Istoria românilor în culori

10/01/2025

Ilarion Ciobanu în "Răscoala" - 1966 regizat de Mircea Mureșan, ecranizare după romanul lui Liviu Rebreanu cu același nume.

Ilarion Ciobanu şi Sergiu Nicolaescu au murit certaţi.
În comun au fost nu numai pasiunea pentru film, ci şi dorinţa ca atunci când vor muri să fie incineraţi. Ilarion Ciobanu a fost incinerat în 2008, când s-a stins din viaţă departe de ochii curioşilor, iar cenuşa sa a fost aruncată în Marea Neagră.
Despre faptul că au murit certaţi a povestit fiul lui Ilarion Ciobanu, Ioachim Ciobanu : “După anii ‘90 nu şi-au mai vorbit. Niciodată nu am ştiut de ce s-au certat, însă ştiu câteva episoade care l-au deranjat pe tata. Părintele meu îşi făcea singur cascadoriile şi de fiecare dată scenele acestea cu el erau prezentate în cadre foarte îndepărtate de regizorul Sergiu Nicolaescu. Nu se distingea cine era personajul acelor scene periculoase, fapt care l-a înfuriat pe tata. Nicolaescu era orgolios şi nu-i plăcea să fie eclipsat de nimeni. Poate se vor împăca pe lumea cealaltă”, a declarat fiul lui Ilarion Ciobanu.

Sursa foto si text: Cineclic

09/01/2025

Peisaj de iarnă cu ansamblul monumental Sf. Gheorghe și Balaurul anii '60.

În anul 1373, meșterii clujeni realizau, la cererea împăratului Carol al IV-lea, o reprezentare a Sf. Gheorghe ucigând balaurul. Această statuie se află în centrul vechi al orașului Praga. La începutul secolului al XX-lea, municipalitatea orașului Cluj decide să realizeze o copie a acestei statui.
În prezent, acest monument ecvestru este amplasat pe strada M. Kogălniceanu, în fața catedralei reformat-calvine, iar pe soclul lui se află inscripiția în limba latină: A.D. MCCCLXXIII HOC OPUS IMAGIS S. GEORGII PER MARTINUM ET GEORGIUM DE CLUSSENBERCH CONFLATUM EST (într-o traducere aproximativă ,,Anul Domnului 1373 Această operă îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe şi este făcută de Martin şi George din Cluj”).
Copia a fost realizată în anul 1904 de sculptorul József Róna, postamentul fiind realizat de Kálmán Lux (1880-1961).

Fotograf Francisc Deák, a cărui colecție este prezentată și aici: https://www.photoarchive.minerva.org.ro/Ro

Sursa foto: Amintiri din Vechiul Cluj

08/01/2025

Clara Haskil
(n. 7 ianuarie 1895, București, România – d. 7 decembrie 1960, Bruxelles, Belgia)
a fost o pianistă evreică română, renumită pentru interpretarea repertoriului clasic și romantic, apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart.
Mulți o consideră cea mai bună interpretă a lui Mozart din epocă, dar și pentru interpretările din Beethoven, Schumann și Scarlatti.
Unul din cele mai mari concursuri de pian din lume din Vevey, Elveția poartă numele ei.

Când Clara se așeza la pian, "muzica se materializa venind parcă de nicăieri. Brațul ei părea să alunece peste claviatură fără atingere, ca o piatra care sare pe suprafața apei. Nimic nu parea să inceapă sau sfîrșească, totul devenea atemporal" - Dinu Lipatti, bunul ei prieten, a descris modul ei de a cânta la pian ca "însumarea perfecțiunii pe pământ", Wilhelm Backhaus a numit arta ei "cel mai frumos lucru de pe pământ", iar Tatyana Nikolayeva a izbucnit în lacrimi când a ascultat-o prima oară.
Rudolf Serkin a supranumit-o "Clara cea perfectă".
Charlie Chaplin a considerat-o un geniu: "în viața mea am întâlnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein și pe Winston Churchill"

08/01/2025

JUBILEUM 2025

Un exemplu demn de urmat al unor oameni cu har și cu aplecare spre lumina cunoașterii.
Este foarte ușor să arați cu degetul, să critici, dar de fapt să nu faci și să nu spui nimic, mai greu este să pui umărul și să așezi o piatră la o temelie pe care să se sprijine viitorul...

Jubileul are o semnificație profundă în tradiția creștină, fiind un timp de har, iertare, și reînnoire spirituală. Este un eveniment care oferă credincioșilor ocazia de a-și reînnoi credința și de a experimenta milostivirea lui Dumnezeu.

Felicitări celor care au creat și promovat JUBILEUM 2025!
Scanați codul QR sau accesati linkul:
https://www.erob.ro/jubileum

Primăria oraşului Brezoi Liceul Gheorghe Surdu Brezoi Parohia Romano - Catolică Biserica Sfântul Anton - Brezoi

06/01/2025

Marina Scupra
(n. 24 decembrie 1967, București – d. 30 iulie 2017, București)
În anul 1973 debutează în emisunea "Prietenii lui Așchiuță" și în anul 1981 participă la Festivalul național "Cântarea României" unde obține mențiune în etapa republicană.
În 1984 a obținut Trofeul Festivalului de la Mamaia interpretând melodia „Joc de copii”, compusă de Laurențiu Profeta, după ce, cu un an în urmă primise din partea juriului, la același festival, Premiul Tinereții.
După ce a obținut trofeul la festivalul Mamaia, a început colaborarea cu compozitorul Dan Dimitriu, cel care i-a devenit soț.
Din 1993 este angajată la Casă de Cultură a Ministerului de Interne.
În 1994, a jucat în comedia "Concurs de seducție", din distribuția căreia au mai făcut parte Horia Brenciu și Tino Furtună de la "Holograf".
Marina Scupra a cântat în spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București. În 2001 a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu”.
În ultimii ani de viață a fost profesoară de canto - muzică ușoară la Școala Populară de Artă din Pitești, iar copii îndrumați de ea au câștigat numeroase premii la festivalurile pentru copii.

06/01/2025

Virginica Popescu
(n. 19 noiembrie 1915 – d. mai 1984) a fost o vedetă incontestabilă a teatrului de revistă din perioada interbelică. “Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea”, “Astăzi e ziua ta”, „Ascultă ce-ți șoptește la ureche dragostea”, „Spune-mi unde, când și cum” sau “Ștergeți ochișorii păpușico” sunt doar câteva dintre șlagărele nemuritoare lansate de “fermecătoarea vedetă de revistă” pe scena Teatrului Alhambra.
A jucat zece zile la Teatrul Poștei (Alhambra) în “Wunderbar”, apoi la cinematograful „Marna” cu Giugaru și Lizica Petrescu... apoi a șomat, până când, într'o zi, a dat de un anunț prin care se căutau coriste și baletiste pentru stagiunea Teatrului Alhambra.
S'a prezentat și, cu toată opunerea lui Siomin a fost angajată. Și-a văzut de teatru, conștiincioasă și cânta în cor, dansa, până într'o seară când, îmbolnăvindu-se Annie Siomin, care avea de cântat un cuplet în fața unei linii de opt fete, a fost indicată s'o înlocuiască.
Gloria și strălucirea teatrului românesc de revistă s-a stins în anii de după 1945.
Virginica Popescu a continuat să joace până la finalul anilor ’60 pe scena Teatrului Municipal din București, devenit mai apoi Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra”.
A avut de asemenea și câteva prezențe secundare în peliculele cinematografice “Cu Marincea e altceva” (1954, în rolul Nataliței Busuioc), “Directorul nostru” (1955, în rolul “femeii cu pălărie care vrea să intre în audiență”), “Băieții noștri” (1960) și “Porto Franco” (1961, în rolul Lo**ta).

Virginica Popescu-Ștergeți ochișorii păpușico(1938): https://www.youtube.com/watch?v=HyM-cAqC1-w

Sursa text si foto: Din istoria scenelor bucureștene: sala din Sărindar (II) - Autor Daniela Gheorghe

https://www.researchgate.net/publication/350878780

02/01/2025

La mulți ani!

Mariana Mihuț 1966.
Portret realizat pentru un material de Revelion.

Sursa foto: Arhiva de Fotografie



https://www.urban.ro/galerie-foto-mariana-mihut-povestea-carierei/

30/12/2024

Diana Lupescu
actrița croită după tipar de zână, a fost o mare speranță a filmului românesc din anii 70 - 80.
Deși era atrasă de științele exacte, a ales să urmeze o carieră artistică și s-a îndreptat spre teatru. A absolvit în 1978 secția de Actorie a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, unde revine după câțiva ani și termină și secția de regie.
A debutat pe scenă în orașul natal Bacău, apoi a venit la București și în 1980 s-a căsătorit cu actorul Mircea Diaconu.
Primul ei film: "Când apune soarele voi pleca" - în 1976.
Apariții memorabile în "Amurgul fântânilor", "Exista joi?", "Din prea multa dragoste".
Ne-a încântat și în roluri de teatru, în spectacole ca "Omul cu mârțoaga", "Jocul dragostei și al morții", "De trei ori dragoste" și în filme: "Fata Morgana", "Buletin de București", "Iarba verde de acasă", "Povestea dragostei", "Extemporal la dirigenție".

http://arhiva.formula-as.ro/2007/753/lumea-romaneasca-24/diana-lupescu-7675

28/12/2024

Edward G. Robinson - singurul actor născut în România care a primit un Oscar.
(n. 12 decembrie 1893, București, România – d. 26 ianuarie 1973, Hollywood, California, SUA).
După o carieră cinematografică întinsă pe mai mult de cinci decenii, Institutul American de Film l-a clasat printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea.

"...Numele meu nu este Edward G. Robinson... ci Edy Goldenberg, născut în cartierul Dudești din București... Scrieți în revista d-voastră pe care aș dori s-o primesc regulat, că n-am uitat pe prietenii mei din copilărie și acei ce-și reamintesc sau au cunoscut acum 33 de ani la școala “Carolina și Jacob Loebel" pe un oarecare Edy Goldenberg, să știe că el este astăzi Edward G. Robinson. Spuneți că n-am uitat româneasca și că la New-York am mulți prieteni români. Regret că n-am timp, altfel aș fi venit în țară pentru câteva zile...”

Sursa: articolul “Ed Robinson” - semnat Henry Doru – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 16 decembrie 1936

27/12/2024

"...Ce-aș fi fost dacă n-ai fi existat
Nici nu-mi pot imagina,
Mă întreb dacă n-ai fi existat
Ce-ar fi fost viața mea..."

Angela Similea

Angela Similea-merge mai departe

27/12/2024

Garabet Ibrăileanu
(n. 23 mai 1871, Târgu Frumos – d. 12 martie 1936, București), a fost un critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român. A fost una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare științifice (direcția poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iași și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930.
Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Școala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri, etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adela_(roman)

#

26/12/2024

"Mămicei mele scumpe cu dragoste de la Ileana" - 29 Decembrie 1944

Ileana Doru

Sursa foto: www.delcampe.net

26/12/2024

Toma Caragiu
(n. 21 august 1925, Argos Orestiko – d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român de origine aromână, cu activitate bogată în radio, teatru, televiziune și film.
A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind "Actorul și sălbaticii" (1975).

Sursa foto: Studiourile Buftea

26/12/2024

Ștefan Ciubotărașu
(n. 21 martie 1910 - d. 27 august 1970, București)
s-a născut la Lipovăț, la o aruncătură de băț de Vaslui și a fost elev al Liceului "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, coleg cu o altă actriță celebră, vasluianca Eliza Petrăchescu. În Lipovăț, învățătorul Dorin Pânzariu a fondat un cenaclu literar "Ștefan Ciobotărașu" la școala care poartă numele marelui actor român, care încearcă să îi mențină vie amintirea.

„Talent înseamnă, înainte de toate, sinceritate. Să ai acea facultate înnăscută de a putea fi sincer, atât de sincer încât să te prindă tot ceea ce faci – fiindcă nu toți avem acest har, sărmanii de noi.
Apoi, ca parte intrinsecă din sinceritate, trebuie să vină neapărat și modestia și numai după aceea meșteșugul și bineînțeles controversele despre talent.”

Sursa foto: Arhiva de Fotografie

24/12/2024

Dragi prieteni, este timpul împodobirii bradului și al colindatului. Vă doresc să aveți pace în suflete, să fiți sănătoși și fericiți alături de toți cei ce vă sunt dragi!!! Crăciun fericit!!!🤗🤗🤗

22/12/2024

Peisaj de iarnă cu ansamblul monumental Matia Corvin de la inceputul secolului XX. Foto: Belle

Sursa foto: Istoria Fotografiei Clujene

22/12/2024

"Trece fugind în zbor
Zi după zi
Și parcă mai ieri
Am fost copii...
..Să fim copii
Pentru înc-o zi
Pe cai de lemn iar să ne rotim

Să fim copii
Pentru înc-o zi
În lumea lor
Fericiți vom fi..."

Mihaela Valentina Runceanu
(n. 4 mai 1955, Buzău, România – d. 1 noiembrie 1989, București, România)

https://www.youtube.com/watch?v=wyaIQ41pl7w

21/12/2024

Iurie Darie

(nume la naștere Iurie Darie-Maximciuc;
n. 14 martie 1929, Vadul Rașcov, județul Soroca, Regatul României – d. 9 noiembrie 2012, București, România)
a fost un actor român de scenă, film, radio, televiziune și voce.

Sursa foto: Cineclic