Lansarea Digital News Report 2023 pentru România - cel mai mare studiu global de audiență
Digital News Report în 2023 cuprinde o discuție a influenței războiului din Ucraina asupra consumului de informație și opinie al publicului digital, din România și din restul celor 45 de piețe de media din studiu.
DNR este cel mai mare studiu global, multianual, al audiențelor digitale de știri din lume. România apare în studiu pentru al șaptelea an, datorită colaborării dintre echipa FJSC - UB, condusă de prof. univ. dr. Raluca Radu, și Institutul Reuters de la Universitatea din Oxford.
Miercuri, 14 iunie, de la ora 10, fizic și online, la evenimentul de lansare al Digital News Report pentru România, vom analiza rezultatele DNR23 despre efectele primului an de război la granița României, alături de jurnaliști din principalele redacții naționale, corespondenți și coordonatori ai departamentelor de știri externe:
🔴 Paul Angelescu, ProTV
🔴 Simona Moloiu, Antena 1
🔴 Andrei Negusiu, Digi 24
🔴 Adelin Petrișor, TVR
🔴 Ilie Pintea, Radio România Actualități
Vă așteptăm!
Siegfried Mureșan: România a încasat de la UE de trei ori mai mult decât a plătit
De când a intrat în UE, în 2007, România a plătit 25 de miliarde de euro.
Dar a încasat, sub formă de fonduri europene pentru dezvoltare, 80 de miliarde de euro.
Deci, de trei ori mai mult, după cm a explicat europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, într-un interviu acordat PRESShub.
Siegfried Mureșan a devenit negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE 2024. O poziție din care spune că va acționa pentru ca România să beneficieze în continuare de cât mai multe fonduri europene.
Siegfried Mureșan a vorbit despre cm vor fi ajutați fermierii români, ce face UE pentru a diminua prețurile și pentru a-și proteja cetățenii, dar și despre ce trebuie schimbat în arhitectura instituțională a Uniunii Europene.
Dezinformările anti-europene în România – impact și audiențe, actorii și rețelele de fake-news
Care a fost impactul narațiunilor anti-europene în ultimul an, în online-ul din România (presă și rețele sociale) și cm au funcționat o parte din soluțiile de combatere a dezinformării.
La ce ne-am uitat:
• Care sunt narațiunile anti-europene frecvent circulate în ultimul an (aprilie 2022 – aprilie 2023) în presa online, TV și social media;
• Care este impactul în rândul cititorilor (audiențe, interacțiuni, influenceri);
• Cum au fost demontate aceste narative și dezinformările legate prin comunicarea publică și politică, prin de presa, prin alți actori;
• Care este impactul fact checking-ului comparativ cu al dezinformărilor și știrilor false;
• Studii de caz: naratiuni anti-europene ce au vizat măsuri ale UE privind schimbările climatice (mâncare, agricultură, consumatori, reducerea emisiilor), politici și instrumente digitale (identitatea digitală, portofelul digital), strategii pentru mobilitate urbană durabilă („Orașul de 15 minute)
De ce vor profesorii salarii mai mari, dacă tot dau meditații?
Cum vede greva un profesor care nu dă meditații. Anda Sturza, profesoară de Filosofie și Logică la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, răspunde, în cadrul rubricii „5 întrebări în 10 minute”, la următoarele:
1. Cadrele didactice au intrat în grevă generală, iar reacția unei părți a publicului a fost: ce mai vor și profesorii, că oricum câștigă bani mulți din meditații. Cât de adevărată sau de falsă este această afirmație?
2. Cât muncește, de fapt, un profesor?
3. Ce salariu are acum un profesor?
4. Cadrelor didactice li s-a reproșat că nu fac grevă și pentru reforma educației sau pentru dotări mai bine. Cât de reală este această percepție?
5. Care considerați că sunt sunt cele mai importante trei măsuri pe care guvernul ar trebui să le implementeze pentru a crește calitatea sistemului educațional?
„5 întrebări în 10 minute”, un produs PRESShub.
Gala premiilor literare „Ziarul de Iaşi”, ediţia XX
Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” - căștigător Bogdan-Alexandru Stănescu; Premiul pentru Debut - câștigătoare Maricica Munteanu. Partenerii evenimentului: Partener Principal: Grupul Iulius; Partener de Onoare: Academia Română filiala Iași; Partener: Compania Antibiotice
„Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023“ de Oliver Jens Schmitt– lansare și sesiune de autografe
„Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023“ de Oliver Jens Schmitt– lansare și sesiune de autografe
Istoricul Oliver Jens Schmitt în dialog cu Magda Grădinaru și Gabriel Liiceanu despre volumul „Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023“, apărut zilele acestea în colecția Istorie a Editurii Humanitas.
„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se știu foarte puține lucruri. Fără deschiderea completă a arhivelor bisericești pentru toți istoricii și fără reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua să fie o problemă spinoasă în istoria României. Ca și armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se ferește de orice dezbatere în privința propriului trecut, și mai cu seamă în privința acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist.
Ca istoric, am ales, firește, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică și am urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. E o carte care se referă la BOR ca instituție, care urmărește detaliile împletirii dintre BOR și politică și înfățișează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relația Biserică–stat–națiune, pe analiza acestei legături care continuă să exercite o influență însemnată asupra țării și a cetățenilor săi.“ — OLIVER JENS SCHMITT
***
Găsiți volumul în librării și online. Și pe #Libhumanitas aici: https://www.libhumanitas.ro/biserica-de-stat-sau-biserica-in-stat-oliver-jens-schmitt-hu003410-1.html
***
OLIVER JENS SCHMITT predă istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare prive
LIVE - Lansare de carte „Charles, Camilla și Diana”, de Jean des Cars
Editura Corint și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd.Regina Elisabeta, nr.38) vă invită la evenimentul de lansare a cărții „Charles, Camilla și Diana”de Jean des Cars, apărută în colecția Corint Istorie, coordonată de Ion M. Ioniță. Titlurile colecției sunt disponibile pe site-ul edituracorint.ro și în librăriile din toată țara.
La eveniment vor participa acad. Georgeta Filitti (istoric), Sandra Gătejeanu Gheorghe (diplomat), Ion M. Ioniță (redactor-șef Historia) și Tudor Vișan Miu (istoric). Discuția va fi moderată de Simona Preda.
Cartea de față se concentrează asupra celor două relații de lungă durată pe care le-a avut prințul de Wales. Relația cu Diana – o sursă permanentă de tensiune și scandal –, și relația cu Camilla – la fel de afectată de scandal, dar care, atunci când se desfășura departe de ochii presei, era o adevărată binecuvântare pentru Charles.
„Charles, Camilla și Diana” constituie o amplă și spectaculoasă investigație despre pasiune, îndoială, suferință, peseverență, scandal și tragedie, fiind totodată și o introducere pentru un nou capitol în istoria monarhiei britanice, domnia regelui Charles al III-lea. O amplă și spectaculoasă investigație, care îi va surprinde pe cititori.
Starea Presei 2023 – discursul de ura, discriminare, dezinformare si alte boli ale breslei
„Starea Presei 2023 – discursul de ura, discriminare, dezinformare si alte boli ale breslei”
Speakeri:
Cristina Guseth, director Freedom House Romania , fondator reteaua Press Hub
Liana Ganea, presedinte ActiveWatch, coordonator programe FreeEx
Raluca Radu, profesor FJSC, coordonator Digital News Report in Romania
Madalin Necsutu, jurnalist TVR Moldova, corespondent Balkan Investigative Reporting Network
Moderator va fi Mihai Radulescu.
Lansarea cărții „Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară”
Editura Corint și Librăria Humanitas Lipscani (Strada Lipscani, nr.42) vă invită vineri, 28 aprilie, începând cu ora 18:30, la evenimentul de lansare a cărții „Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară” de Flori Bălănescu, apărută în colecția „Corint Istorie Autori Români”, coordonată de Florin-Răzvan Mihai.
Autoarea va intra în dialog cu istoricii Clara Mareș și Florin Müller și cu scriitoarea Doina Jela. Întâlnirea va fi moderată de Simona Preda, istoric, brand manager al Grupului Editorial Corint. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.
Volumul prezintă principalele momente din viața scriitorului opozant, precum și activitatea sa împotriva regimului Ceaușescu. Pe fondul traumelor fizice, morale și psihomentale provocate de mecanismele represive ale regimului comunist, Paul Goma a lăsat o amprentă asupra conștiinței istorice și conștiinței literare în a doua jumătate a secolului XX.
Centrul educativ: mai dificil decât un penitenciar de maximă siguranță
În România, există două centre educative, la Târgu Ocna și la Buziaș. Cel de la Târgu Ocna este dedicat excluvis minorilor și tinerilor care săvârșesc fapte penale. La Buziaș, sunt și fete.
Discutăm astăzi cu directorul centrului educativ Buziaș, comisar Daniel Dorel Cosma, despre cauzele pentru care ajung minorii să comită fapte penale, dar mai ales despre cm pot fi ajutați.
Dennis Deletant la București – lansarea cărții „În căutarea României: O aventură personală din '65 până azi“
Dennis Deletant la București – lansarea cărții „În căutarea României: O aventură personală din '65 până azi“
Istoricul britanic Dennis Deletant în dialog cu Ana Blandiana, Alina Pavelescu și Cristian Preda despre volumul de memorii „În căutarea României: O aventură personală din '65 până azi“.
Moderator: Cristian Pătrășconiu.
„Dennis Deletant cunoaște România de aproape 60 de ani și tot de atâta vreme călătorește dinspre Vest spre Est pentru a înțelege, pentru a scrie, pentru a ajuta, pentru a pune reflectorul asupra istoriei noastre recente, pe care adesea o știe mai bine decât noi. Suntem întâi de toate în fața unor memorii scrise cu empatie și umor despre acest du-te-vino al său între Londra și București, despre piedicile descurajante puse de Securitatea lui Ceaușescu tânărului cercetător englez dornic să studieze limba și istoria României în anii ’60, despre cât de greu a fost în anii ’70 să obțină un pașaport cu viză de ieșire pentru proaspăta sa soție româncă, despre dosarul de 1.500 de pagini pe care i l-a întocmit Securitatea. Apoi, cartea descrie bucăți de istorie necunoscute în profunzime, pe care Dennis Deletant le elucidează datorită unor întâlniri și conversații importante, dacă nu cumva providențiale. Volumul conturează, de asemenea, portretele unor personaje care au jucat diferite roluri în ultimii 30 de ani și pe care autorul le-a cunoscut bine – Corneliu Coposu, cel care avea să devină liderul opoziției postdecembriste, sau Mircea Răceanu, diplomatul român condamnat la moarte în 1989 pentru că spionase în favoarea Washingtonului. În căutarea României ne ajută să nu uităm, ne povestește de unde venim și ce drum lung am făcut în ultimii 60 de ani. Totul este văzut prin lentila celui care are și destulă distanță, și suficientă apropiere pentru a ne arăta doar detaliile care contează.“ — Sabina Fati
Găsiți cărții în libr
Lansare de carte - Saga dinastiei Romanov
LIVE din Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd.Regina Elisabeta, nr.38) de la lansarea cărții „Saga dinastiei Romanov”, de Jean des Cars.
La eveniment vor participa:
Sorin Cristescu (istoric)
Anita Stere (istoric)
Ion M. Ioniță (redactor-șef Historia). Discuția va fi moderată de Simona Preda.
Saga dinastiei Romanov prezintă momente importante din viaţa şi domnia suveranilor care au stat, de-a lungul secolelor, pe tronul Imperiului Rus: Petru cel Mare şi Ecaterina a II-a, Elisabeta şi Pavel I, sau, mai aproape de vremurile noastre, Alexandru I şi Nicolae al II-lea, ultimul Romanov, ucis cu sălbăticie de bolşevici.
Nici calea ferată nu mai este sigură. Numărul de accidente este în creștere
Nici calea ferată nu mai este sigură. Numărul de accidente este în creștere, iar amânarea timp de trei decenii a investițiilor începe să se vadă într-un bilanț care include, din păcate, și victime omenești.
De ce am ajuns aici, știm.
Cum am ajuns aici și mai ales ce se poate face, explică jurnalistul specializat în problemele căilor ferate românești Adrian Bărbulescu, de la Club Feroviar.
Urmăriți episodul 4 din seria PRESShub 5 întrebări în 10 minute!
PNRR sau pensii speciale? Cât pierde România
PSD și PNL nu vor să facă reforma pensiilor speciale și vin cu totul felul de soluții prin care speră să păcălească pe cei de la Comisia Europeană și pe români.
Pe principiul: „să se modifice, dar să nu se schimbe nimic”.
Dar câți bani pierde efectiv România din această manevră? Se blochează tot PNRR? Se va lăsa păcălită Comisia Europeană.
Marius Vasiliu, analist în cadrul Departamentului de Politici Publice al USR, răspunde la 5 întrebări în 10 minute.
Lansarea cărții „𝐕𝐚̂𝐧𝐝𝐮𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢”, de 𝐊𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐌𝐜𝐌𝐨𝐫𝐫𝐢𝐬, bestseller The New York Times
Live: lansarea cărții „𝐕𝐚̂𝐧𝐝𝐮𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢”, de 𝐊𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐌𝐜𝐌𝐨𝐫𝐫𝐢𝐬, bestseller The New York Times vândut în peste un milion de exemplare, recent apărut în colecția 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐭 𝐅𝐢𝐜𝐭𝐢𝐨𝐧 a Editurii Corint, coordonată de Ana Antonescu.
Participă 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐏𝐮𝐫𝐜𝐚𝐫𝐮 (critic literar), 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐢𝐬 (jurnalist) și 𝐀𝐧𝐚 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 (coordonatoarea colecției Corint Fiction a Editurii Corint).
Moderator: 𝐒𝐢𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐏𝐫𝐞𝐝𝐚, Brand Manager Corint.