții.”

Textul integral, aici:

Și-a început cariera avînd mult curaj și o continuă cu aceeași stare de spirit. De peste 20 de ani, Alina Radu, cunoscut om de presă ...

06/01/2025

Continuăm seria interviurilor cu un dialog despre importanţa
educaţiei artistice şi a artei, în general, cu prof. univ. dr. Aurelian Bălăiţă, rectorul Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu" din Iaşi.

„🎤Generația dumneavoastră a fost martoră la multiple schimbări în legislația și politica culturală din ultimii 20 de ani. Cum au influențat aceste schimbări evoluția teatrului și a educației artistice în Romînia?

- Este o evoluție foarte bună. Arta este acum luată în seamă și nu mai este doar marginalizată. Chiar dacă nu se află în cea mai bună ipostază și nu este întotdeauna pusă în lumina ideală, există o conectare mult mai bună cu restul lumii. Dacă înainte de 1989 arta era doar un refugiu, acum arta și cultura sînt considerate printre cele mai valoroase „cărți” pe care le avem. S-a dezvoltat învățămîntul pe toate planurile, inclusiv învățămîntul artistic. Avem acces la întreaga cultură a lumii, iar deschiderea față de cultura internațională este cu totul diferită față de ceea ce era înainte.

Mi-aduc aminte că înainte de 1989 era foarte greu să faci rost de o carte bună de artă sau de un album. Erau lucruri inaccesibile. Îți puteai doar închipui cm ar fi să pășești într-un muzeu și să stai în fața unei opere originale, a unui tablou autentic. Era imposibil. Dar acum putem face aceste lucruri. Este un progres fantastic să putem vedea un spectacol, să mergem la un concert sau să stăm de vorbă cu artiști din alte țări. Aceste lucruri sînt acum posibile și reprezintă un progres real. Astăzi, aceste lucruri par firești, dar pentru ca acest firesc să devină realitate, s-a muncit foarte mult. Acum s-au deschis toate căile și avem posibilități extraordinare.”

Un interviu semnat de Fulguța CARAUȘ, care poate fi citit în întregime accesînd link-ul de mai jos ⬇️:

De la primele sale întîlniri cu arta în orașul natal, Piatra Neamț, pînă la rolul actual de rector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” ...

05/01/2025

Personalitate spectaculoasă, antropolog cu experienţă în zona migrației și scriitoare cu un apetit fantastic pentru viață și literatură.

Vă invităm s-o cunoașteți pe Raluca Nagy.

Un interviu pentru CuzaNet de Georgiana IONEL:

Raluca Nagy, autoare a trei romane ce au cucerit cititorii prin profunzime și autenticitate, ne dezvăluie cm e să dai viață unor povești și apoi ...

02/01/2025

Încet, încet ne pregătim pentru revenirea pe baricade, cm se spune, și ne facem încălzirea cu un interviu semnat de colega noastră, Alina DĂNILĂ, cu Lukas Aubin, expert francez în geopolitica spațiului post-sovietic și în politica prin sport pe care Rusia o practică.

„🎙️În cartea Géopolitique de la Russie menționați că sportul, în Rusia, este un instrument important în proiectarea puterii țării. Îmi puteți oferi cîteva exemple concrete în care sportul a fost folosit pentru a consolida influența geopolitică a Rusiei atît în interiorul, cît și în afara granițelor sale?

- Sînt două evenimente care demonstrează acest lucru. Este vorba despre Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 și Campionatul Mondial de Fotbal din 2018. Aceste două competiții au fost proiectate pentru a fi instrumente de putere ale Rusiei la scară internațională, dar și la scară națională. Obiectivul, de fiecare dată, este dublu: să facă din acest eveniment sportiv un element de difuzare a modelului rus peste granițe – grandioasa ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci, de exemplu –, respectiv, să consolideze identitatea națională la scară locală și să creeze ceea ce s-ar putea numi „un narativ” legat de sport. „Narativul” lui Vladimir Putin este foarte simplu: acesta spune că Rusia este reconstruită de către bărbații și femeile sale, care, datorită practicării sportului, își vor reveni, vor fi mai mîndri, mai puternici și, într-un final, vor dovedi lumii o anumită superioritate a Rusiei asupra tuturor – în orice caz, pentru a-i face mîndri pe ruși.

Un alt exemplu, recent și foarte interesant: de la începutul invaziei ruse în Ucraina, avînd în vedere că este exclusă din marile competiții sportive internaționale, Rusia a creat competiții sportive alternative, precum Jocurile Viitorului, Jocurile BRICS și Jocurile Prieteniei, care trebuiau să se țină acum puțin timp, dar au fost amînate. Aceste competiții sportive paralele au rolul de a dovedi că Rusia este independentă de instanțele internaționale de sport clasic și de puterile occidentale. După cm putem vedea, sportul este un instrument de putere pentru a transmite o viziune. Rusia, desigur, nu este singura țară care face acest lucru, multe alte țări procedează la fel, dar cm Rusia este subiectul meu, asupra ei mă concentrez.”

Veți găsi, vă sigurăm, lucruri extrem de interesante în textul pe care-l puteți citi integral accesînd link-ul:

Expert în geopolitica Rusiei și a sportului, Lukas Aubin explorează modul în care Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, folosește sportul ca instrument de putere ...

28/12/2024

Suntem în vacanță, dar mereu în contact cu ceea ce se întîmplă în jurul nostru, pentru că în jurnalism nu prea există noțiunea de pauză.

E și motivul pentru care azi vă invităm să citiți un excelent interviu realizat de colega noastră Giulia Istrate cu jurnalistul Marian Voicu, foarte cunoscutul realizator al emisiunii Breaking fake news, de la TVR.

O discuție vie despre jurnalism, dileme, provocări, despre un public care trebuie să capete tot mai multe abilități și virtuți de jurnalist pentru a rezista în fața manipulării, despre epoca dezinformării, a rețelelor și a tehnologiei care a slăbit puterile presei românești, făcînd-o să devină, așa cm ingenios a numit-o Giulia în text, „pisica de pază a democrației”.

Interviul integral, mai jos:

https://www.cuzanet.ro/interviu/marian-voicu-daca-ai-sansa-sa-te-intilnesti-cu-meseria-care-iti-place-e-perfect.html?_thumbnail_id=42886

17/12/2024

🏛🛠 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță reluarea procedurii de achiziție pentru reabilitarea acoperișului Corpului B, după ce primele cinci oferte depuse au fost neconforme.

Renato Manoliu a documentat acest subiect pe CuzaNet🔍

Acoperișul corpului B din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, situat pe Bulevardul Copou, nr. 22, urmează să fie reablitat. Proiectul a fost demarat ...

17/12/2024

🏃🏽🏆 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași înființează Fundația Clubului Sportiv pentru a sprijini sportul universitar, performanța și competițiile între studenți.

♟️📚 Clubul de șah al UAIC este deja activ, organizînd săptămînal activități dedicate studenților sub coordonarea asist. univ. dr. Vlad Stegariu.

Mai multe informații despre acest subiect găsiți în ştirea scrisă de Renato Manoliu🖋

În cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) se fac demersuri pentru înregistrarea Fundației Clubului Sportiv al universității în Registrul Național ONG. Inițiativa a ...

11/12/2024

Începe o perioadă pe care o așteptăm cu nerăbdare în redacția CuzaNet - cea în care publicăm interviuri.

Astăzi, vă propunem o interlocutoare de peste Prut și o temă care nu-și pierde din actualitate - problema transnistreană și felul în care Rusia ține în chingi teritoriile pe care le domină

Lidia Prisac, șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe din Republica Moldova:

„Țările Baltice au făcut rapid ruptura de Uniunea Sovietică, rușii neavînd putere să creeze vreo entitate separatistă acolo. Să nu uităm că statele baltice au fost mai categorice în privința adoptării minorității de limbă rusă. În Republica Moldova, de aici a început problema, de la specularea faptului că drepturile minorităților au fost încălcate. Deși autoritățile de la Chișinău, la capitolul oferirii drepturilor cetățenilor și pentru minoritățile naționale, au fost cei mai democratici în raport cu spațiul ex-sovietic.

În Țările Baltice, obținerea cetățeniei presupunea susținerea unui examen scris și oral pentru a demonstra cunoașterea limbii, tradițiilor și culturii locale. În plus, era necesar să dai dovada că în 1940 (anul cînd au fost anexate aceste teritorii la URSS), unul dintre strămoșii tăi a locuit acolo. Ce-a făcut Republica Moldova? A oferit cetățenie de la 0. Oricine se afla pe teritoriul țării primea cetățenia automat. Oare asta a fost o greșeală?

Republica Moldova nu a acceptat niciodată o armată străină pe teritoriul său, pur și simplu nu a fost întrebată. În acel moment, rușii și-au stabilit pilonii pentru a nu-și pierde spațiul de influență.”

Un interviu semnat de Valeria MARUHA:

Lidia Prisac, doctor în istorie și cercetător științific coordonator, șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe din Republica Moldova, este o voce recunoscută în ...

10/12/2024

🎄🎶 Pe 12 decembrie, la ora 15:00, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC, Corala „Universitas” va susține un concert dedicat sărbătorilor de iarnă. Programul include colinde și lucrări muzicale specifice sezonului, interpretate de un ansamblu cu recunoaștere internațională.

Matei Achirei a documentat subiectul pe CuzaNet🖋

Joi, 12 decembrie, Corala „Universitas” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași va susține „Concertul de Crăciun”, un eveniment cultural-muzical dedicat sărbătorilor de iarnă. ...

09/12/2024

🎓 Zilele Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași au început pe data de 8 decembrie, cu deschiderea festivă a celei de-a 145-a aniversări, în Aula „George Emil Palade”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului academic, autorități locale și invitați din România, Republica Moldova și Ucraina.

📑 Programul a inclus discursuri ale rectorilor universităților ieșene, ale oficialilor locali, precum și lansarea unor materiale dedicate personalității lui George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel.

Detalii despre eveniment, momentele principale și declarațiile invitaților puteți descoperi în relatarea scrisă de Alexandra Bejenaru✍️🏽

Duminică, 8 decembrie, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF IAȘI), a avut loc ceremonia ...

08/12/2024

🏛️⚕ Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași aniversează 145 de ani de tradiție în educația medicală, între 8-13 decembrie 2024. Zilele Universității aduc în prim-plan personalități de renume, precum prof. Martin Chalfie, laureat Nobel, și include lansarea cărții prof. Cristian Apetrei.
Mai multe informații despre acest eveniment găsiți în știrea scrisă de Karina Rumega✍🏽️

În perioada 8-13 decembrie 2024, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) va celebra 145 de ani de excelență în educația ...

03/12/2024

🎭 ADRIAN BUGA: „Un tablou are această capacitate de a se transforma într-o fereastră”.

Într-un interviu fascinant, realizat de Ana Procopiuc, Adrian Buga, istoric și critic de artă, dezvăluie legătura subtilă dintre artă și medicină, vorbind despre puterea artei de a vindeca sufletul. De la povești neștiute despre colecționari de artă la cercetările sale în arhivele Securității, domnul Buga ne invită să explorăm o lume în care estetica devine terapie.

Interviul complet este disponibil pe CuzaNet 📝

Adrian Buga este istoric și critic de artă, expert în arta românească și consultant al Casei Majestății Regelui Mihai I al României. De la primele ...

03/12/2024

🎥 Mîine, 4 decembrie, la ora 18:00, la Cinema Ateneu Iași, va avea loc premiera primului documentar românesc despre Generația Z.
Filmul „Vis. Viață” este regizat de Ruxandra Gubernat și a fost inclus în selecțiile unor festivaluri importante, precum One World Romania, Astra Film și Moldox.

Giulia Istrate vine cu mai multe informații pe CuzaNet✍🏼️

Premiera primului documentar produs în România despre Generația Z va avea loc pe 4 decembrie, de la ora 18:00, la Cinema Ateneu Iași.„Vis. Viață” urmărește ...