Cristina Chevereșan în dialog cu Sabina Fati și Ioana Pârvulescu
Lansarea cărții „Insule de soare. De la Mediterana la Atlantic” de Cristina Chevereșan.
La eveniment participă, alături de Cristina Chevereșan, Sabina Fati și Ioana Pârvulescu.
„Cu cărțile care descriu drumuri exotice e întotdeauna la fel: frumusețea nu e atât în peisajele înfățișate – și pe care localnicii nici nu le mai observă –, cât mai ales în ochiul fascinat care privește minunile lumii. Citind mărturiile autorilor, ne bucurăm de bucuria lor, vedem priveliștile reflectate-n ochii lor, așa cum, ca să ne bucurăm de un film, trebuie să-l vedem neapărat cu cineva alături.
Un fermecător jurnal de călătorii ne oferă Cristina Chevereșan, ale cărei peripluri în Brazilia, Azore, Coasta de Azur și Sicilia (locuri cât se poate de contrastante pe această binecuvântată sferă) are generozitatea să ni le împărtășească nu doar cu bucuria copilărească a călătorului, ci și cu sensibilitate, talent și o memorie aparent inepuizabilă. Citindu-i cartea, locuri, oameni, cultură populară și cultură înaltă, valurile mărilor și austeritatea stâncilor se desfac în fața noastră ca în acele cărți-obiect pe care, dacă le deschizi, se reliefează în trei dimensiuni castele, prințese și dragoni, decupate-n cartonul lucios al paginilor.
O lectură care te îmbogățește, te delectează și te instruiește ca puține altele de acest fel.“ — Mircea Cărtărescu
CRISTINA CHEVEREȘAN este profesor doctor abilitat la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă cursuri de literatură, cultură și civilizație americană. Director al masteratului și al Centrului de Studii Americane, alumn și ambasador Fulbright, a fost Visiting Professor la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția în 2019. A participat la cursuri de specializare la instituții prestigioase din străinătate precum Cornell University (School of Criticism and Theory), University College Dublin sau Salzburg Global Seminar. Seria de
Cum a rămas România fără președinte ales. 7 răspunsuri posibile – dezbatere și lansare de carte
#DezbaterileHumanitas35deani „Cum a rămas România fără președinte ales. 7 răspunsuri posibile“
Dezbatere cu Sabina Fati, Ioan Stanomir, Radu Paraschivescu și Cristian Preda despre rolul instituțiilor politice la 35 de ani de la căderea dictaturii, despre retoricile populiste și antioccidentale, despre Rusia și adepții ei, despre ce înțeleg cetățenii români prin „sistem“, despre mesianism politic și moderație, pe scurt, despre viața noastră comună.
Un dialog pornind de la volum colectiv „Cum a rămas România fără președinte ales. 7 răspunsuri posibile“, coordonat de Cristian Preda, cu texte de Anne Applebaum, Dennis Deletant, Sabina Fati, Radu Paraschivescu, Cristian Preda, Oliver Jens Schmitt și Ioan Stanomir.
„Deși a trecut ceva timp de la seria aproape incredibilă de momente unice în istoria noastră electorală, uimirea, deruta și teama sunt atotprezente. De unde și ideea volumului de față. Care îi aparține Lidiei Bodea. «Nu știm ce va fi», zicea ea când am discutat prima dată despre volum, «dar e musai să se știe că am încercat să înțelegem ce a fost». Am pus împreună texte semnate de Anne Applebaum, Dennis Deletant, Sabina Fati, Radu Paraschivescu, Oliver Jens Schmitt, Ioan Stanomir și de mine. Adaug că, optimist peste medie fiind, îndrăznesc să cred că alegerile din luna mai se vor încheia totuși cu bine.“ — CRISTIAN PREDA
„România se află în prezent într-unul dintre cele mai critice momente din istoria sa postcomunistă, comparabil doar cu contrarevoluția violentă a lui Ion Iliescu realizată prin intermediul mineriadelor din 1990.“ — OLIVER JENS SCHMITT
„România chiar se găseşte într-un context fără precedent, care, negestionat cm trebuie, poate să declanşeze neplăceri şi tulburări cărora nu li se poate anticipa deznodământul.“ — RADU PARASCHIVESCU
„Democrația din România nu are nevoie de salvatori, ci de cetățeni care să se regăseasc
Mircea Flonta în dialog cu Horia-Roman Patapievici și Grigore Vida despre „Fascinația absolutului”
Întâlnire cu Mircea Flonta despre cea mai recentă carte a sa, „Fascinația absolutului. Filozofia speculativă în viziunea lui Lucian Blaga și Constantin Noica”.
Participă, alături de Mircea Flonta, Horia-Roman Patapievici și Grigore Vida.
„Ce anume îi apropie pe Lucian Blaga și Constantin Noica, doi gânditori independenți, dincolo de tot ce îi separă? Răspunsul meu este că îi apropie, înainte de toate, o anumită viziune asupra filozofiei. Și anume credința comună că expresia cea mai înaltă a gândirii filozofice, coroana acesteia, este creația speculativă. Pentru unul, ca și pentru celălalt, realizările supreme ale gândirii filozofice erau construcții speculative, viziuni globale asupra lumii, culturii și istoriei, susținute de concepte și idei ce vizează absolutul, necondiționatul, adică ceea ce este inaccesibil, în principiu, cunoașterii bazate pe experiență. Deosebirea dintre metafizica lui Blaga și ontologia speculativă a lui Noica este cea dintre o filozofie speculativă orientată spre transcendent și una orientată spre transcendental: metafizica lui Blaga oferă o reprezentare personală despre o lume suprasensibilă, o realitate de altă natură decât cea accesibilă simțurilor; dimpotrivă, ontologia speculativă a lui Noica nu vizează o altă lume, o existență de natură diferită, ci orizontul posibilului, al virtualului, acel orizont ce conferă orientare vieții omului. Pentru Blaga, sistemul de referință esențial este o existență suprasensibilă, pentru Noica, posibilul, binele și frumosul, ca orizont ideal al lumii pământești.“ — Mircea Flonta
MIRCEA FLONTA (n. 1932), profesor emerit la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, membru al Academiei Române. Activitatea sa didactică – întinsă pe o perioadă de peste șaizeci de ani – s-a centrat pe epistemologia cla sică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filozofia limbajului, gândirea lui Imm
Doina Ruști este invitata Emei Stere la Vorba de cultură, la Radio România Cultural, toată săptămâna aceasta, în fiecare zi, între orele 12:00 și 12:30, până vineri, 14 martie. Emisiunile sunt dedicate romanului „Ferenike”, recent apărut la Editura Humanitas.
„Vie, curgătoare (ca râul din carte, pe malul căruia Doina Ruști își construiește propriul Macondo, un loc în care nimeni n-are voie să se uite la ceas), povestea din Ferenike cucerește prin culoare și ingeniozitate.“ – Lidia Bodea
„O proză cinematografică, formidabilă.“ — Roxana Dumitrache
📚 Cartea este disponibilă în librării și online pe LibHumanitas.ro
#Humanitas #Humanitas35deani #Ferenike #DoinaRuști
„La ce bun eroi în vremi de restriște“ – un eveniment in memoriam Liviu Babeș și Călin Nemeș Dezbatere cu Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici și Ioan Stanomir
Dezbaterea „La ce bun eroi în vremi de restriște“ – in memoriam Liviu Babeș și Călin Nemeș, cu Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici și Ioan Stanomir
Pe 2 martie 1989, Liviu Babeș s-a transformat în torță pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov, lăsând în urma lui o pancartă cu mesajul „Stop Mörder! Brașov = Auschwitz.”
Călin Nemeș, după ce a supraviețuit celor care l-au împușcat în luptele de stradă din decembrie 1989 de la Cluj, s-a sinucis pe 8 iulie 1993, văzând că revoluția i-a readus la putere – ca să ne predea democrația – pe aceiași care înainte ne învățaseră totalitarismul.
Ce trebuie să spunem, când ne aducem aminte (dar oare ne mai aducem?) de acești doi oameni? Că aceste gesturi au fost oare degeaba? Sau trebuie să spunem că, dimpotrivă, asemenea gesturi împiedică o societate să cadă în cea mai cumplită indiferență și letargie, transformându-se într-o pastă moale pe care tiranul o frământă și-i dă de fiecare dată forma pe care o vrea? Desigur, nimeni nu-ți cere să fii erou, și nimeni n-are obligația morală de a deveni. Dar nimeni, de asemenea, nu-ți cere să-i uiți pe cei care au fost.“ — GABRIEL LIICEANU
•
Cu prilejul acestui eveniment, Fundația Humanitas va comunica organizarea unui concurs editorial care se va încheia cu publicarea celui mai bun manuscris dedicat memoriei celor doi eroi.
Întâlnire cu Mihaela Noroc și invitații săi despre „Atlasul frumuseții, o nouă călătorie“
Întâlnire cu celebra fotografă Mihaela Noroc – autoarea bestsellerului „Atlasul frumuseții. Femeile lumii în 500 de portrete“ –, despre cea mai recentă carte a sa, „Atlasul frumuseții, o nouă călătorie. Portrete și povești despre puterea femeilor“.
Un eveniment editorial lansat simultan, în luna martie, în România, Marea Britanie și Statele Unite.
Această carte nu e o simplă continuare a primului atlas, ci rezultatul a opt ani de muncă intensă în jurul lumii și a sute de întâlniri cu femei excepționale din peste 60 de țări.
La eveniment participă, alături de Mihaela Noroc, scriitorii Vlad Stroescu și Radu Paraschivescu, și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas.
„Frumusețea, așa cm o văd eu, ne poate învăța toleranța, onestitatea și bunătatea, iar lumea noastră are ne¬voie de aceste valori mai mult ca oricând.“ — MIHAELA NOROC
500 de noi portrete, din peste 60 de țări – un omagiu vizual adus diversității, frumuseții și puterii femeilor din întreaga lume. Poveștile de viață ce completează fiecare portret sunt tot atâtea lecții despre curajul, libertatea și forța interioară care definesc fiecare femeie. Sunt totodată lecții prețioase despre puterea de a fi autentică, de a depăși diferite obstacole și de a schimba lumea. Noua carte a Mihaelei Noroc ne învață că frumusețea adevă¬rată izvorăște din curajul de a trăi liber și din forța de a fi tu însăți.
•
MIHAELA NOROC, autoarea bestsellerului Atlasul frumuseții. Femeile lumii în 500 de portrete, a călătorit în peste 100 de țări, în ultimii doisprezece ani, fotografiind femei din toate mediile sociale. Demersul tinerei românce a devenit faimos în întreaga lume și s-a transformat într-o carte de succes publicată în mai multe limbi. Proiectul său este un fenomen global prezent în cele mai prestigioase publicații ale lumii precum și în expoziții spectaculoase. Oprah Winfrey, CNN, The Wall Str
Descoperiți noul atlas al frumuseții
#Humanitas #Humanitas35deani #MihaelaNoroc #AtlasulfrumusețiiOnouăcălătorie
📷📒#AtlasulfrumusețiiOnouăcălătorie de #MihaelaNoroc
Un volum spectaculos cu 500 de noi portrete și povești de viață din toate colțurile lumii.
#Humanitas #Humanitas35deani #booktok
Despre „Sfântul Nr. 6” – Tatiana Niculescu în dialog cu Ana Blandiana și Ștefan Colceriu
Întâlnire cu Tatiana Niculescu, Ana Blandiana, Monica Pillat și Ștefan Colceriu despre „Sfântul Nr. 6”, o nouă carte de Tatiana Niculescu, apărută recent la Editura Humanitas.
Cine să fie oare Sfântul nr. 6? Personajul acestei povestiri s-a născut într-un sat din Imperiul Austro-Ungar, s-a instruit în limbi și culturi diferite, a cunoscut împărătese și regine, a fost participant activ la închegarea României Mari, a trecut prin două războaie mondiale. S-a trezit apoi într-o lume pe dos, în care politica și religia de stat tescuiau împreună destine, ștergeau identități, măsluiau istoria, perverteau mintea. Cum de el și-a păstrat cumpătul înaintând pe Calea Necunoscută, în dezastru și eșec? Secretul lui e povestea lui.
„De la alegerea temelor (și a personajelor) până la stilistica interogației și la nimbul răspunsurilor, în care misterul conviețuiește spectaculos cu evidența, istoria cu atemporalitatea, Tatiana Niculescu e, prin coregrafia sa literară, mereu aceeași, de fiecare dată altfel. În Sfântul nr. 6, e riguroasă documentar, curajoasă hermeneutic, atentă la realități, dar și la cearcănul lor de opacitate (din care nici umorul nu e exclus). Ai mereu în mână literatură fără literaturizare, talent fără paradă, adevăruri fără dogmă. Pe scurt – o autoare predestinată să-și răsfețe cititorii.“ — Andrei Pleșu
Cartea este disponibilă în librării și online pe https://humanitas.ro/humanitas/carte/sfantul-nr-6
#precomandă cu autograf „Atlasul frumuseții, o nouă călătorie. Portrete și povești despre puterea femeilor“, noua carte a Mihaelei Noroc
📸📖 #precomandă cu autograf „Atlasul frumuseții, o nouă călătorie. Portrete și povești despre puterea femeilor“, noua carte a Mihaelei Noroc, un eveniment editorial, un volum lansat simultan în Romania, Marea Britanie și Statele Unite. Această carte nu e o simplă continuare a primului atlas, ci rezultatul a opt ani de muncă intensă în jurul lumii și a sute întâlniti cu femei excepționale din peste 60 de țări.
📍 #comandă #carteaMărțișor aici: https://linktr.ee/noulatlas
MIHAELA NOROC, autoarea bestsellerului „Atlasul frumuseții: Femeile lumii în 500 de portrete“, a călătorit în peste 100 de țări, în ultimii doisprezece ani, fotografiind femei din toate mediile sociale.
Demersul tinerei românce a devenit faimos în întreaga lume și s-a transformat într-o carte de succes publicată în mai multe limbi. Proiectul său este un fenomen global prezent în cele mai prestigioase publicații ale lumii precum și în expoziții spectaculoase. Oprah Winfrey, CNN, The Wall Street Journal, The Guardian, Time, Forbes, Elle, RAI, SKY News sunt doar câteva dintre numele mari care au prezentat pe larg Atlasul frumuseții, transformându-l în cel mai mediatizat proiect artistic creat de un român în zilele noastre.
500 de noi portrete, din peste 60 de țări – un omagiu vizual adus diversității, frumuseții și puterii femeilor din întreaga lume. Poveștile de viață ce completează fiecare portret sunt tot atâtea lecții despre curajul, libertatea și forța interioară care definesc fiecare femeie.
#Humanitas35deani #MihaelaNoroc #AtlasulFrumusețiiONouăCălătorie #TheAtlasOfBeauty
Primul eveniment al anului aniversar „Humanitas 35 de ani“, o întâlnire cu Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, cu tema „De la Păltiniș la Humanitas“.
Primul eveniment al anului aniversar „Humanitas 35 de ani“, o întâlnire cu Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, cu tema „De la Păltiniș la Humanitas“.
„Constantin Noica a fost un antrenor de libertate, un antrenor al gândirii pe cont propriu. A fost un recuperator de minți. Iată de ce Humanitas e o ctitorie a libertății de gândire pe care Noica a predat-o și iată de ce el este ctitorul acestei instituții. Ridicată pe ruinele Editurii Politice, editura Partidului Comunist, Humanitas reprezintă cea mai radicală negare a ideologiei care a articulat deceniile comuniste.“ — GABRIEL LIICEANU
Data nașterii: 1 februarie 1990; bilanțul a 35 de ani: 5 000 de titluri, 35 de milioane de exemplare publicate.
Generații întregi au crescut cu cărțile apărute la Humanitas după 1990. Ele au fost printre puținele și cele mai importante semne ale schimbării în România.
Agenda evenimentelor aniversare „Humanitas 35 de ani“ va cuprinde conferințe, dezbateri, dialoguri, lecturi în avanpremieră, turnee de lansări în țară, întâlniri cu scriitori și sesiuni de autografe în librării, la târgurile de carte și la festivalurile de literatură.
Citește mai mult despre campania aniversară „Humanitas 35 de ani“: https://humanitas.ro/humanitas/evenimente/humanitas-35-de-ani
„Cine râvnește la Gurile Dunării?”, Sabina Fati în dialog cu Marian Voicu și Cătălin Striblea
Sabina Fati în dialog cu Marian Voicu și Cătălin Striblea despre volumul „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România“, apărut în colecția „Memorii/Jurnale“ a Editurii Humanitas.
Războiul ruso–ucrainean, extins nu doar prin efectele lui economice și geopolitice până la Gurile Dunării, ci și prin evoluțiile militare, a adus cu el spectrul precarității, al neliniștilor istorice din ultimii 2.500 de ani. Privind hărțile, tratatele internaționale și expansiunea rusă, s-ar putea să nu fie prea clar cine stăpânește și mai ales cine poate apăra Gurile Dunării. Ale cui sunt? Ce vor locuitorii zonei? Ce-ar face dacă ar veni rușii peste ei? S-ar bate? Ar fugi? Sau ar rămâne pe loc și ar aștepta să vadă cine câștigă pentru a-și alege tabăra?
„Sabina Fati ne spune povestea de azi a Gurilor Dunării, ca să ne explice cm și de ce vrea Rusia să distrugă Uniunea Europeană....A mers pe teren în Transnistria, Ucraina, Basarabia și România, ca să înțeleagă de la cei care trăiesc la Gurile Dunării ce viitor ne așteaptă. Jurnalul acestei călătorii e o mărturie scrisă alert, cuprinzând date istorice expuse pe înțelesul unui public larg și cu patosul unei apărătoare a demnității oamenilor din Est, care iubesc libertatea și n-ar vrea să trăiască iarăși sub ruși.“ — CRISTIAN PREDA
SABINA FATI scrie analize și comentarii pentru Deutsche Welle. A condus departamentul românesc al Radio Free Europe/Radio Liberty și a fost redactor‑șef adjunct la România liberă. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.
Este autoarea bestsellerelor „Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia“, Humanitas, 2022, „Ocolul Mării Negre în 90
Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit.
