Ziarul ATAC

07/06/2024

07/06/2024

Spaga de la primar

01/06/2024

Intre blocuri, NICOLAE BARBU, candidat PSD la Primaria Municipiului Giurgiu, plateste la negru, materiale pentru campanie!

29/05/2024

Bratu impostoru ,,IUDA" politicii Giurgiuvene!

17/05/2024

ATAC la PERSOANA, este ziar cu adevarat liber, neimplicat politic. Consecintele implicarii presei, de orice gen, in campaniile pentru alegeri locale si nu numai, creaza mari deservicii alegatorilor. Mai exacat, decidentii asa zisei prese libere, bat palma cu candidatii si in schimbul unor contracte, transmit mesajele acestora catre alegator. Prin mesajele comandate, scrise si transmise de presa, alegatorul, este indemnat sa voteze un anumit candidat al unui partid. Cealalta parte a presei, recomanda alt candidat de la alt partid. Si de aici incepe MANIPULAREA si DEZINFORMAREA ALEGATORULUI. Presa este singurul vinovat de informatiile false transmise..Din aceste considerente, ziarul ATAC la PERSOANA a refuzat TOATE OFERTELE CANDIDATILOR la alegerile locale. Ramanem aceasi ziar de investigatii si dezvaluir si vom publica doar investigatii jurnalistice, bine documentate, cu probe, documente si nu numai.

08/05/2024

ATAC la PERSOANA ,,ataca" din nou!

13/03/2024

Decesul presei romanesti

Presa românească a încetat să mai funcţioneze ca un câine de pază al societăţii. A devenit de mult o hienă. Este o realitate pe care n-o cunosc doar eu. O ştiu colegii mei de breaslă la fel de bine, o ştiu jucătorii de pe scena publică şi - mai tragic - o ştiu din ce în ce mai mulţi consumatori media. Aceştia simt pe propria piele, de la an la an, cât de scump se plătesc în România manipularea susţinută şi satisfacerea - prin intermediul presei - a unor interese pe cât de private, pe atât de obscure. În spatele fiecărei instituţii de profil, în spatele fiecărui demers jurnalistic de amploare, în spatele fiecărei campanii de presă, există un întreg mecanism. Se pompează bani, se satisfac interese, se dezvoltă oportunităţi sau se bagă pumnul în gură. Este o politică atât de frecventă, încât existenţa unei gazetării obiective, cu pretenţii de independenţă editorialistică, a ajuns să fie o utopie. Prinse într-un joc greu de evitat, patronatele mass-media nu par să anticipeze un pericol mai mare decât lipsa acestor preţioase şi compromiţătoare finanţări. Se spune că de existenţa presei libere depinde însăşi democraţia. Ce te faci însă dacă, făcând atâtea compromisuri şi excese în libertatea sa, presa începe să-şi piardă vertiginos credibilitatea. Pentru cât timp românii care trăiesc cu bonuri de masă vor mai inghiţi - precum curcanul nucile - adevăruri şi evenimente triate în laboratoarele media ale lui Dan Voiculescu şi prezentate în funcţie de interesele lui Felix? Din aceste perspective, aş vrea să înţeleagă cititorii un demers jurnalistic mai puţin obişnuit pentru un început de drum: acela de a dezvalui culisele deloc curate ale presei româneşti, fără anestezie faţă de amorul propriu al directorilor de presă, fără rezervă faţă de grupurile de interese şi pionii financiari ale căror nume le veţi regăsi în paginile următoare şi-n ediţiile ce-or să vină... Relansând ziarul ATAC la PERSOANA, nu vom emite titluri de bravură. Nu vom arunca promisiuni pompieristice sau angajamente bombastice de veşnică obiectivitate, absolută echidistanţă sau orice alt şablon cu care trăirile de panglică din presă v-au obişnuit. Vom încerca să ne facem meseria cu seriozitate. Vom încerca să fim corecţi. Şi nu vom ezita să spunem lucrurilor pe nume. Dacă există un deziderat la acest început de drum, acela constă în dezvoltarea pe piaţa presei româneşti a unui produs media nealterat, în care miza informaţiei de presă o va reprezenta întotdeauna corecta informare a MĂRIEI SALE CITITORUL. Venim în întâmpinarea cititorului care s-a săturat de informaţia seacă, trunchiată sau superficială. Un cititor care vrea, după ani în care a consumat doar ceea ce i s-a servit şi aşa cm i s-a servit, să ştie ce stă în spatele evenimentelor din viaţa sa, ce anume i se întâmplă şi, mai ales, de ce i se întâmplă.

Mihai GHEZEA

13/03/2024

În scurt timp ziarul Atac la Persoană deschide noi editii locale. Primul va fi în Giurgiu. Am ales să încep cu Giurgiu, oraș în care cunosc foarte bine așa zișii candidați, marionetele unor ,,CĂRȚAȘI''. Voi arta adevărată față a acestora și în mod special, MIZA cu grija ascunsă de cei implicați.

14/11/2022

Povestea merge mai departe

08/11/2022

Prezenti ca de obicei, cu noua editie pe print.

30/10/2022

Dragii nostrii cititori, asa cm am promis, am revenit in peisajul presei scrise din ROMANIA, dar in vremurile pe care le traim avem nevoie de ajutorul vostru prin furnizarea de ,, ponturi "despre ilegalitatile pe care le fac zilnic functionarii publici, politicieni, ETC. Suntem la un nou inceput si avem nevoie de colaboratori in toate judetele si in mod special in diaspora. ATAC LA PERSOANA este printre foartele putine ziare cu adevarat libere. Nu avem in spate servicii de informatii, oameni politici sau de afaceri. Suntem o echipa redusa compusa din vechi si tineri jurnalisti, dornici de a va prezenta in adevarata sa lumina doar ADEVARUL curat, netruchiat. Putem fi contactati, zilnic, la 0723223114 sau la [email protected]

16/10/2022

Nu pierdeti editia de maine.

05/10/2022

Presa giurgiuveana si eu printre ei.....

21/09/2022

Domnul Beianu a greşit ghişeul

16/09/2022

Povestea continua, primul numar ala ziarului ATAC LA PERSOANA...

05/09/2022

Buna ziua prieteni, cititori ai ziarului ATAC si ATAC LA PERSOANA, de azi 05/09/2022 cele doua publicatii vor putea fi citite atat online cat si pe print, spun print pentru cei care vor sa lectureze la cafeluta de dimineata noutatile zilei, neavand acces la internet. Subiectele vor fi cele cu care v am obisnuit, investigatii , dezvaluiri, subiecte fierbinti si multe alte , documentate profesional.
Presa românească nu mai există la această oră. Tradiţia ei, marile nume „Universul”, „Dimineaţa”, „Timpul”, „Curentul” au fost îngropate definitiv. Vremurile în care era bătălie între cotidianele româneşti care să scoată prima ediţie color, sau când cea mai puternică agenţie de presă din lume, Havas, avea cea mai puternică filială străină a ei la Bucureşti au apus demult. Tentativa unor jurnalişti inimoşi din decembrie 1989 cat si d**a, de a reînnoda printre gloanţe această tradiţie excepţională a apus şi ea, după ce câţiva ani, anii de început, cei romantici, ai tranziţiei, părea să aibă sorţi de izbândă. Ce a mai rămas în locul acestora? Nimic. Sau mai exact nişte publicaţii fără cap şi coadă, care se străduiesc să nu supere pe nimeni. Şi asta nu pentru că nu ar mai exista jurnalişti. Ci pentru că nu mai există patroni de presă. Stelian Popescu, Pamfil Şeicaru, Tudor Arghezi nu mai au urmaşi.

Presa românească a intrat pe mâna a tot felul de indivizi, unii mai dubioşi decât alţii. Ce s-a întâmplat de fapt? Să nu credeţi cumva că pe aceşti indivizi i-a apucat, brusc, dragostea de presă sau au intuit o oportunitate de afaceri în editarea unui ziar. Nici nu ar fi în stare, pentru că singurele lor afaceri care le-au reuşit au fost cele cu statul, prin încredinţare directă. În rest, când vreunul a luat-o razna, s-a crezut om de afaceri şi a întreprins ceva din mintea lui, a dat-o glorios în bară. Ei bine, tocmai afacerile acestea oneroase pe care le-au făcut cu statul, i-au îmbogăţit, dar în acelaşi timp i-au şi făcut vulnerabili. Stăpânirea stă cu dosarele lor penale sub fund şi le comandă ce să facă. Iar una dintre aceste comenzi a fost să cumpere toate publicaţiile incomode, să le prăbuşească şi să le închidă. Nu a fost greu. Dacă pui o maimuţă să conducă un avion, sigur îl prăbuşeşte. Aşa au făcut şi noii proprietari de ziare, care nu ştiau cm să scape mai repede de ele. Au pus la conducerea lor proştii presei, care asemenea maimuţei care pilotează avionul, au reuşit repede să le prăbuşească. Împreună au acum tiraje cât trăgeau de probă rebuturi ziarele de după Revoluţie ca să regleze culorile la maşina de tipărit.

De ce ATAC? Pentru că am decis să atacăm această stare de fapt. Pentru că am decis să atacăm prostia, incompetenţa, hoţia, minciuna, gunoaiele aciuate peste tot şi care ne sufocă. Ştim că pornim la un război greu şi că adversarii care acum încearcă să-şi rupă gâtul unul altuia, se vor alia împotriva noastră. Dar am decis să o facem, şi plecăm la luptă avand curajul omului care nu mai are ce pierde. Şi cu convingerea că vremea proştilor a început să apună.
MIHAI GHEZEA

05/09/2022

09/02/2022

LUPTA PENTRU SUPREMATIE

În timp ce în Ucraina asteapta invazia rusilor, Kremlinul cere, cu indignare, ridicarea restrictiilor impuse de unele state europene si de americani
Rusia strigă din ce în ce mai tare că Europa si SUA trebuie sa stea in patratica lor.
În vreme ce cetățeni pașnici, de bine, neinstruiți din punct de vedere militar și neînarmați doboară elicoptere ale armatei ucrainene, Moscova cere autorităților de la Kiev să înceteze lupta împotriva propriilor cetățeni.
În tot acest timp, occidentalii se ceartă între privind măsurile care ar trebui luate. Mai precis negociază, încercând să ajungă la un numitor comun, astfel încât pierderile apărute în urma unor sancțiuni împotriva Rusiei să fie suportate „echitabil", de toate statele.
De departe, presiunile cele mai puternice vin de peste ocean, din partea Statelor Unite. Washingtonul nu are aproape nimic de pierdut, dar are de câștigat. Sperietoarea cu oprirea gazelor nu funcționează, așa cm se întâmplă în statele europene, pentru simplul motiv că America n-are nicio legătură cu gazul rusesc.
Dimpotrivă, o Europă dependentă energetic, într-un fel sau altul, de Statele Unite, ar oferi americanilor un avantaj nesperat . Din acel moment ar fi clar în ce parte se înclină balanța puterii mondiale. Apoi, Administrația de la Washington ar câștiga, definitiv și irevocabil, vechiul război cu Moscova, exact în momentul în care Vladimir Putin vrea să ofere din nou rușilor sentimentul de putere și Rusiei statutul de mare putere.
Dacă Putin cedează acum în Ucraina, rușii nu-l vor ierta niciodată. Singura variantă este să cedeze în momentul în care efectul unor sancțiuni ar face poporul rus să-i ceară conducătorului să „ierte" Ucraina. Până atunci, provocările vor rămâne ca și acum: străvezii, aproape grosiere.
Circul continuă, pentru cei mulți, care cred că meciul nu e trucat. Cum spunea un scamator celebru, șmecheria e veche, fraierii sunt noi.