31/07/2024
Instanța reține următoarele:
– fapta imputată contravenientului nu lipsește, ci este reprezentată de parcarea unui autovehicul pe loc de parcare public fără a achita tariful orar pentru zona respectivă;
– ceea ce se invocă, de fapt, este o descriere insuficientă a faptei;
– conform jurisprudenței obligatorii a ÎCCJ în materia recursului în interesul legii, instanța supremă a statuat că: ”Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din OG nr. 2/2001.” (Decizia nr. 13 din 14 mai 2018);
– nulitatea relativă presupune existența unei vătămări, vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului-verbal;
– aplicarea principiului in dubio pro reo (orice dubiu trebuie să profite contravenientului);
– în speța de față, lipsa numărului de înmatriculare este de natură să dea naștere unui dubiu rezonabil asupra temeiniciei faptei.
