01/01/2026
Cel mai radical proiect din lume: oraș mutat la propriu, clădire cu clădire, pe fondul cursei europene pentru minerale
Efectele apetitului tot mai mare al Europei pentru materii prime se resimt până în nordul extrem al Suediei, unde oraşul Kiruna este relocat treptat, într-unul dintre cele mai radicale proiecte de transformare urbană din lume, relatează CNBC.
Mii de locuitori şi clădiri sunt strămutaţi din Kiruna, oraş situat la aproximativ 145 de kilometri nord de Cercul Polar Arctic, din cauza tasării solului provocate de extinderea unei vaste mine subterane de minereu de fier.
Un nou oraş este construit la circa trei kilometri est de vechiul centru, într-un proces care se va întinde pe mai multe decenii şi ar urma să fie finalizat până în 2035.
Kiruna a fost fondat acum 125 de ani pentru a deservi exploatarea minieră a companiei de stat LKAB şi găzduieşte cea mai mare mină subterană de minereu de fier din lume, precum şi un important centru spaţial european. LKAB asigură aproximativ 80% din tot minereul de fier extras în Uniunea Europeană, ceea ce face oraşul extrem de dependent de industrie.
Pe lângă exploatarea minereului de fier, esenţial pentru producţia de oţel, LKAB a identificat recent unul dintre cele mai mari zăcăminte cunoscute de pământuri rare din Europa, consolidând rolul regiunii în furnizarea materiilor prime necesare tranziţiei verzi.
Relocarea oraşului ridică numeroase provocări politice, economice şi de mediu. Atât municipalitatea, cât şi LKAB solicită un sprijin financiar mai consistent din partea statului suedez şi eliberarea de noi terenuri pentru construcţii. Există, de asemenea, îngrijorări legate de impactul asupra comunităţii indigene Sami, în special asupra păstoritului de reni şi a culturii tradiţionale.
Un moment simbolic al procesului a avut loc în august 2025, când biserica istorică din Kiruna, o construcţie din lemn veche de 113 ani, a fost mutată integral cu ajutorul unor platforme speciale, într-o operaţiune spectaculoasă desfăşurată pe parcursul a două zile. În acelaşi timp, LKAB a anunţat că extinderea minei va impune relocarea suplimentară a aproximativ 6.000 de persoane şi a 2.700 de locuinţe. Costurile de compensare sunt estimate la 22,5 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a circa 2,4 miliarde de dolari, în următorii zece ani.
Compania oferă proprietarilor fie valoarea de piaţă a locuinţei plus un bonus de 25%, fie construirea unei case noi, majoritatea alegând a doua variantă. Totuşi, lipsa terenurilor disponibile şi conflictele cu interesele militare, protecţia mediului şi păstoritul tradiţional complică procesul.
Autorităţile locale spun că succesul proiectului depinde de sprijinul guvernului suedez şi al Uniunii Europene. Zăcământul de pământuri rare descoperit de LKAB a fost deja recunoscut de UE ca fiind strategic, în cadrul Actului privind materiile prime critice, care urmăreşte ca până în 2030 producţia internă să acopere 40% din necesarul anual al blocului comunitar.
Pentru locuitori, mutarea este dureroasă, mai ales pentru familiile care au trăit în aceleaşi case timp de generaţii. În acelaşi timp, există o conştientizare largă că existenţa oraşului este legată indisolubil de minerit.
O altă îngrijorare este legată de climat. Studii ale Universităţii din Göteborg arată că noul oraş ar putea fi cu până la 10 grade Celsius mai rece iarna, din cauza amplasării într-o zonă unde se acumulează aer rece şi a configuraţiei urbane cu străzi înguste şi clădiri înalte, care limitează expunerea la soare.
Chiar şi aşa, pentru mulţi locuitori, mutarea este percepută ca un sacrificiu necesar într-un oraş construit, la propriu, pe resursele minerale care îl susţin.
