Reporter

31/08/2024

Prima sărbătoare a marinarilor din Constanța

28/08/2024

24/08/2024

23/08/2024

23/08/2024

A fost prima tabără 🏕️ de copii din Mamaia

90 de ani de la tragedia feroviară din Constanța! 🚂 În vara arzătoare a anului 1934, într-o zi ce părea complet banală pe linia ferată metropolitană Constanţa-Mamaia, un tren plin de copii îşi începuse cursa la ora 7:20, părăsind halta Tataia. Acea dimineață însorită urma să fie umbrită de unul dintre cele mai devastatoare accidente feroviare din istoria Constanței. Tineri cercetași, epuizați de distracțiile verii și de frumusețea Mării Negre, își continuau liniștiți călătoria în cele 14 vagoane ale trenului special, trase de două locomotive cu abur, ce păreau de neînvins.

🎯Dar destinul avea alte planuri... La doar câteva minute de la plecare, au început problemele. Cele două locomotive, 326.402 și 724, au încetinit brusc într-o curbă abruptă, situată la kilometrul 2+300, incapabile să urce pe rampa cu o înclinație amenințătoare de 9‰. Încercările disperate de a redemara au eșuat una după alta, iar trenul, ticsit de suflete tinere, părea blocat între cer și pământ. Controlorul Filip Georgescu, martor la această situație în plină desfășurare, a luat decizia de a despărți trenul în două: ultimele 7 vagoane, pline cu copii, au fost lăsate în urmă, încremenite pe șine, în timp ce primele 7 au continuat călătoria spre Constanța.

Însă calmul ce părea să se fi așternut nu era decât iluzia unei furtuni ce avea să vină...

🧨 Odată ajunsă la Constanța, locomotiva 326.402 a fost trimisă din nou în cursă, singură, să recupereze vagoanele rămase în urmă. În cabina locomotivei se aflau mecanicul Ioan Z. Petre, fochistul Gheorghe Oglan, controlorul Filip Georgescu și pilotul Dumitru Putină. Tensiunea creștea, iar soarta îi aștepta la cotitură. Pe măsură ce se apropiau de vagoanele abandonate, o eroare fatală s-a declanșat: mecanicul nu a mai reușit să controleze frânele, iar locomotiva s-a transformat într-un monstru de fier scăpat de sub control, accelerând periculos.

👀La doar câțiva zeci de metri de vagoanele pline de copii, terorizați, mecanicul a realizat cu groază că inevitabilul urma să se producă. Într-o mișcare disperată și plină de lașitate, el a abandonat locomotiva în plin avânt, sărind din cabina ce gonea spre tragedie.

💥Impactul a fost devastator. Bucăți de metal contorsionat s-au desprins violent, zdrobind tot ce le stătea în cale. 26 de tineri cercetași au fost răniți. Strigătele lor de durere și confuzie s-au amestecat cu sunetul sfâșietor al fierului torsionat. Primul ajutor a fost dat de bravii cercetașii cehi și localnici. Acea zi, ce trebuia să fie doar o altă zi de vară pe litoralul Mării Negre, s-a transformat într-o tragedie de proporții, o catastrofă ce avea să rămână pentru totdeauna în memoria orașului.

⏰ Toată vina a căzut asupra mecanicului locomotivei 326.402, a cărui neglijență și panică au transformat o călătorie de plăcere într-o scenă de coșmar. Dar, mai presus de toate, acea zi a rămas un memento dureros al fragilității vieții și al pericolelor ascunse în cele mai normale momente.

Nota:

1. Din rezumatul presei de epocă numărul ranitilor a oscilat între 26 și 36, gravitatea rănilor diferea cea mai alarmată știre a fost în presa centrală unde au fost raportați zeci de morți 😵‍💫

2. căile ferate stabilesc înclinația rampelor în mm/m

22/08/2024

🏖️38 de lei pe zi pentru o cameră de hotel la mare. Când începe programul „Litoralul pentru toți” 2024 !? 🏖️ …începe la 1 septembrie 2024, programul avea la fel de mult succes în 1939. 👀Hotelierii ne anunță că românii vor plăti cu până la 70% mai puțin față de vârful sezonului estival 2024.

,,Marea este cea mai frumoasă în septembrie!,, Remarca revista Realitatea Ilustrată în 1939, un lucru pe care îl confirmăm cu toată inima ♥️ și acum!

🎯Prețurile în septembrie 2024, pentru o cameră încep de la 38 de lei pe zi. Programul se va desfășura în perioada 1 - 30 septembrie și este destinat turiștilor care vor să se bucure de o vacanță ieftină în extrasezon.
🧞‍♂️În cadrul programului s-au înscris peste 57 de unități de cazare de pe litoralul românesc, inclusiv hoteluri cu două, trei și patru stele, oferind aproximativ 6.000 de locuri de cazare pe noapte, a anunțat Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
🚙Locurile vor fi vândute direct de hoteluri, dar şi prin agenţiile de turism partenere. Pachetele turistice pot fi achitate și cu carduri de vacanță.
🎶„Continuăm acest program de succes, pe care românii îl așteaptă în fiecare an. Este perioada în care prețurile pe litoral sunt cu până la 70% mai mici decât în vârf de sezon, iar pentru mulți turiști reprezintă, poate, singura variantă prin care pot merge în vacanță la mare câteva zile.
👙Cele mai multe hoteluri vor fi deschise până la mijlocul lunii septembrie, iar turiștii pot face deja rezervări de sejururi”, a declarat Dragoș Răducan, președintele FPTR.

Imagine din Realitatea Ilustrată, septembrie 1939

15/08/2024

La mulți ani marinari!

90 de ani… “Azi de Ziua Marinei se face inaugurarea noului palat al Gării Maritime din portul Constanta” scria ziarul Dimineata în 15 August 1934

Vor participa la această solemnitate membrii guvernului, reprezentanții industriei, comertului, al marinei de razboi si de comert, cm si oficialitățile din Constanta.

Din partea administratiei comerciale a porturilor si cailor de comunicatie pe apa, onorurile vor fl făcute de inginer inspector general Mihalopol

CE CUPRINDE NOUA GARA MARITIMA

Noul palat al gării maritime din Constanta, este situat la intrarea in port, are linii arhitectonice armonios realizate si este construit din initiativa si dupà proectele intocmite de d. inginer Galca, fostul presedinte al regiei porturilor.
In acest palat se vor adăposti toate organele serviciului S. M. R., ale directiunei vămilor, politiei, postei si ale cailor ferate.
Prin holurile spatioase ale noii gari maritime, vor tranzita calatori din si pentru Orient si Occident, ce sosesc in Romania.
Gara are două mari peroane: unul pentru imbarcarea si debarcarea călătorilor din trenuri, lar altul servind de debarcader si imbarcader la vaporele de calatori ale S. M. R.-ului.
D**a inaugurare administratia porturilor (P. C. A.) va da un banchet prezidat de Suveran.

Cu inaugurarea acestei noi lucrari, portul Constanta capătă un edificiu a carui lipsă pentru bunul in mers al traficului nostru maritim, se resimtea de mult.

Surse: Dimineata & VisitConstanta

14/08/2024

10/08/2024

09/08/2024

🥇Avem propriul agent 007 la tir cu PISTOLUL, un maestru al preciziei cu DOUĂ medalii olimpice! 🇷🇴 Sorin Babii are un palmares de medalii mult superior turcului Yusuf Dikec, devenit acum vedeta la Jocurile Olimpice din Paris.

Sorin și-a lăsat amprenta pe scena mondială a sportului prin măiestria sa în probele de tir, reprezentând țara noastră la nu mai puțin de ȘASE ediții ale Jocurilor Olimpice.

Născut pe 14 noiembrie 1963, la Arad, Sorin Babii a descoperit tirul sportiv la vârsta de doar 13 ani, în cadrul Clubului Sportiv UTA Arad. Deși era doar un adolescent, pasiunea și talentul său i-au adus rapid recunoașterea, iar la 17 ani era deja parte din loturile reprezentative de juniori ale României. Succesul său nu a întârziat să apară: la nivel de juniori, a obținut șase medalii, inclusiv una de aur la Campionatele Europene din 1981.

Însă adevărata măreție a lui Sorin Babii s-a revelat la nivelul seniorilor, unde a adunat numeroase titluri europene și mondiale, inclusiv două medalii la Jocurile Olimpice. Momentul de glorie supremă a venit în 1988, la Jocurile Olimpice de la Seul, când Babii a devenit campion olimpic la proba de 50 m pistol liber, aducând României primul titlu olimpic la această probă.

După o carieră impresionantă, care a inclus participarea la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și multiple medalii internaționale, Sorin Babii s-a dedicat antrenoratului. Elevul său, Alin George Moldoveanu, a urmat pașii maestrului său și a devenit campion olimpic la Londra în 2012, continuând astfel moștenirea celui care a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai mari trăgători din istoria României.

Ca un adevărat agent 007 al tirului, Sorin Babii nu a cucerit doar medalii, ci și respectul unei întregi generații de sportivi și iubitori ai sportului.

06/08/2024

107 ani de la marea bătăliile din Mărășești

La Mărăşeşti s-a strigat și ,,Allahu Akbar,, de curajoșii militari turci și tătari dobrogeni ai Diviziei 9 Infanterie… divizie care datorită eroismului și curajului a primit numele de “Divizia 9 Mărășești”
Dintre musulmanii morţi ori dispăruţi în timpul bătăliei de la Mărăşeşti, amintim eroii:
🏴Sublocotenentul Kiazim Abdulachim, in cinstea lui o stradă îi poartă numele în Constanța
🏴Sold. Suliman Iuseim, plugar din
Dumbrăveni (Hairamchioi), în vârstă
de 25 ani, căsătorit, tată a 3 copii, din
Regimentul 34 Infanterie;
🏴Sold. Sucri Ali din Constanţa, în vârstă de 23 ani, necăsătorit, din Regimentul 9 Infanterie;
🏴Sold, Seit Ismail, din Constanţa, în vârstă de 22 ani, căsătorit, tată a 2 copii, din Regimentul 34 Infanterie;
🏴Sold. Mustafa Pazal, dinTuzla, în vârstă de 25 ani, necăsătorit din Regimentul 34 Infanterie
🏴Sold. Memet Ermin Cadâr, plugar din
Valu Traian (Hasancea), în vârstă de
33 ani, căsătorit, tată a 4 copii, din
Regimentul 34 Infanterie.
🏴sold. Iuzeir Nail, plugar din Cobadin, în vârstă de 22 de ani, căsătorit, tatăl a 2 copii, din Regimentul 34 Infanterie.
🏴Și alți 26 de ostaşi de origine musulmană şi-au pierdut viaţa, dar locul în care au căzut la datorie nu a putut fi indentificat!

Conform datelor existente în Arhiva Naţională Constanţa şi înscrisurilor de pe plăcile de marmură existente pe monumentele eroilor musulmani din judeţul Constanţa numărul estimat al morţilor din primul război mondial este de 355.

♥️Eroică a fost actiunea Regimentului 9 Vanători, al cărui comandant, col. Racoviceanu, a dat cel mai scurt ordin din toată campania…
„Al 9-lea aici moare!" Au reușit oprirea ofensivei germane cu memorabilele contraatacuri la baionetă. Desi a pierdut in luptă 15 ofiteri si 500 soldati, regimentul si-a mentinut cu fermitate pozitia. Printre cei jertfiti, s-a aflat si sublocotenentul Kiazim Abdulachim. Acestui erou dl. Crutiu Delasăliste îi va dedica în anul 1927
poezia „Odă eroului musulman".

Ca o recunoastere a jertfei facute de militarii dobrogeni, Divizia 9 Infanterie va primi definitiv denumirea de „Mărășești".

Exemplul turco-tătarilor dobrogeni nu este singular. Şi alte naţionalităţi au procedat la fel: evrei, albanezi, greci, etc.
Textul de mai sus este un laudatio adus minorităţii turco-tătare, dar şi o palmă simbolică dată unor români care refuză să-şi înţeleagă şi preţuiască trecutul! Hibrizi rusofili operaţi de conştiinţă şi identitate!

06/08/2024

Mda…

Perioada interbelică a fost cu bune și rele, un timp de schimbări sociale și economice profunde în România, iar Constanța nu a fost o excepție. Orașul portuar, în plină expansiune, a devenit, din păcate, un loc unde povestea copiilor abandonați se desfășura în tăcere, adesea fără ca societatea sau presa să reacționeze în mod corespunzător.

Conform unui raport al Direcției Generale a Asistenței Sociale din 1937, se estima că în România existau aproximativ 35.000 de copii abandonați, dintre care partea semnificativă se afla în orașe mari precum Constanța. Acești copii, în lipsa unui sprijin adecvat, erau expuși la riscuri de toate felurile, inclusiv la munca forțată și abuzuri.

În fața acestei crize, autoritățile locale au început să ia măsuri timide. Primăria a înființat un Oficiu de ocrotire și asistență socială, s-au înființat orfelinate și centre de plasament, dar resursele erau extrem de limitate.

Presa vremii arată că, în Dobrogea la 1922, sunt șase orfelinate, întreținând 581 de copii, iar la domiciliu 13432 orfani, cel mai mare număr din toate regiunile țării, iar în 1935 la Constanța mai funcționau trei orfelinate care adăposteau aproximativ 200 de copii, dar, insuficient pentru numărul mare de cazuri. Condițiile din aceste instituții erau adesea precare, iar suprapopularea era o problemă frecvent întâlnită.

Mulți dintre aceștia erau nevoiți să muncească pentru a supraviețui, fie că era vorba de cerșit, fie de muncă în diverse ateliere sau la port. Fără un cadru legal care să-i protejeze și fără acces la educație, viitorul acestor copii era sumbru. Analfabetismul era o problemă majoră, iar mulți dintre ei nu reușeau să se integreze în societate.

Un raport din 1938 menționa: „Pentru fiecare copil salvat, există altele două cazuri care așteaptă ajutor,, - Drama copiilor abandonați pe străzile Constanței în perioada interbelică subliniază nevoia urgentă de intervenție și protecție socială. În ciuda eforturilor depuse de autorități și organizații, numărul copiilor vulnerabili rămânea alarmant de mare. Această perioadă istorică ne amintește de responsabilitatea societății de a oferi un mediu sigur și sprijin celor mai nevoiași dintre noi, pentru ca poveștile… să nu se mai repete.

05/08/2024

Ajungea până la Năvodari

🚂Primul TREN METROPOLITAN direct între MAMAIA, Constanța și Eforie 🚉 începe să funcționeze din vara 1927…

🚞Începută încă din 1907 construcția liniei ferate Constanța-Eforie a fost oprită de Primăria Constanta 20 de ani din diverse motive… similare cu cele de azi, birocrație, război, șpaga firmelor de transport cu roți(mă rog tramcare și rable)😵‍💫

20 de ani mai târziu CFR a hotărât să definitiveze investiția. Linia a fost executată de ing. George Mainescu în doar 80 de zile, fiind un record absolut pentru acele timpuri.

La 5 iunie 1927 linia s-a inaugurat pentru traficul de călători, după 10 zile, la 15 iunie 1927 a fost deschisă şi pentru traficul de mărfuri.

Foto: Automotor CFR

04/08/2024

Vânt bun!

Update: 🇷🇴 Ebru Bolat a terminat întrecerea olimpică la yachting pe locul 23 din 43 de participante, în proba feminină de dinghy, la Paris 2024.

Ebru Bolat, prima navigatoare din istoria acestui sport în România care ne-a reprezentat la Jocurile Olimpice, și-a îndeplinit obiectivul de a populariza yachtingul în rândul tinerilor și a avut o evoluție lăudabilă la cea mai importantă competiție din carieră.

Astăzi trebuiau să se desfășoare cursele 9 și 10, la finalul cărora să fie stabilite primele zece clasate, calificate în cursa pentru medalii de mâine. Lipsa vântului, care a pus probleme în aproape toate cele cinci zile de concurs, a dus la anularea cursei nr. 10.

În cursa nr. 9, Ebru fost pe locul 24, iar numărul net de puncte acumulat până acum - 158 - a clasat-o pe locul 23 la general. Merită felicitările noastre pentru evoluții și pentru pasiunea și efortul pe care le investește în acest sport.

Mult succes în drumurile tale viitoare peste ape, Ebru!

Hai Ebru ! Ebru Bolat are nevoie AZI să simtă și susținerea dobrogenilor! Este prima fată din istorie care reprezintă România la yachting.

După primele opt curse, la general, Ebru Bolat ocupă locul 22, din 43 de participante la clasa dinghy.

Ebru a terminat cursa cu numărul 7 pe locul 24 și pe locul 26 cursa numărul 8.

Ultimele două curse urmează să aibă loc AZI la prânz!

Doar primele zece clasate la general vor concura în cursa pentru medalii, programată marți. În calificări a mai răsturnat o situație similară.

Succes, Ebru! Vânturi bune!

04/08/2024

Viața… fiului marelui Creangă la Constanța

Despre neștiuta VIAȚĂ de ,,cofetar,, la Constanța a căpitanului Creangă… și povestim despre vechiul Casino și plăcintăria plajei de la Vii! - O plăcere a tuturor plaisir-iștilor care veneau să facă băi la Vii, era terasa berăriei Gruber, unde «prietenii își spun multe și uită din cele urâte», cm scria Ioan Adam. Un alt punct de atracție al locului era Plăcintăria lui Creangă care nu a moștenit talentul literar al tatălui său, dar s-a dovedit un negustor priceput. Plăcintele pe care le vindea la Vii erau foarte apreciate de scăldătorii înfometați de apa mării, iar succesul plăcintăriei i-a permis să-și extindă afacerile la Constanța.

La finalul anului 1860 Ileana, soția lui Ion Creangă, îl naște pe unicul fiu al povestitorului: Constantin. Mariajul părinților se destramă șapte ani mai târziu, iar tatăl se îngrijește îndeaproape de educația urmașului. Pare că fiul are alte ambiții deși în corespondența cu părintele său invocă o sumedenie de proiecte frumoase pentru care tot cere bani. G. Călinescu, de exemplu, nu avea o părere prea bună despre Constantin Creangă și nu sfiește să o scrie în Istoria Literaturii…

Până la urmă, după tot felul de studii în străinătate, fiul îmbrățișează o carieră militară și ajunge căpitan, dar nu se limitează la veniturile cazone și devine antreprenor. Pentru că statutul militar nu îl lăsa să desfășoare activități mercantile, afacerile sunt trecute pe numele soției.

Remarcăm acest interes inclusiv în încercările sale literare și publicistice: Lupta pentru existenţă, Industria şi comerţul actual de braga în România, Memoriu în chestia înfiinţării de către Sfat a monopolului hârtiei de ţigări, Domniţa Măria şi Copilul din casă

Până la înfiinţarea monopolului de stat, C.I. Creangă face comerţ cu foiţa de ţigară. Devine şi reprezentantul foiţei «Job», lăudând-o pe plajă la Constanţa sub o umbrelă-reclamă. Pe urmă se ocupă de cozonaci moldoveneşti, braga, ceai «Pax», prăjituri. Conduce cofetăria «Ca la mama acasă», plasată nu departe de cafeneaua «Imperial», situată pe vremuri în zona Ateneului Român – Str. Ştirbey Vodă. Nimic nu-i reuşeşte bine şi totul pare nepotrivit cu reputaţia tatălui. Sorţii îi sunt potrivnici şi în căminul său. În 1906 , Olga se desparte de el, după ce din 1904 ceruse separarea de patrimoniu”. (jurnaluldedrajna.ro)

Despre comerțul cu tutun, știm că și Ion Creangă a cochetat cu industria și a ținut o mică tutungerie (pe strada Goliei nr.51 din Iași), loc unde pe 31 decembrie 1889 își găsește sfârșitul, într-o criză de epilepsie și apoplexie.

C.I. Creangă se dovedește în pas cu vremurile și apelează la publicitate și marketing încă din 1890.

Căpitanul Creangă știa să își promoveze marfa si nu se sfia să scrie: «Cea mai sănătoasă hârtie de orez, singura aprobată de Consiliul de igiena publică», fiind cotată pe piață drept cea mai bună foiță de țigară autohtonă. Foițele erau impregnate cu praf de orez, făcându-le astfel elastice și încetinind procesul de ardere. Ele se aprindeau imediat și nu scoteau mult fum. Motto-ul celebrelor foite «Creangă» era: «Ori fumați hârtia Creangă, ori dați dracului tutunul! », cu trimitere discretă către «iarba dracului» – metafora folosită de tatăl lui pentru obiceiul cu pricina. În Muzeul Hârtiei din Angouleme există un exemplar de foiță de țigară semnată Olga Creangă.

Foițele Creangă aveau nișa lor de piață formată din fumătorii de rând. Căpitanul preluase o mică tutungerie de la tatăl său și se încăpățâna să reziste pe piață, în încercarea de a-i cinsti astfel memoria. Deși creativ în maniera de promovare a propriilor foițe de țigară (acțiune de promovare prin intermediul învățătorilor din țară, organizarea unei loterii cu premii), toate s-au soldat cu un eșec major, ajungând d**a declanșarea crizei din 1900 «muritor de foame», cu casa plină de copii și împovărat de datorii. Acesta a fost momentul în care Creangă a decis deschiderea plăcintăriei «Ca la mama acasă» unde vindea cozonaci moldovenești, serviți cu un ceai aromat cu numele de «pax»”. (ploaiadecuvinte.blogspot.com).

Pare că tot pe atunci îl regăsim pe căpitan făcând reclamă concurenței, foițelor franțuzești “Job”.

În ceea ce privește istoria Cazinoului din Constanța trebuie să menționăm, pe scurt, faptul că pe locul actualei clădiri aflate, într-un final, în renovare, a cărei construcție a început înainte de Primul Război Mondial, au existat alte două amplasamente din lemn.

În zona Băilor de la Vii erau trei clădiri Casa Beiului, Fabrica de Bere Gruber și Casinoul
În zona Băilor de la Vii erau trei clădiri Casa Beiului, Fabrica de Bere Gruber și Casinoul
“Dintre antreprenorii cazinoului se evidențiază, din rațiuni de istorie culturală, singurului fiu al ilustrului povestitor, căpitanul C.I. Creangă «cofetar și bucătar din București», cu care primăria încheie un contract de închiriere la 8 mai 1902.

Întru susținerea sa, căpitanul reliefează calitatea serviciilor pe care le poate oferi, între care insistă asupra cuviinței; alte argumente: cunoașterea lumii alese care-și permite un anume nivel al vilegiaturii, experiența în domeniu și cunoașterea celor «două limbi uzuale», franceză și germane pentru «străinii ce s-ar abate la Constanța».

Căpitanul Creangă trebuia să plătească în patru rate o chirie de 2000 lei pentru sezonul estival 1902, asumându-și obligația de procura jocuri (șah, domino, table), cărți de joc cu taxe stabilite de comun acord și de a asigura iluminatul: «este bine înțeles că pretroleul va fi de cea mai bună calitate spre a nu produce nici un miros»” (Doina Păuleanu, Constanța 1878-1928, spectacolul modernității târzii).

Încă de la începutul construcției Cazinoului, Primăria Constanța și-a pus problema rentabilității stabilimentului. La început, a fost închiriat unui antreprenor, dar ulterior, Consiliul Comunal a hotărât să-l exploateze în regie proprie.

După ce a constatat că cheltuielile abia sunt acoperite de venituri, primăria a oferit iarăși spre închiriere Cazinoul. În mai 1902 a fost luat în gestiune de unicul fiu al marelui povestitor Ion Creangă, căpitanul C.I. Creangă, despre care George Călinescu a spus răutăcios că «nu era nici deștept și nici nu avea vreuna dintre însușirile tatălui».

În cererea adresată autorităților locale, căpitanul Creangă solicita în dublă calitate, de cofetar și de bucătar, să i se închirieze casinul argumentând că el cunoaște «lumea aleasă a persoanelor ce frecventează acest cazin mai ales în timpul sezonului, că poate oferi un serviciu curat, promt și mai ales cuviincios, că posedă experiență și dispune de un personal ales și încercat, iar în plus cunoaște și două limbi uzuale pentru străinii ce s-ar abate pe aci».

Pe lângă plata chiriei, Primăria Constanța i-a impus antreprenorului Creangă să pună în vânzare «articole de cosumațiune de cea mai bună calitate»

La începutul veacului XX, bătrânul casin din lemn era considerat demodat. În anul 1903, primarul Cristea Georgescu a început demersurile de ridicare la Constanța a unui stabiliment modern, asemenea celor de pe riviera franceză.”

03/08/2024

Olimpiada unde am câștigat locul 2 la numărul de medalii…

01/08/2024

Dintre proiectele PROMISE Constanței și rămase nerealizate, povestea „Palatului Cultural al Dobrogei” este deosebit de emblematică. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de stăpânire românească în Dobrogea, Primul Ministru liberal de atunci a anunțat cu entuziasm într-un discurs, aprobarea fondurilor și ridicarea acestei clădiri monumentale în orașul Constanța. A fost pusă chiar și piatra de temelie, cu soborul patriarhiei și fanfară Marinei😎

Planul prevedea construirea Palatului Cultural al Dobrogei, o clădire care urma să găzduiască trei instituții deosebite ca destinație și independente ca mod de funcționare:

1. Un teatru – destinat organizării spectacolelor și evenimentelor culturale, care ar fi devenit un pol central al vieții artistice din oraș.
2. O bibliotecă – menită să ofere acces la cunoaștere și să încurajeze lectura, devenind un pilon al educației și culturii pentru comunitate.
3. Un muzeu – conceput pentru a păstra și expune patrimoniul cultural și istoric al Dobrogei, contribuind la conservarea moștenirii regionale.

Costul total al acestui complex cultural ambițios nu trebuia să depășească suma de 60.000.000 de lei. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor și planurilor inițiale, acest proiect important nu a fost niciodată realizat. În loc să se ridice Palatul Cultural al Dobrogei, terenul alocat pentru această construcție a fost alocat pentru 3 cârciumi.

Aceasta este doar una dintre numeroasele inițiative care, de-a lungul timpului, au fost amânate sau abandonate, lăsând un gol în dezvoltarea culturală și educațională a Constanței. Faptul că, în loc să fie un centru de cultură și educație, terenul desemnat a fost folosit pentru ,,bodegi,, reflectă mizeria ultimelor administrații publice locale, clar în detrimentul interesului public pe termen lung.

31/07/2024

🤩Din nou URIAȘ! David Popovici, campionul inimilor noastre! Bronz ca aurul în "proba regină" a natației la Jocurile Olimpice 🤩🙏

Mulțumim pentru tot ce am trăit în aceste zile! Acest baiat care înoata repede, a știut să ne lase dincolo de bucurii și un mesaj tare: ,,Dacă eu am putut, absolut oricine poate: oamenii obisnuiti pot face lucruri extraordinare!"

🇷🇴 Într-o lume dominată de penibili, marceii și georgei, unde televiziunile de carton promovează doar non-valori și personaje efemere, este esențial să ne îndreptăm atenția și admirația către deja rarele modele.♥️ Într-o societate care tinde să celebreze superficialități aurii și baloane de săpun, avem nevoie de exemple autentice de integritate, muncă și determinare. David Popovici, prin performanțele sale excepționale în natație, reprezintă exact acest tip de model. Nu doar că este un sportiv de elită, dar prin atitudinea sa modestă și prin valorile pe care le promovează, el demonstrează ce înseamnă să fii cu adevărat mare. Realizările sale nu sunt rezultatul unei celebrități facile, ci al unui efort susținut și al unei pasiuni sincere pentru umanitate și sport.
🇷🇴Indiferent dacă ești părinte, copil sau sportiv, alege-l pe David Popovici ca model de urmat. Într-o lume plină de zgomot și distrageri, el ne reamintește ce înseamnă să îți urmezi visurile cu seriozitate sinceritate și determinare.

💙💛❤️ Scrie-ți povestea prin SPORT

31/07/2024

Constanța orașul cu cele mai multe monumente furate din România…

Mica statuetă dispărută… aparține sculptoriței Maria Grigorescu Vasilovici. Constanța, din păcate este orașul cu cele mai multe monumente furate din România… În Constanța, a fost expusă mai întâi pe Bulevardul Elisabeta, mutată în parcul teatrului apoi remontată în apropierea Cazinoului.

Unul dintre episoadele nefericite din istoria operei Mariei Grigorescu Vasilovici este furtul unei statuete valoroase din Constanța. Statuia “Fată șezând”, amplasată în orașul de pe malul Mării Negre, a fost furată, pierzându-se astfel o parte importantă din moștenirea artistică a sculptoriței. Acest incident subliniază vulnerabilitatea operelor de artă publică și necesitatea protejării și conservării acestora pentru generațiile viitoare.

Maria Grigorescu Vasilovici rămâne o figură emblematică în sculptura românească, contribuțiile sale fiind recunoscute și apreciate în continuare. Lucrările sale sunt studiate și admirate pentru finețea execuției și pentru capacitatea de a surprinde esența umană în forme sculpturale.
În concluzie, Maria Grigorescu Vasilovici nu este doar un nume în istoria artei românești, ci un simbol al excelenței și al dedicării totale față de frumos. Prin operele sale, ea continuă să inspire și să emoționeze, lăsând o amprentă de neșters asupra patrimoniului cultural românesc, din păcate nu și la Constanța…

Maria Grigorescu Vasilovici a trăit între anii 1897-1977. Absolvă Scoala de Belle-Arte din Bucuresti in 1923, profesori: Dimitrie Paciurea, Cecilia Cutescu-Storck, George Demetrescu-Mirea. Între 1925-1927, urmează cursurile Académie Grande Chaumière, cu Antoine Bourdelle la Paris.

Sculpteaza compozitii atent studiate cu figuri feminine dar are și multe opere de for public.

Expozitii personale: Bucuresti, 1927, 1935, Sala Universul, 1939, 1943, 1947, 1968.

Expozitii colective: Paris, 1925, Salon d'automne; Bucuresti, 1929, 1934, 1940, 1942, 1944.

29/07/2024

Petrecerile din Dobrogea erau celebre! Dovezile arheologice privind sărbătorile dionysiace din cetăţile Mării Negre sunt extrem de numeroase, epigrafice, arheologice, numismatice.

🍷În Dobrogea nimeni nu era CELEBRAT mai des precum Dionysos, zeul vinului, vegetației, al extazului şi al fertilităţii. Dionysos era extrem de popular şi printre traci și daci, aceștia adorându-l şi sub formele proprii Sabazios sau Derzelas.
De altfel, legendele spun că din Tracia muntoasă, zeul şi-ar fi extins cultul în întreaga lume, aici, în Munţii Balcani, obişnuind să îşi desfăşoare celebrele şi controversatele sale serbări cu nimfe şi satiri.

Este explicabil aşadar de ce sărbătorile lui Dionysos au fost extrem de populare în Dobrogea antică, la festivităţile în cinstea acestui zeu participând nu doar grecii din cetăţi, ci şi alte neamuri ale acestor meleaguri.

Dovezile arheologice privind sărbătorile dionysiace din cetăţile Pontului sunt extrem de numeroase (epigrafice, arheologice, numismatice). Din secolul V î.Hr. şi până în sec. III d.Hr. (romanii au preluat divinitatea sub forma lui Bacchus), au existat în paralel atât cultul tainic orgiastic (dedicat puţinilor iniţiaţi), cât şi cel public.

Faima sa a dus la numeroase sărbători publice, desfăşurate la Histria, Tomis şi Callatis, la Olbia (Ukraina, pe malul râului Bug), la Odessos (Varna) Messembria (Nessebar), Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria).

Ştim astfel de Anthisteria (Anthisterii), Sărbătoarea Florilor, „a naturii care renaşte şi a vinului fermentat în butoaie” şi care se organiza în fiecare an, primăvara (luna anthesterion), în cetăţile de la malul Mării Negre. Erau evenimente compuse din procesiuni şi libaţii aduse zeului, sacrificii de animale şi alte ofrande, dar şi din banchete, concursuri şi mai ales reprezentări dramatice şi de comedie.

La Histria, Sărbătoarea Florilor era în aceeaşi perioadă cu cea a zilei eponime (n.a. care dă numele unui oraş) şi în cadrul căreia i se aducea cinstire şi eroului întemeietor Meniskos, cel care adusese triburile din Milet, întemeind oraşul în sec VII î.Hr.

Trei zile dura Anthesterionul în fiecare dintre cetăţile pontice. Prima zi era aceea a ceremoniei de deschidere a butoaielor, unde se păstrase vinul ce urma să îi fie oferit zeului, ca ofrandă. A doua era Ziua Pocalelor, atunci când după procesiunea solemnă de intrare a lui Dionysos în cetate aveau loc numeroase banchete cu degustarea vinului nou (întreceri de băutură). Ultima zi era Sărbătoarea Marmitelor, numită aşa după vasele de pământ pline cu legume fierte ce îi erau oferite Zeului. Această a treia zi era una cu caracter funebru, cu ritualuri legate de cultul morţilor, şi îl preamărea, în paralel, şi pe Hermes, sub forma acestuia de zeu „infernal” ce se îngrijea de sufletele celor trecuţi pe cealaltă lume.

Anthisteriile nu erau însă singurele sărbători dionysiace. Ştim astfel că la Olbia avea loc iarna Sărbătoarea Tescuitorilor, iar în alte oraşe, Sărbătoarea Chytrelor, în cadrul acestora din urmă având loc concursuri între comici. Cei mai buni dintre aceştia erau aleşi să participe la cele mai mari sărbători în cinstea Zeului, Marile Dionisii (tot primăvara - probabil martie).

Cu această ocazie se organizau spectacole de teatru la Tomis, la Histria (nu a fost identificat din păcate teatrul), la Callatis. În această din urmă cetate a Pontului în sec. II î.Hr. ştim că aveau loc şi Sărbători Treiterice, în cadrul cărora zeului i se sacrifica o capră. Apoi, fostul stăpân depunea în sanctuar pielea, capul şi picioarele animalului, încercând să le potrivească atât de bine încât să semene animalului din timpul vieţii (un obicei straniu, să recunoaştem). Toate aceste sărbători publice nu aveau caracterul orgiastic al tradiţiei iniţiale, erau celebrări dedicate întregii comunităţi, pentru că Dionysos era în Dobrogea antică un zeu al tuturor…

Bibliografie
Cristian Celera / Revista Pontica 37-38 (2004), Remus Mihai Feraru - „Sărbători dionysiace în cetăţile greceşti ale Pontului Stâng“