Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

26/07/2024

𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐂𝐇𝐄, 𝐅𝐞𝐥𝐢𝐱-𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐓𝐄𝐍𝐂𝐀𝐑𝐈𝐔, 𝑆𝑦𝑚𝑏𝑜𝑙 𝑜𝑟 𝑈𝑡𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛? 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑠 𝑜𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝐹𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑇𝑤𝑜 𝑈𝑛𝑢𝑠𝑢𝑎𝑙 𝐴𝑟𝑡𝑒𝑓𝑎𝑐𝑡𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐶ℎ𝑎𝑙𝑐𝑜𝑙𝑖𝑡ℎ𝑖𝑐 𝑆𝑒𝑡𝑡𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝐼𝑠𝑎𝑖𝑖𝑎-𝐵𝑎𝑙𝑡𝑎 𝑃𝑜𝑝𝑖𝑖
𝐑𝐚𝐝𝐮-𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐁𝐀𝐋𝐀𝐔𝐑, 𝐶𝑙𝑎𝑦 𝑂𝑏𝑗𝑒𝑐𝑡𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐶ℎ𝑎𝑙𝑐ℎ𝑜𝑙𝑖𝑡ℎ𝑖𝑐 𝑆𝑒𝑡𝑡𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑜𝑓 𝐶𝑢𝑐𝑢𝑡𝑒𝑛𝑖 -𝐷𝑎̂𝑚𝑏𝑢𝑙 𝑀𝑜𝑟𝑖𝑖 (𝐼𝑎𝑠𝑖 𝐶𝑜𝑢𝑛𝑡𝑦, 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎)
𝐂𝐢𝐩𝐫𝐢𝐚𝐧-𝐂𝐚̆𝐭𝐚̆𝐥𝐢𝐧 𝐋𝐀𝐙𝐀𝐍𝐔, 𝐴𝑛𝑎𝑙𝑦𝑠𝑖𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙 𝐶𝑜𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝐹𝑜𝑢𝑟 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑒 𝑆𝑖𝑐𝑘𝑙𝑒𝑠 𝐷𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑎𝑡 𝑡ℎ𝑒 𝐿𝑎𝑡𝑒 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑒 𝐴𝑔𝑒
𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐎𝐆𝐀, 𝑇ℎ𝑒 𝐻𝑖𝑔ℎ𝑒𝑠𝑡 𝐺𝑜𝑑 𝑎𝑛𝑑 𝐻𝑖𝑠 𝑂𝑟𝑎𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟 𝐷𝑖𝑠𝑐𝑙𝑜𝑠𝑢𝑟𝑒
𝐋𝐮𝐜𝐫𝐞𝐭̦𝐢𝐮 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐁𝐈̂𝐑𝐋𝐈𝐁𝐀, 𝑅𝑒𝑠𝑒𝑎𝑟𝑐ℎ𝑒𝑠 𝑜𝑛 𝑆𝑎𝑙𝑡 𝐴𝑟𝑐ℎ𝑎𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑎𝑛𝑑 𝑆𝑎𝑙𝑡 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑦 𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎
𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚-𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐭𝐚 𝐀𝐋𝐄𝐗𝐀𝐍𝐃𝐑𝐄𝐒𝐂𝐔, 𝑅𝑒𝑡𝑢𝑟𝑛 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐻𝑢𝑛𝑡: 𝑎 𝑅𝑒-𝐷𝑖𝑠𝑐𝑜𝑣𝑒𝑟𝑒𝑑 𝑉𝑜𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑅𝑒𝑙𝑖𝑒𝑓 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑁𝑜𝑟𝑡ℎ𝑒𝑟𝑛 𝑀𝑜𝑒𝑠𝑖𝑎 𝐼𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝐀𝐥𝐞𝐱–𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐂𝐎𝐑𝐍𝐄𝐀, 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑜𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑃𝑜[𝑡𝑎]𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑃𝑜𝑡𝑡𝑒𝑟𝑦 𝑜𝑓 (𝐿)𝐼𝑏𝑖𝑑𝑎. 𝐶𝑎𝑠𝑒 𝑆𝑡𝑢𝑑𝑦: 𝑆𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟 𝐶𝑢𝑟𝑡𝑖𝑛𝑎 𝐺 - 𝑇𝑜𝑤𝑒𝑟 8
𝐌𝐢𝐥𝐚𝐧 𝐊𝐎𝐒𝐓𝐑𝐄𝐒̌𝐄𝐕𝐈𝐂́, 𝐺𝑜𝑑𝑓𝑒𝑎𝑟𝑒𝑟𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑅𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑢𝑠 𝑆𝑦𝑛𝑐𝑟𝑒𝑡𝑖𝑠𝑚: 𝐼𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔 𝐴𝑝ℎ𝑟𝑜𝑑𝑖𝑠𝑖𝑎𝑠' 𝑆𝑡𝑜𝑛𝑒 𝐼𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝐼𝑡𝑠 𝑇𝑖𝑚𝑒
𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐌𝐀𝐋𝐀𝐗𝐀, 𝑇ℎ𝑒 𝑆𝑡𝑢𝑑𝑦 𝑜𝑓 𝐹𝑖𝑠ℎ 𝑅𝑒𝑚𝑎𝑖𝑛𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐿𝑎𝑡𝑒 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝐸𝑟𝑎 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝐴𝑟𝑔𝑎𝑚𝑢𝑚, 𝑇𝑢𝑙𝑐𝑒𝑎 𝐶𝑜𝑢𝑛𝑡𝑦

Contents of the current issue of 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒂 𝑨𝒏𝒕𝒊𝒒𝒖𝒂 𝑨𝒓𝒄𝒉𝒂𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂 (no. 29/2, 2023).

• 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒂 𝑨𝒏𝒕𝒊𝒒𝒖𝒂 𝑨𝒓𝒄𝒉𝒂𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂 is an open access, free-to-publish, peer-reviewed journal established in 1983 and issued in print and online by the "Alexandru Ioan Cuza" University of Iași
• 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐞𝐝 by the Chair of Ancient History and Archaeology from the Faculty of History within the “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași, 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒊𝒂 𝑨𝒏𝒕𝒊𝒒𝒖𝒂 𝑨𝒓𝒄𝒉𝒂𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂 publishes studies on the prehistory, ancient history and archaeology of, primarily, the South-eastern European area, but also of Europe and of the extra-European regions
• 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫-𝐢𝐧-𝐂𝐡𝐢𝐞𝐟: prof. dr. Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba
• 𝐈𝐧𝐝𝐞𝐱𝐢𝐧𝐠: Scopus, EBSCOhost, CEEOL, ERIH-PLUS, DOAJ, Index Copernicus, ROAD
• 𝐈𝐒𝐒𝐍: 1224-2284 (print), 2392-6031 (online)

25/07/2024

«𝑀𝑎𝑟𝑖𝑐𝑖𝑐𝑎 𝑀𝑢𝑛𝑡𝑒𝑎𝑛𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑑𝑒𝑠 𝑡ℎ𝑎𝑡, 𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑒 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑒𝑚𝑝ℎ𝑎𝑠𝑖𝑠 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑒𝑑 𝑜𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑛𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑖𝑡𝑠 𝑚𝑒𝑚𝑏𝑒𝑟𝑠, 𝑜𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑖𝑠𝑚 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐 𝑣𝑖𝑒𝑤 𝑜𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎𝑛 𝑛𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑡ℎ𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑐ℎ𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑤𝑟𝑖𝑡𝑒𝑟𝑠 𝑎𝑟𝑜𝑢𝑛𝑑 𝑉𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑤𝑎𝑠 𝑛𝑜𝑡 𝑎𝑠 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑠 ℎ𝑎𝑠 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑖𝑜𝑢𝑠𝑙𝑦 𝑏𝑒𝑒𝑛 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑟𝑠𝑡𝑜𝑜𝑑. 𝐼𝑡 𝑤𝑎𝑠 𝑟𝑎𝑡ℎ𝑒𝑟 𝑝𝑎𝑟𝑡 𝑜𝑓 𝑎𝑛 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑒, 𝑡ℎ𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑖𝑑𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡𝑒𝑑 𝑏𝑦 𝑡ℎ𝑒 𝑗𝑜𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 (𝑝𝑝. 396–402).»

𝐌𝐢𝐡𝐧𝐞𝐚-𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 𝐇𝐚𝐢𝐭𝐮𝐫, în recenzia din 𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑦𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑎𝑛 𝑅𝑒𝑣𝑖𝑒𝑤 (Vol. ###III, No. 2, Summer 2024), dedicată volumului „𝐺𝑟𝑢𝑝𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 „𝑉𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆”. 𝑂 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑠𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖, 𝐝𝐞 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞𝐚𝐧𝐮, publicat la Editura UAIC în colecția BIBLIOTECA DE ISTORIE LITERARĂ.

24/07/2024

«𝐵𝑖𝑜𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑐𝑎 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡 𝑎𝑙 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑐𝑢 𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑒 𝑚𝑖𝑠̦𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑚𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑖𝑚 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑔 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑚𝑖𝑠̦𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑖𝑓𝑖𝑐 𝑟𝑖𝑔𝑢𝑟𝑜𝑠.»

𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐚 𝐂𝐡𝐢𝐩𝐞𝐫, în introducerea volumului 𝐵𝑖𝑜𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑐𝑎̆. 𝐿𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟, recent publicat la Editura UAIC.

23/07/2024

Jean Piaget şi raţionamentul moral • Lawrence Kohlberg şi perspectiva stadială a raţionamentului moral • Originile moralităţii • Haidt şi modelul social intuiţionist • Greene şi perspectiva duală a procesării informaţiei • Dilemele morale • Factori care influenţează deciziile în dilemele morale • Biasul actorului observator • Biasul consecinţelor • Biasul similarităţii • Biasul cauzalităţii deviate • Biasul acţiunii indirecte • Biasul omisiunii

Din cuprinsul volumului 𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒏𝒖 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒎 𝒇𝒊 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓𝒕̦𝒊𝒂𝒍𝒊... 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒊̂𝒊 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒄𝒂̆𝒎 𝒑𝒆 𝒄𝒆𝒊𝒍𝒂𝒍𝒕̦𝒊?, de 𝐄𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚-𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐏𝐚𝐬𝐜𝐚𝐥, recent publica la Editura UAIC în colecția PSIHOLOGIE SOCIALĂ ŞI APLICATĂ.

22/07/2024

«𝑇ℎ𝑒 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑 𝑝𝑎𝑟𝑡 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑖𝑠 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑒𝑑 𝑖𝑛𝑡𝑜 𝑓𝑜𝑢𝑟 𝑐ℎ𝑎𝑝𝑡𝑒𝑟𝑠, 𝑒𝑎𝑐ℎ 𝑑𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑡𝑜 𝑡ℎ𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑎𝑖𝑙𝑒𝑑 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑦𝑠𝑖𝑠 𝑜𝑓 𝑓𝑜𝑢𝑟 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑠, 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑦 𝑡ℎ𝑒𝑖𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑛𝑒𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑓𝑜𝑢𝑟 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑛𝑡𝑖𝑜𝑢𝑠 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑒𝑎𝑟𝑐ℎ𝑒𝑟𝑠/𝑐𝑜𝑙𝑙𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑠: 𝑡ℎ𝑒 𝐶ℎ𝑟𝑖𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑁. 𝑇̧𝑎𝑝𝑢 𝑓𝑢𝑛𝑑; 𝐾𝑟𝑦𝑝𝑡𝑎𝑑𝑖𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑑 𝑎𝑛𝑑 𝐵𝑒𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜𝑘; 𝐸𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎𝑛 𝑁𝑜𝑣𝑎𝑐𝑜𝑣𝑖𝑐𝑖𝑢 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 ‘𝐵𝑎𝑛𝑎𝑡𝑖𝑎𝑛 𝑝𝑜𝑟𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑝ℎ𝑖𝑐 𝑓𝑢𝑛𝑑’ 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑛𝑡𝑖𝑜𝑢𝑠 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐷𝑜𝑟𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝐿𝑎𝑛𝑑 𝑎𝑛𝑑 𝐺ℎ𝑒𝑜𝑟𝑔ℎ𝑒 𝐶. 𝑃𝑎𝑡𝑧𝑎. 𝑂𝑓 𝑐𝑜𝑢𝑟𝑠𝑒, 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑠𝑡 𝑐𝑜𝑙𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛 ℎ𝑎𝑠 𝑖𝑡𝑠 𝑠ℎ𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑓 𝑟𝑒𝑙𝑢𝑐𝑡𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑑𝑖𝑎𝑡𝑟𝑖𝑏𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑎𝑒 𝐼𝑜𝑟𝑔𝑎, 𝑤𝑜𝑟𝑟𝑖𝑒𝑑 𝑏𝑒𝑦𝑜𝑛𝑑 𝑚𝑒𝑎𝑠𝑢𝑟𝑒 𝑎𝑏𝑜𝑢𝑡 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑡 𝑡ℎ𝑎𝑡 𝑡ℎ𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑠 𝑖𝑛 𝑞𝑢𝑒𝑠𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑤𝑖𝑙𝑙 ℎ𝑎𝑣𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑐ℎ𝑒𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑔𝑖𝑟𝑙𝑠' 𝑠𝑐ℎ𝑜𝑜𝑙 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑜𝑛𝑖𝑧𝑒𝑑 𝑏𝑦 ℎ𝑒𝑟 𝑀𝑎𝑗𝑒𝑠𝑡𝑦 𝑡ℎ𝑒 𝑄𝑢𝑒𝑒𝑛 ℎ𝑒𝑟𝑠𝑒𝑙𝑓. 𝐹𝑢𝑟𝑡ℎ𝑒𝑟 𝑜𝑛, 𝑀𝑖𝑟𝑐𝑒𝑎 𝑃𝑎̆𝑑𝑢𝑟𝑎𝑟𝑢 𝑐ℎ𝑎𝑟𝑔𝑒𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑎𝑚𝑜𝑢𝑠 ℎ𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑛 𝑣𝑒𝑟𝑦 𝑤𝑒𝑙𝑙 𝑤ℎ𝑒𝑛 ℎ𝑒 𝑠𝑎𝑦𝑠: “𝐵𝑢𝑡 𝐼𝑜𝑟𝑔𝑎 𝑚𝑎𝑘𝑒𝑠 𝑎𝑛𝑜𝑡ℎ𝑒𝑟 𝑐𝑜𝑚𝑚𝑜𝑛 𝑚𝑖𝑠𝑡𝑎𝑘𝑒: ℎ𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑢𝑠𝑒𝑠 𝑡ℎ𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑒𝑑 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎𝑛 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒, 𝑡ℎ𝑒 𝑜𝑛𝑒 𝑏𝑢𝑖𝑙𝑡 𝑎𝑛𝑑 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑠𝑒𝑑 𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑒𝑑 𝑐𝑜𝑙𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑒𝑠, 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑓𝑜𝑙𝑘𝑙𝑜𝑟𝑒 𝑖𝑡𝑠𝑒𝑙𝑓, 𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑜-𝑒𝑚𝑝𝑖𝑟𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑒.”
𝑇ℎ𝑒 𝑡ℎ𝑟𝑒𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑖𝑠 𝑝𝑎𝑟𝑡 𝑎𝑟𝑒 𝑤𝑜𝑟𝑡ℎ 𝑛𝑜𝑡𝑖𝑛𝑔: 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑠𝑡 – “𝑊𝑒 𝑚𝑢𝑠𝑡 𝑛𝑜𝑡𝑒 𝑡ℎ𝑎𝑡 𝑎𝑙𝑙 𝑟𝑒𝑠𝑒𝑎𝑟𝑐ℎ𝑒𝑟𝑠 𝑖𝑛𝑣𝑜𝑙𝑣𝑒𝑑 𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑦 𝑤𝑎𝑦 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 ‘𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑏𝑢𝑠𝑖𝑛𝑒𝑠𝑠,’ 𝑖.𝑒. 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑠, ‘𝑒𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑠,’ 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛𝑎𝑡𝑜𝑟𝑠 𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑙𝑙𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑠, 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑎𝑛 𝑢𝑛𝑐𝑙𝑒𝑎𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑝𝑡 𝑜𝑓 𝑎𝑢𝑡ℎ𝑒𝑛𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑦.”»

Cercetătoarea 𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚 𝐁𝐚̆𝐫𝐛𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 (Academia Română – Filiala Cluj-Napoca), în recenzia din revista clujeană 𝑃ℎ𝑖𝑙𝑜𝑏𝑖𝑏𝑙𝑜𝑛. 𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑦𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑎𝑛 𝐽𝑜𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑜𝑓 𝑀𝑢𝑙𝑡𝑖𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑖𝑡𝑦 𝑅𝑒𝑠𝑒𝑎𝑟𝑐ℎ 𝑖𝑛 𝐻𝑢𝑚𝑎𝑛𝑖𝑡𝑖𝑒𝑠 (vol. XXIX/2024, nr. 1), dedicată cărții lui 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐏𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐚𝐫𝐮, 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑧𝑖𝑠. 𝐼𝑛𝑐𝑢𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑓𝑜𝑙𝑐𝑙𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑜𝑠 (vol. 1, Editura UAIC, 2023).

19/07/2024

«…𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝐼𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑐𝑢𝑚 𝑒𝑙 𝑖̂𝑛𝑠𝑢𝑠̦𝑖 𝑜 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑎𝑡, 𝑑𝑒𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟, 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑙/ 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑟𝑎𝑡, 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑎𝑑𝑢𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟 (𝑝. 19), 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑢𝑟𝑖, 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑐𝑙𝑖𝑠̦𝑒𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑖 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑖𝑑𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒. 𝐴𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑠̦𝑎𝑑𝑎𝑟 𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑙𝑢𝑠𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒, 𝑛𝑢 𝑖𝑑𝑒𝑖𝑙𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑠𝑡𝑒 / 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒, 𝑢𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒, 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑐𝑒 (𝑐𝑢𝑚 𝑙𝑒-𝑎𝑟 𝑛𝑢𝑚𝑖 𝑢𝑛𝑖𝑖), 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒, 𝑐𝑖 𝑎𝑙𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑒, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒, 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑠̦𝑖 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑢. 𝐴𝑠̦𝑎𝑑𝑎𝑟, 𝑛𝑢 𝑙-𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎𝑡, 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑙𝑑𝑎̆, 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑖𝑙𝑒, 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑝𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑒, 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑒𝑡𝑐. (𝑖̂𝑛 𝑚𝑎𝑛𝑖𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐾𝑙𝑎𝑢𝑠 𝐵𝑜𝑐ℎ𝑚𝑎𝑛𝑛), 𝑐𝑖 𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑖, 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖, 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑎𝑔𝑜𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑖 𝑚𝑜𝑙𝑑𝑎𝑣𝑖 𝑜𝑟𝑖 𝑣𝑎𝑙𝑎ℎ𝑖 𝑎𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑣𝑒𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑋𝐼𝑋-𝑙𝑒𝑎; 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑚 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑎̆ 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑎̆ 𝑙𝑎 𝐼𝑜𝑛 𝐻𝑒𝑙𝑖𝑎𝑑𝑒 𝑅𝑎̆𝑑𝑢𝑙𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑡𝑒𝑥𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑎̆𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑖𝑡𝑢𝑙𝑎𝑡 „Doi 1821, doi 1848, doi 1859”, 𝑛𝑖 𝑠-𝑎 𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡 𝑎 𝑓𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙𝑖𝑐𝑎̆—𝑠̦𝑖 𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑡𝑜𝑡𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆—, 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡, 𝑐𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖 (𝑝. 13).»

𝐋𝐚𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐮 𝐕𝐥𝐚𝐝, profesor la Universitatea din București, în recenzia publicată în numărul 1 (44), ianuarie-iunie 2024, al revistei clujene 𝑪𝒂𝒊𝒆𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒕𝒓𝒐𝒑𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄𝒂̆, despre volumul 𝑬𝒓𝒐𝒊𝒄𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒎𝒆𝒎𝒐𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒖𝒍. 𝑪𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝒕̦𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂 𝒋𝒖𝒎𝒂̆𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒂 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒂𝒍 𝑿𝑰𝑿-𝒍𝒆𝒂, de 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐈𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞, apărut anul trecut la Editura UAIC.

18/07/2024

𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝑆𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑚𝑜𝑛𝑖𝑒𝑖: 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑜-𝑡𝑢𝑟𝑐𝑒 1923-2023 𝐢̂𝐧 𝐬̦𝐭𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐮𝐫𝐜𝐢𝐚.

• Coordonată de 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐚𝐜𝐡𝐢𝐞𝐫𝐮 (ediție bilingvă româno-turcă), cartea a fost recent lansată și prezentată în Turcia (la Biblioteca Națională din Ankara, la Universitatea Ankara și la Universitatea Trakya din Edirne).

17/07/2024

Imagini din volumul 𝑇̧𝑒𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑠̧𝑖 𝑏𝑟𝑜𝑑𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑜𝑣𝑎. 𝑆𝑡𝑢𝑑𝑖𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑠 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, de 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐚 𝐂𝐢𝐮𝐛𝐨𝐭𝐚𝐫𝐮 și 𝐈𝐨𝐧 𝐇. 𝐂𝐢𝐮𝐛𝐨𝐭𝐚𝐫𝐮, recent publicat în colecția 𝐄𝐓𝐇𝐍𝐎𝐒 la Editura UAIC.
• Ediție cartonată (hardcover), bogat ilustrată

16/07/2024

La 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥, despre 𝐿𝑈𝑋 𝑀𝐴𝐺𝑁𝐴. 𝑂 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑣𝑖𝑧𝑢𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑡𝑎̂𝑟𝑧𝑖𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖, cu 𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐍𝐚𝐞, autoarea volumului, și Cornel-Florin Moraru, realizatorul emisiunii 𝑰𝒛𝒗𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒔𝒐𝒇𝒊𝒆.
• Cartea a apărut anul trecut la Editura UAIC în colecția SOPHIA
• Oana Maria Nae este doctor în arte vizuale, istoric de artă și predă în prezent cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Dintre diversele fenomene cercetate de știință și filosofie, lumina a fost dintotdeauna una dintre cele mai subtile și dificil de prins în concept. Nici m

15/07/2024

La Radio România Cultural, despre 𝐹𝑒𝑛𝑜𝑚𝑒𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑚𝑖𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖. 𝐻𝑜𝑚𝑒𝑟, 𝑃𝑙𝑎𝑡𝑜𝑛 𝑠̦𝑖 𝐻𝑒𝑖𝑑𝑒𝑔𝑔𝑒𝑟, cu Ioan Ciprian Bursuc, autorul volumului, și Cornel-Florin Moraru, realizatorul emisiunii 𝑰𝒛𝒗𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒔𝒐𝒇𝒊𝒆.
• Cartea a apărut anul trecut la Editura UAIC în colecția SOPHIA și a fost recompensată de ZIARUL DE IAȘI cu 𝐏𝐫𝐞𝐦𝐢𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐃𝐞𝐛𝐮𝐭.

Filosofia greacă a stat sub semnul mirării. Atât Platon, cât și Aristotel, afirmă că mirarea este începutul și originea filosofiei și că ea

12/07/2024

𝐎𝐏𝐄𝐍 𝐀𝐂𝐂𝐄𝐒𝐒: 𝑆𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐 𝐴𝑛𝑛𝑎𝑙𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝐼𝑜𝑎𝑛 𝐶𝑢𝑧𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑦 𝑜𝑓 𝐼𝑎𝑠𝑖, 𝑁𝑒𝑤 𝑆𝑒𝑟𝑖𝑒𝑠, 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑦, no. LXIX/ 2023 (current issue)

• Scientific Annals of the Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, new series, History, is one of the best publications in the field of historical research in Romania.

• In its pages, professors of the Faculty of History, as well as researchers from Romania and abroad and PhD students published their research.

• The main research directions approached by the authors are: Greek-Roman society and religion, early Christianity, late migrations, genealogy, the history of the Church, international relations in modern Romania, political ideologies and doctrines and others.

• Over time, numerous new historical sources have been published in the journal. Over the last decade, the journal has expanded its horizons and has also approached new areas such as the history of medieval and pre-modern mentalities, urban history, or the history of communism.

• It also hosts reviews of the latest history books.

• The journal is published by a team of professors from the “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, under the auspices of the University Publishing House.

• indexed in the Central and Eastern European Online Library database.
• Editor-in-chief: prof. univ. dr. 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐮 𝐑𝐚̆𝐝𝐯𝐚𝐧

More info & open access archive: links in comm

11/07/2024

• Cele aproximativ 𝟏𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞 acoperă capitolele de algebră liniară de la facultățile de matematică, fizică și facultăți tehnice.
• Ultima parte a cărții conține introducerea la teza de doctorat a 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐞𝐢 𝐏𝐨𝐩, 𝐿𝑖𝑒 𝐵𝑖𝑎𝑙𝑔𝑒𝑏𝑟𝑎 𝑆𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑢𝑟𝑒𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒𝑖𝑟 𝑄𝑢𝑎𝑛𝑡𝑖𝑧𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠, susținută la Universitatea Göteborg în 2005.

Volumul 𝑃𝑟𝑜𝑏𝑙𝑒𝑚𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑔𝑒𝑏𝑟𝑎̆ 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎𝑟𝑎̆, de 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩, a fost publicat recent la Editura UAIC.

09/07/2024

Cartea 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐞𝐢 𝐆𝐮𝐭̦𝐚𝐧𝐮, 𝐴𝑟ℎ𝑖𝑡𝑒𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛: 𝐺𝑒𝑜𝑟𝑔𝑒 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑖 𝐶𝑎𝑛𝑡𝑎𝑐𝑢𝑧𝑖𝑛𝑜, prezentă până pe 31 august 2024 în cadrul unei expoziții de la Casa Regelui Charles III în Viscri.

04/07/2024

𝑇𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡̧𝑖𝑒/𝑝𝑟𝑜𝑛𝑢𝑛𝑡̧𝑖𝑒 • 𝑇𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 • 𝑇𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑟𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑡𝑜𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 • 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑠̧𝑖 𝑡𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 • 𝑇𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑢 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡̧𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑧 • 𝐷𝑖𝑠𝑙𝑎𝑙𝑖𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡̧𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑟𝑒 • 𝐹𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑒𝑡𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑙𝑎𝑙𝑖𝑒𝑖: 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑐𝑖, 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖 (𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖), 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖 (𝑒𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎𝑟𝑖, 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢) • 𝑇𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑜𝑝𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑠𝑙𝑎𝑙𝑖𝑐𝑖 • 𝐸𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡̧𝑖𝑖 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒𝑖 𝑙𝑜𝑔𝑜𝑝𝑒𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑙𝑎𝑙𝑖𝑒𝑖

Din cuprinsul ediției a II-a a volumului 𝑇𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑎 𝑡𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑛𝑢𝑛𝑡̧𝑖𝑒. 𝐺ℎ𝑖𝑑 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑙𝑜𝑔𝑜𝑝𝑒𝑧𝑖, 𝑒𝑑𝑢𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖/𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̧𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖, 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡̧𝑖, de 𝐈𝐨𝐥𝐚𝐧𝐝𝐚 𝐓𝐨𝐛𝐨𝐥𝐜𝐞𝐚 și 𝐂𝐚𝐦𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐒𝐨𝐩𝐨𝐧𝐚𝐫𝐮, recent publicată la Editura UAIC în colecția ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI.

03/07/2024

«𝐿𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐺𝑟𝑖𝑔𝑜𝑟𝑒 𝑆𝑡𝑢𝑟𝑑𝑧𝑎 [„Les lois fondamentales de lʼunivers”, Paris, 1891 – n. n.] 𝑟𝑒𝑙𝑢𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑢𝑛𝑒𝑙𝑒 (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝑒𝑠𝑡-𝑒𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒𝑎𝑛𝑎̆) 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢𝑎𝑛𝑡̧𝑎𝑡𝑎̆. 𝐷𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑑𝑎𝑡𝑎̆, 𝑝𝑙𝑒𝑑𝑜𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑟𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡̧𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑧𝑖𝑐. 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑡𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑑𝑜𝑥𝑎𝑙𝑒, 𝑖̂𝑚𝑏𝑖𝑛𝑎̂𝑛𝑑 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎𝑟𝑎̆, 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑐𝑡̧𝑖𝑎 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑝𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑠𝑚, 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑟𝑢𝑠𝑜𝑓𝑖𝑙𝑖𝑎, 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑓𝑖𝑧𝑖𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑓𝑖𝑙𝑜𝑠𝑜𝑓𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑒𝑖. 𝐴𝑏𝑠𝑒𝑛𝑡̧𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑢𝑝𝑟𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖𝑙𝑎̆ 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑡𝑚𝑜𝑠𝑓𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣𝑖𝑠𝑚 𝑎 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑠̦𝑖-𝑎 𝑝𝑢𝑠 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑠𝑖𝑣 𝑎𝑚𝑝𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑡̧𝑖𝑖.»

𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧-𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐆𝐚𝐯𝐫𝐢𝐬̦, în ediția a II-a a volumului 𝑉𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑠̦𝑖 𝑜𝑝𝑖𝑛𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐺𝑟𝑖𝑔𝑜𝑟𝑒 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝑆𝑡𝑢𝑟𝑑𝑧𝑎 (1821-1901), recent publicată la Editura UAIC în colecția HISTORICA.

02/07/2024

«𝐶𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑟𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡? 𝐶𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑟𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒? 𝑃𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑚 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑟𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑡𝑎̆? 𝑆𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆.»

𝐓𝐢𝐧𝐚 𝐕𝐫𝐚𝐛𝐢𝐞, în volumul 𝐸𝑙𝑒𝑣𝑖𝑖 𝑡𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡̦𝑖. 𝑃𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑟𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛 𝑑𝑜𝑚𝑒𝑛𝑖𝑢𝑙 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑝𝑒𝑑𝑎𝑔𝑜𝑔𝑖𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑙𝑒𝑛𝑡̦𝑒𝑖, recent publicat la Editura UAIC în colecția ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI.

01/07/2024

«… 𝑑𝑒𝑚𝑒𝑟𝑠𝑢𝑙 „𝑐𝑙𝑎𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟” 𝑐𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑠̦𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙-𝑠𝑢𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑎̆, 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑒 𝑜 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒𝑔𝑖𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑢𝑛 𝑡𝑒𝑟𝑡𝑖𝑝 𝑠𝑖𝑚𝑖𝑙𝑎𝑟 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑝𝑒𝑙𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑔𝑒𝑑𝑖𝑒𝑖 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑖𝑐𝑒, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑟𝑔 𝑙𝑎 deus ex machina.»

𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐏𝐨𝐩𝐨𝐯𝐢𝐜𝐢 în volumul „Dogma fantomei din mașină 𝑠̦𝑖 metafora minții-computer. 𝑂 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎 𝑛𝑜𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑖”, recent publicat la Editura UAIC în colecția SOPHIA.

28/06/2024

«𝑈𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑙𝑎̆𝑠𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑣𝑎𝑠𝑡𝑒 𝑧𝑜𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑛𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̧𝑖 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̧𝑎 𝑠𝑎𝑢 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑛𝑒-𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑎̆𝑟𝑡̧𝑖𝑡. (...) 𝑁𝑜𝑖 𝑜𝑐𝑜𝑙𝑖𝑚 𝑛𝑜𝑠𝑡𝑎𝑙𝑔𝑖𝑎, 𝑟𝑒𝑔𝑟𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑠̧𝑖, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠, 𝑑𝑒𝑜𝑠𝑒𝑏𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑟𝑒𝑟𝑜𝑠𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑛𝑡𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑙 𝑖𝑟𝑒𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̧𝑖 𝑎𝑙 𝑖𝑟𝑒𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑛𝑒 𝑑𝑎 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑒𝑛𝑡𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̧𝑖 𝑛𝑜𝑡̧𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑎𝑡𝑒𝑛𝑢𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑖̂𝑛𝑣𝑖𝑛𝑠𝑒.»

𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐢 𝐂𝐚𝐧𝐭𝐚𝐜𝐮𝐳𝐢𝐧𝐨, în volumul 𝐴𝑟ℎ𝑖𝑡𝑒𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛, de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐆𝐮𝐭̦𝐚𝐧𝐮, publicat în 2023 la Editura UAIC. Fragment din 𝑆𝑐𝑟𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑆𝑖𝑚𝑜𝑛.

𝐅𝐨𝐭𝐨: Acuarelă de G. M. Cantacuzino din arhiva familiei, reprodusă în volumul editat de regretata Laura Guțanu, bogat ilustrat cu acuarele, schițe, desene, fotografii din arhiva familiei și reproduceri după documente personale ale arhitectului.

27/06/2024

• Multi-disciplinary, 𝐨𝐩𝐞𝐧-𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐬 𝐣𝐨𝐮𝐫𝐧𝐚𝐥 dedicated to publishing high-quality research on pressing environmental challenges and innovative solutions for a sustainable future
• EDITOR IN CHIEF: 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐔𝐫𝐬𝐮 - Assoc. Prof. PhD., Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi, România
• INDEXING: Crossref, CiteFactor, DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS (European Reference Index for the Humanities and Social Sciences), Genamics JournalSeek, ISSN International Center, JournalGuide, JournalTOCs, Publons, Portico, Scilit, ScienceGate, Sherpa Romeo, Ulrich's Periodicals Directory/ulrichsweb, WorldCat (OCLC), XueshuBaidu
• First issue: 2007. The papers published from 2015 are indexed in Web Of Science Clarivate - Emerging Sources Citation Index
• ISSN 1843-5971 (Printed version), ISSN 2284 – 7820 (online version)

𝐌𝐨𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨: links in comm

19/06/2024

«𝐼̂𝑛 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑡𝑖𝑣, 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝐽𝑒𝑎𝑛-𝑀𝑎𝑟𝑖𝑒 𝑅𝑜𝑢𝑎𝑟𝑡 𝑖̂𝑛 Adieu à la France qui s’en va 𝑒𝑠𝑡𝑒, 𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑜 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒, 𝑎𝑡𝑟𝑜𝑓𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑠̧𝑖, 𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎, 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙. 𝐴𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑠𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑖𝑛𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̧𝑎 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑒𝑚𝑏𝑙𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝐼𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖 𝑑'𝐴𝑟𝑐 𝑠̧𝑖 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝐺𝑎𝑢𝑙𝑙𝑒. 𝐷𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑠𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝑝𝑢𝑡̧𝑖𝑛 𝑠̧𝑖 𝑐𝑟𝑖𝑠𝑝𝑎𝑡, 𝑑𝑒𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑒 𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 „𝑐𝑜𝑛𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑡𝑎̆” 𝑑𝑒 𝐹𝑟𝑜𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑁𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 (𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑖̂𝑚𝑖 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑜 𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡-𝑜 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑣𝑎, 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑎̆ 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑖̂𝑛𝑑 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̆𝑠̧𝑖𝑡̧𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑖 𝑀𝑎𝑙𝑟𝑎𝑢𝑥 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑢𝑠𝑒 𝑙𝑎 𝑃𝑎𝑛𝑡ℎ𝑒́𝑜𝑛; 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑜𝑟𝑡𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑜 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑐𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 „𝑎𝑢𝑥 𝑔𝑟𝑎𝑛𝑑𝑠 ℎ𝑜𝑚𝑚𝑒𝑠, 𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑛𝑎𝑖𝑠𝑠𝑎𝑛𝑡𝑒” – 𝑐𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑓𝑟𝑜𝑛𝑡𝑜𝑛𝑢𝑙 𝑃𝑎𝑛𝑡ℎ𝑒́𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 –, 𝑜 𝑡𝑖̂𝑛𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠 𝑐𝑎̆ 𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑎, 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙, 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝑝𝑎𝑠𝑎𝑗 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑟𝑠 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝐿𝑒 𝑃𝑒𝑛). 𝐶𝑖̂𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝐺𝑎𝑢𝑙𝑙𝑒, 𝑒𝑙 𝑠̧𝑖-𝑎 𝑔𝑎̆𝑠𝑖𝑡 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑡𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎, 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑖̂𝑛𝑑 𝑙𝑎 𝐿𝑜𝑛𝑑𝑟𝑎 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑡̧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠̧𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑒́𝑡𝑎𝑖𝑛, 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑖̂𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑒𝑠 𝑐𝑎̆ „𝐹𝑟𝑎𝑛𝑡̧𝑎 𝑒 𝑜 𝑖𝑑𝑒𝑒, 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑎 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑒𝑛𝑠𝑒𝑧𝑒, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒, 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑒𝑖”. 𝐷𝑒 𝐺𝑎𝑢𝑙𝑙𝑒 𝑎 𝑟𝑒𝑢 𝑠̧𝑖𝑡, 𝑎𝑝𝑜𝑖, 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑢𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑖 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑎𝑙𝑒, 𝑠𝑎̆-𝑖 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑐𝑖𝑙𝑖𝑒𝑧𝑒 𝑝𝑒 𝐵𝑎𝑟𝑟𝑒̀𝑠 𝑐𝑢 𝑃𝑒́𝑔𝑢𝑦 𝑠̧𝑖 𝑐𝑢 𝐵𝑒𝑟𝑔𝑠𝑜𝑛, 𝑝𝑒 𝑁𝑎𝑝𝑜𝑙𝑒𝑜𝑛 𝑐𝑢 𝐺𝑎𝑚𝑏𝑒𝑡𝑡𝑎, 𝑟𝑒𝑐𝑙𝑎𝑚𝑖̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑜 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑖̂𝑛𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑡, 𝑖̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒, 𝑝𝑙𝑢𝑟𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒. 𝑂𝑟, 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑡̧𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑚𝑜𝑑𝑒𝑧𝑒 𝑐𝑢 𝑔𝑖̂𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑐𝑎̆ 𝑒 𝑜 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑒𝑐𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 (𝑎 𝑠𝑝𝑢𝑠-𝑜, 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑚𝑢𝑙𝑡, 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝐺𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑑 𝑑'𝐸𝑠𝑡𝑎𝑖𝑛𝑔), 𝑒𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑖𝑒 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑜 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆, 𝑖̂𝑛𝑑𝑒𝑜𝑠𝑒𝑏𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑖𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑖𝑖. 𝑅𝑜𝑢𝑎𝑟𝑡 𝑛𝑢 𝑠𝑐𝑎𝑝𝑎̆ 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑙𝑒𝑗𝑢𝑙 𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑙 𝑜𝑚𝑎𝑔𝑖𝑎𝑧𝑎̆, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝐺𝑎𝑟𝑦, 𝑝𝑒 𝑢𝑛 𝑎𝑙𝑡 𝑖𝑙𝑢𝑠𝑡𝑟𝑢 „𝑎𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑑”, 𝑝𝑒 𝐶𝑖𝑜𝑟𝑎𝑛, 𝑐𝑒𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎, 𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡, 𝑐𝑎̆ 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑒𝑙, „𝑟𝑒𝑏𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝐵𝑎𝑙𝑐𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟”, 𝑠𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑎𝑟𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑖𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑒 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑖𝑖 𝑝𝑎𝑟 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̧𝑖.»

𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐂𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, în volumul 𝑂 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑡̧𝑎, ediția a II-a, 2023, Editura UAIC.

18/06/2024

«𝐽𝑎𝑓𝑢𝑟𝑖, 𝑡𝑎̂𝑙ℎ𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑓𝑢𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑎𝑡𝑎𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑧𝑖; 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑑𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑔𝑎𝑟𝑎𝑗𝑒; 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑐𝑎𝑠𝑒 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑣𝑎𝑠𝑡𝑎𝑡𝑒. 𝐷𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑓𝑒𝑙, 𝑟𝑢𝑠̦𝑖𝑖 𝑛𝑢 𝑓𝑎𝑐 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑛𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆. 𝐼̂𝑛 𝑠𝑎𝑡𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖, 𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑐𝑒𝑛𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑙𝑡𝑒𝑙𝑒, 𝑎𝑢 𝑚𝑎𝑠𝑎𝑐𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑡𝑟𝑎𝑙𝑖𝑒𝑟𝑎 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑢 𝑗𝑒𝑓𝑢𝑖𝑡 𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑧𝑎𝑟𝑧𝑎𝑣𝑎𝑔𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟. 𝐸𝑥𝑝𝑙𝑜𝑧𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑐𝑢𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑖̂𝑛𝑠𝑜𝑡̦𝑖𝑡 𝑐𝑒𝑟𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑖𝑠𝑡𝑖𝑡̦𝑖𝑢 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑖𝑢𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑔𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑖𝑖, 𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑖𝑛𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑎 𝐴𝑟𝑚𝑎𝑡𝑒𝑖 𝑅𝑜𝑠̦𝑖𝑖, 𝑖-𝑎 𝑢𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑜 𝑎𝑛𝑔𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑡𝑜𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙 𝑝𝑢𝑠𝑡𝑖𝑢. 𝑁𝑖𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑎̆𝑧𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑜 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑒 𝑠𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎̆ 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎̆.
𝐷𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑜𝑢 𝑠𝑢𝑚𝑏𝑟𝑢 𝑎𝑙 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑛𝑢 𝑝𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖𝑏𝑎̆ 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜 𝑟𝑎𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆ (𝑐𝑢 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑝𝑡̦𝑖𝑎 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑢𝑟𝑖), 𝑑𝑙 𝑁𝑖𝑐𝑢𝑙𝑒𝑠𝑐𝑢-𝐵𝑢𝑧𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑚𝑖-𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑎 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑠̦𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑢𝑎̂𝑛𝑑 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑣𝑎 𝑓𝑖 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑖𝑠𝑡𝑖𝑡̦𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝑀𝑖-𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑙 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑟𝑒𝑡𝑧𝑖𝑎𝑛𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑜𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑎 𝑠𝑎, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑎 𝑎 𝑅𝑒𝑔𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎 𝐺𝑢𝑣𝑒𝑟𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔. „𝑉𝑟𝑒𝑚, 𝑎 𝑑𝑒𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑒𝑙, 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑚 𝑐𝑢 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑅𝑢𝑠𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑖 𝑎𝑛𝑔𝑙𝑜-𝑠𝑎𝑥𝑜𝑛𝑒.”»

Traducere din limba franceză a telegramei trimise în data de 4 septembrie 1944 de 𝐇𝐞𝐧𝐫𝐲 𝐒𝐩𝐢𝐭𝐳𝐦𝐮̈𝐥𝐥𝐞𝐫, sub pseudonim (Boccace), la Ambasada Franței de la Ankara, în care prezintă acțiunile armatei sovietice în România. Sursa: C.A.D.M.A.E.-La Courneuve, Paris, fond Europe-Z 1944-1949, Roumanie, cutia nr. 376, dosar nr. 26, f. 3 r.-v.

𝐍. 𝐄.: Raymond-Armand-Edouard-Henry Spitzmüller (n. 1900 – d. 1990). Licențiat în litere și în drept, și-a început cariera în diplomație ca atașat de ambasadă, la 16 iulie 1918. A activat și într-o serie de delegații franceze în cadrul Societății Națiunilor și la Comisia Dezarmării. În 1933 a fost decorat cu Medalia Militară, iar în 1934 a devenit Cavaler al Legiunii de Onoare. În perioada 1 ianuarie – 1 mai 1936 a fost secretar 1 adinterim la București, iar de la 1 aprilie 1938 a revenit în cadrul Legației din București ca secretar 1 (Annuaire Diplomatique et Consulaire de la République Française pour 1939, Nouvelle Serie, Tome L, Imprimerie Nationale, Paris, pp. 353-354).

Fragment din volumul 𝐿𝑒𝑔𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠̦𝑖 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑒𝑐𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 1940-1947, ed. a II-a, editat de 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐏𝐫𝐞𝐮𝐭𝐮, cu o prefață de Dumitru Preda, recent publicat în colecția DOCUMENTA la Editura UAIC.

17/06/2024

𝑃𝑎𝑟𝑎𝑑𝑖𝑔𝑚𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑖 – 𝑎𝑏𝑜𝑟𝑑𝑎̆𝑟𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒. 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑖, volum coordonat de 𝐀𝐮𝐫𝐨𝐫𝐚 𝐇𝐫𝐢𝐭̦𝐮𝐥𝐞𝐚𝐜, 𝐋𝐢𝐯𝐢𝐮-𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐚̆𝐠𝐮𝐫𝐢𝐚𝐧𝐮 și 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐨𝐟𝐚𝐧, a apărut recent la Editura UAIC.

13/06/2024

Volumul bilingv 𝑆𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑚𝑜𝑛𝑖𝑒𝑖: 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑜-𝑡𝑢𝑟𝑐𝑒 1923-2023 / 𝑈𝑦𝑢𝑚 𝑌𝑢̈𝑧𝑦ı𝑙ı: 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑦𝑎-𝑇𝑢̈𝑟𝑘𝑖𝑦𝑒 𝐼̇𝑙𝑖𝑠̧𝑘𝑖𝑙𝑒𝑟𝑖 1923-2023, coordonat de 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐚𝐜𝐡𝐢𝐞𝐫𝐮, a fost prezentat la 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐤𝐲𝐚 din Edirne (Turcia) în cadrul 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎𝑛 𝐷𝑎𝑦𝑠/ Romanya Günleri 2024.

13/06/2024

«𝐷𝑒𝑑𝑖𝑐 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡̧𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑒𝑖, 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̧ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑧𝑖.» (𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐜𝐮)

Volumul 𝑮𝒓𝒖𝒑𝒖𝒍 𝒊̂𝒏 𝒑𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒂𝒔𝒊𝒔𝒕𝒆𝒏𝒕̦𝒆𝒊 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍𝒆. 𝑬𝒍𝒆𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆, de 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐜𝐮, a apărut recent la Editura UAIC în colecția OBSERVATORUL SOCIAL.

12/06/2024

𝐙𝐈𝐋𝐄𝐋𝐄 𝐄𝐌𝐈𝐍𝐄𝐒𝐂𝐔: Editura UAIC participă la 𝑻𝒂̂𝒓𝒈𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑪𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝑨𝒓𝒕𝒆 de la Botoșani (Pietonalul Unirii, 13-16 iunie 2024)

11/06/2024

«𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑢𝑐𝑎̂𝑡 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡𝑎̆, 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎̆, 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑡̦𝑖, 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑛𝑑 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑐𝑡 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑗𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 – 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖, 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠𝑎̆𝑟𝑎𝑐 𝑠̦𝑖 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙 –, 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎̆𝑡̦𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑖... 𝐷𝑒𝑐𝑖, 𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑐𝑖𝑒𝑟𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒, 𝑚𝑖𝑟𝑜𝑠𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒, 𝑝𝑒𝑖𝑠𝑎𝑗𝑢𝑙, 𝑐ℎ𝑖𝑝𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒, (...) 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑒, 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑎 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎.»

Ryszard Kapuściński, citat de Marius-Adrian Hazaparu în cel mai recent volum al său, 𝑽𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒔𝒆𝒄𝒓𝒆𝒕𝒂̆ 𝒂 𝒓𝒆𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒋𝒖𝒍𝒖𝒊: 𝒂𝒍𝒆𝒈𝒐𝒓𝒊𝒆, 𝒎𝒂𝒈𝒊𝒆 𝒔̦𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒏𝒂𝒗𝒂𝒍, publicat la Editura UAIC în colecția COMPLUS.

10/06/2024

«𝑅𝑎𝑟𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑏𝑠𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑟𝑒𝑎𝑙, 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑠̧𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑖𝑖 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑐𝑎̆ 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑟𝑎̆ 𝑎𝑏𝑠𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑠𝑒𝑛𝑠 𝑟𝑒𝑎𝑙. 𝐸𝑙𝑒 „𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑠̧𝑖 𝑠𝑖𝑛𝑡𝑎𝑥𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎𝑗 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑖 𝑠-𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠 𝑢𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒 𝑚𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎̆” [cf. Marija Gimbutas – n. a.].»

𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐚 𝐂𝐢𝐮𝐛𝐨𝐭𝐚𝐫𝐮 și 𝐈𝐨𝐧 𝐇. 𝐂𝐢𝐮𝐛𝐨𝐭𝐚𝐫𝐮, în introducerea volumului 𝑇̧𝑒𝑠𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑠̧𝑖 𝑏𝑟𝑜𝑑𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑜𝑣𝑎. 𝑆𝑡𝑢𝑑𝑖𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑠 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, recent publicat în colecția 𝐄𝐓𝐇𝐍𝐎𝐒 la Editura UAIC.

Detalii & comenzi: link în comentarii