Revista Uniunii Arhitecţilor din România, fondată în 1906. De aceea în paginile revistei sunt invitați să scrie sociologi, istorici de artă, antropologi.
(1)
ARHITECTURA este revista Uniunii Arhitecţilor din România, fondată în 1906 de George Sterian ca revistă de cultură. Existenţa ei reflectă dorinţa arhitecţilor de a fi informaţi şi de a promova lucrări valoroase, ridicând astfel nivelul de conștiință profesională și conștientizând asumat implicațiile actului de creație arhitecturală.
“Arhitecții au creat această publicație care să servească de leg
ătură între dânşii şi public, în care să-şi expună cunoştinţele şi cercetările lor și ca să poată servi ca un mijloc de luptă de idei şi de apărare a intereselor profesiunii. Apariţia acestei reviste a fost primită de public cu multă încredere, iar astăzi când o răsfoim “foaie cu foaie” ne putem da seama cât de mult au muncit colaboratorii ei şi cât de mare a fost folosul”. Publicaţia a reuşit - timp de peste un secol - să menţină tradiţia legării arhitecturii de celelalte arte. Îndelungata perioadă de apariţie a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de de profil ale Europei. În acelaşi timp, existenţa ei nu poate fi desprinsă de contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea şi începutul acestui secol. Politica editorială a revistei ARHITECTURA se revendică de o modernitate critică, vizând atât „tradiţia modernă”, în accepţiunea sa cea mai largă, cât şi tendinţele actuale în arhitectură, urbanism şi design. Demersul analitic încearcă să depăşească simpla redare descriptivă a unor lucrări, concentrându-se asupra materialităţii acestora, procesului de creare şi contextului în care apar. Selecţia lucrărilor publicate se face în funcţie de următoarele criterii: valoarea arhitecturală și spaţială, încadrarea în contextul construit, inovaţia în ceea ce privește tehnicile și soluţiile constructive, creativitatea în urmărirea temei de proiectare și a programului arhitectural, relevanţa culturală a proiectului, gradul de sincronicitate cu practica internaţională, identitatea regională specifică, respectul pentru mediu și pentru viaţa oamenilor în oraș, proiectele sociale și cu buget redus. De asemenea, este considerată esenţială deschiderea către opere şi discursuri din afara graniţelor stricte ale profesiei.
Locul: Costinești la Marea Neagră. Tabăra de Tineret
Genul: Liric
Timpul: Tinereții
Lumina: de zi
Cum suntem? Suntem îndrăgostiți de sOare
Realizator: Ada Pistiner / 1975 / Sursa: Sahia Vintage
https://sahiavintage.ro/film/?movie=4467
Noul număr al revistei ARHITECTURA îl puteți răsfoi virtual pe site (link în comentarii) și cumpăra tot de acolo.
Ada Pistiner / 1975
Costinești & Forum
"Sistematizarea ambițioasă propunea 4 hoteluri, un club nautic, un port de agrement, spații multifuncționale, salon de conferințe, piscine acoperite, shopping center, auditoriu, amfiteatru, teatru în aer liber - dintre toate se realizează ansamblul Hotelului Forum, permanent, cu sala polivalentă dotată cu climatizare pe timp de vară, sală de ședințe cu prezidiu, sală de presă, sală banchete, salon de protocol, săli jocuri mecanice, patio și dotări de plajă" - Maria Duda.
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽 și se poate comanda de pe site!
Sursa foto: Biblioteca Uniunii Arhitecților din România
📌 13-25 iunie 2024
Artă la mare
"Prezența în nr. 5/1970 a interviului cu artistul arhitect Ion Mureșanu pare să anunțe direcția ce va deveni parte determinantă în arhitectura litoralului: integrarea artei, sculpturii, decorației drept particularizante accente într-o expresivitate serială, industrializată. Intențiile mele... sînt de a obține prin intermediul sculpturii un prim-plan plastic în beneficiul spațiilor arhitectonice și urbane" - Maria Duda
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽 și se poate comanda de pe site, link în comentarii!
Cine și-a făcut vacanțele la 𝗡𝗲𝗽𝘁𝘂𝗻 să ridice mâna sus!
"Numărul 1/1968 prezintă noul prag al dezvoltării litoralului - realizat în doar 21 de luni de un colectiv din ISCAS, ansamblul de odihnă Mangalia Nord, ulterior denumit Neptun, reprezintă un teritoriu virgin, a cărui domesticire are o amploare ce depășește experiența Mamaia. Pădurea determină organizarea unor zone de case de odihnă mai intime, separate astfel de zona hotelurilor" - Maria Duda.
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽 și se poate comanda de pe site, link în comentarii!
Patrimoniul în 1966
"Barul de noapte Vraja Mării, de la Eforie Nord, este, de fapt, o refuncționalizare, extindere și transformare scenografică a vilei Castelul pe nisip, realizată de Henrietta Delavrancea Gibory. Nici o singură mențiune asupra numelui construcției sau al autoarei inițiale nu este făcută însă în articol - autorii, Mircea și Lidia Anania, se limitează la a exprima înglobarea unei vechi vile, cuprinzînd preparările, anexele și depozitele" - Maria Duda
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽
Litoralul Românesc între anii 1957-1967, Actualitatea în imagini
Am lansat numărul "𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽, litoralul românesc 1955-1989"!
Credite video:
Actualitatea în imagini 24/ 1957. c. De pe litoral - 1957 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 25/ 1959. c.Litoral - 1959 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 25/ 1960. b.Reportajele săptămânii - 1960 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 24/ 1961. b.Reportajele săptămânii - 1961 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 33/ 1962. c.Reportaje - 1962 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 36/ 1965. c.Reportaje - 1965 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 3/ 1966. b.Reportaje - 1966 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Actualitatea în imagini 20/ 1967. c.Reportaje - 1967 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Săptămâna în imagini 41/ 1967. c.Reportaje - 1967 - Romanian National Film Archive, Romania - CC BY-SA.
Litoralul - câmp estetic explorativ
"Bucureștiul își ascunde țesutul istoric identitar prin clădiri cu estetică uniformă ce își accentuează capacitatea ecranării, în timp ce litoralul este un câmp estetic explorativ, transparent, senin, prietenos, cu variate spații publice pietonale, accentuând confortul scării umane, aliniindu-se la principiile moderniste occidentale, respectând astfel obligativitatea profesională, de contemporaneitate. Aici, se continuă linia inovării tehnice sub o drastică supraveghere economică - perdele de aluminiu eloxat manevrabile, mobilier din materiale ușoare - placaje, lemn de fag, materiale plastice, vopseluri și lacuri ce înlocuiesc placările ceramice, peretele perdea folosit prima oară pentru restaurantul Vraja Mării din Eforie, reciclarea tuburilor de sondă din industria petroliferă și folosirea lor drept stâlpi" - Maria Duda
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽
𝟏𝟗𝟓𝟖. Eliberarea de stilul impus
"Numărul 8-9/1958 se deschide cu discursul lui N. S. Hrușciov la Consfătuirea Unională a Constructorilor din URSS, prin care solicită renunțarea la monumentalitate, îndemnând la sporirea dotărilor publice în cvartalele de locuit ale orașelor, la utilizarea materialelor și tehnicilor noi, mai lejere, industrializate. Extrasele din discurs sunt urmate de secțiunea Construcții noi pe litoral, prezentate de C. Lăzărescu" - Maria Duda
Noul număr se numește 👉 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽
Un alt fel de oraș
"Caracterul acestor stațiuni trebuie să fie diferit de cel al orașelor muncitorești, atît în compoziția generală, cît și în tratarea arhitecturală a ansamblurilor, a străzilor și a centrelor; plantațiile și verdeața de orice formă va trebui să constituie elementul dominant. Pentru populația de deservire și pentru cea permanentă în special, trebuie asigurate, în zonele special rezervate, condiții optime de viață, din toate punctele de vedere, similare cu ale oricărui altui cartier de locuințe dintr-un oraș muncitoresc".
👉 Betoane de nisip
🌞 Cezar Lăzărescu, arhitect al litoralului,
"cel care preia conducerea studiilor pentru sistematizarea localităților de pe litoralul Mării Negre. Primul articol despre litoral, a cărui dezvoltare capătă importanță strategică, este publicat în numărul dublu 11-12, din 1955. Tratând cei doi poli ai viitoarei dezvoltări propuse, polul balnear Techirghiol - Eforie și cel de odihnă și recreere - Mamaia, Lăzărescu și echipa sa oferă o primă dovadă de curaj în grefarea noilor propuneri pe planurile lui I. Davidescu, de asemenea, salvând în primă instanță și patrimoniul existent" - Maria Duda
🌞 Restul articolului se găsește în numărul 𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽, ce poate fi cumpărat direct de pe site, link în comentarii!
Evoluția litoralului vs cea a capitalei
"În această notă, pur personală, voi oferi o succintă retrasare a istoriei litoralului, scrisă de propriii autori, așa cm apare ea publicată în Revista Arhitectura, menținând, de dragul paralelismului istoric, atât o corespondență cu proiectele ce au loc în București, precum și cu preocupările teoretice ale momentului" - Maria Duda.
Aflați tot ce vreți să știți despre arhitectura litoralului din numărul Betoane de nisip, acum disponibil și prin magazinul de pe website, link în comentarii!
Vera Marin, arhitect și urbanist, fondator și vicepreședinte al de-a arhitectura, a fost numită Ashoka Fellow pentru 2024, alături de avocata Monica Boța-Moisin, specializată în proprietate intelectuală și expresii culturale tradiționale. Cele două se alătură celorlalți opt Ashoka Fellows din România și comunității de peste 3.800 de antreprenori sociali din peste 94 de țări, pe care Ashoka îi sprijină pe viață.
🛎 Știați că aveți posibilitatea de a vă 𝗮𝗯𝗼𝗻𝗮 la revistă?
Detalii pe site, link în comentarii!
🙋 Copii la muzeu!
Eveniment organizat de Muzeul Național de Artă al României și Salvati Copiii Romania.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Național de Artă al României și Organizația Salvati Copiii Romania realizează un program special dedicat acestui eveniment.
Astfel, în data de 30 mai 2024 copii din învățământul primar vor participa la atelierul de pictură cu tema „Portret de copil” care va include și o vizită ghidată în Galeria de Artă Europeană. La final, lucrările realizate vor face parte dintr-o expoziție organizată în holul Sălii Auditorium, Str. Știrbei Vodă nr. 1, în perioada 31 mai - 30 iunie 2024.
Acest proiect se adaugă celor cuprinse în cadrul colaborării cu Organizația Salvați Copiii demarată în anul 2021 și care constă în realizarea unor activități educative la muzeu pentru copiii cuprinși în programele acestei organizații.
În cei trei ani de colaborare, 1.500 de copii au luat parte la ateliere de creație, precum Portretul, Pasărea ascunsă în piatră - atelier Brâncuși, Moda spaniolă, Neagoe Basarab, Formă și culoare iar pe parcursul anului curent peste 200 de copii au beneficiat de vizite active și ateliere educative organizate la MNAR.
Pentru toți copiii experiențele de la MNAR au fost primele ocazii de a păși în lumea artei și de a se manifesta creativ într-un domeniu nou, care i-a cucerit imediat.
Evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului își propune să facă cunoscute creațiile acestor copii și imensul potențial educativ și creativ pe care îl poate oferi Muzeul Național de Artă al României.
Litoral. O cronologie publicată
"Din 1906, Revista Arhitectura reprezintă un martor-filon nu doar al culturii construite locale, ci și al pulsațiilor succesive de deschidere - închidere, orientare - reorientare, aliniere la referințe externe. Parcurgerea cronologică, chiar și dacă doar sumară, a tuturor numerelor reușește să ofere o frescă onestă a trecutului, iar fiecare cititor înzestrat cu o oarecare atenție și cunoaștere a istoriei recente poate percepe nu doar apta recuperare a ecartului ideologic sau tehnologic în momentele de deschidere, dar și curajoasa mențiune a neajunsurilor în ceea ce privește concreta punere în execuție cu mijloacele locale" - Maria Duda.
Unde? Aici: https://shop.arhitectura-1906.ro
Ieri am adus marea în București!
Am lansat numărul "𝗕𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗻𝗶𝘀𝗶𝗽, litoralul românesc 1955-1989"!
Împreună cu cei care au semnat articolele - arhitecți, antropologi, artiști, istorici - am stat de vorbă despre soare, apa sărată, concedii socialiste, modernism, orașe ideale și nostalgie. Vă invităm să pășiți cu noi pe nisip! ⛱☀️🏄♂️
⏰ Site-ul nostru va căpăta o nouă față în curând, vă ținem la curent!
🌞 Vă așteptăm diseară la lansare, să vorbim despre litoral! 🐬
Până atunci, vă prezentăm un proiect de diplomă despre refacerea legăturii dintre oraș și portul Constanța:
"Proiectul își propune să extindă spațiul public, să schimbe imaginea și silueta urbană a orașului și să valorifice prezența mării și a elementelor de patrimoniu aparținând falezei. Identitatea culturală este imperativă în procesul de revitalizare, de aceea funcția propusă, pe lângă faptul că este o promenadă urbană, este cea de muzeu portuar, care completează circuitul muzeal existent". Autor: Iris Arion. Îndrumător: Andra Panait, UAUIM Facultatea de Arhitectura
❤ Invitație la lansarea numărului 1-2/2024 BETOANE DE NISIP - litoralul românesc 1955-1989 @ Uniunea Arhitectilor
Bienala Națională de Arhitectură
Condensator Civic - Reabilitarea Pieței Ovidiu
"Construcțiile ansamblului propus fac trimitere la arhitectura locală și a instituțiilor publice, prin modul de organizare spațială, compoziții simetrice, preluarea registrelor și a cornișelor, asemenea tipului ideal de construire (ex: palazzo italian/MINAC). Configurația interioară a ansamblului este idealizată, în timp ce forma exterioară se supune presiunilor contextului". Autor: Ana-Maria Lungu; îndrumător: conf. dr. arh. Cosmin Caciuc, UAUIM Facultatea de Arhitectura.
👉 Bienala Națională de Arhitectură
📌❗️ Nu uitați să veniți joi la lansare: Invitație la lansarea numărului 1-2/2024 BETOANE DE NISIP - litoralul românesc 1955-1989
În curând pe litoral?
"Se propune realizarea unui ansamblu compus din clădiri și amenajări urbane, cu rolul de a dezvolta un nou tip de țesut urban și a defini un spațiu public ce conectează mai multe activități interactive pentru comunitate precum cele științifice, arheologice de tip muzeal dar și spatii de loisir și interacțiune socială". Autor: arh. Costa Sponte; îndrumător: șef lucrări dr. arh. Mihai Dutescu, UAUIM Facultatea de Arhitectura
👉 Bienala Națională de Arhitectură
📌❗️ Nu uitați să veniți joi la lansare: Invitație la lansarea numărului 1-2/2024 BETOANE DE NISIP - litoralul românesc 1955-1989
„Grădina cu Camere”
este proiectul câștigător al concursului "Imagine Dumbrava Vlăsiei". Cel din urmă a pornit de la ideea de a construi o serie de case-model, proiectate de arhitecți români consacrați și apoi de a organiza un concurs de soluții pentru o casă suplimentară, adresându-se arhitecților de până în treizeci de ani. Pentru participanți, acest lucru a însemnat confruntarea, poate pentru prima oară, cu rigorile unei comenzi reale și a unei investiții semnificative, dar, mult mai important, oportunitatea de a construi.
Autori: Cosmin Georgescu, Cosmin O. Gălățianu, Alexandru Cristian Beșliu, Octavian Bîrsan, Andrei Theodor Ioniță, Alt.Corp.
👉 Bienala Națională de Arhitectură
Transformare
Casa POC este un imobil unifamilial având caracter de locuință permanentă cu regim de înălțime Parter +2E; Demersul întreprins este acela de supraetajare/extindere și modificare fațade ale unui imobil existent P+1E edificat în anii 2010. Autori: arh. Rucsandra Popescu, WDE SIGN. 📷: Sabin Prodan
👉 Bienala Națională de Arhitectură
Cărămidă, alucobond și sticlă în Gheorgheni
"Imobilul este retras la o distanță considerabilă față de arterele importante de circulație, fiind înconjurat de spații verzi, beneficiind de intimitate și confort. Conformându-se țesutului urban existent (clădiri izolate), în jurul clădirii este o atmosferă aerisită, inserția acesteia fiind destul de discretă". Autori: Tulogdy László, Botea Claudiu, Drăgan Rareș, EKTRA Arhitectura, Arhimar, Atelier RVD
👉 Bienala Națională de Arhitectură
Lângă lacul Snagov
"O construcție dezvoltată pe lungime, deschizând zona de locuit spre lac și zona de lucru spre stradă, în lungul curții. Casa emană o aparentă duritate, din beton, dorind să domine prin prezență mai mult decât prin dimensiuni, în fața casei învecinate copleșitoare; totuși, această duritate este fragmentată de intrări, curți și rampe prin care natura și lumina pătrund în volumul construit". Autor: Raluca Vișinescu, Bloc Office
👉 Bienala Națională de Arhitectură
26 Bricks
este un ansamblu de locuințe colective amplasat în centrul orașului Oradea, pe o parcelă cu dublă deschidere, la intersecția a două străzi cu regim de înălțime diferit. Imobilul urmărește încadrarea în contextul existent al străzii, atât din punct de vedere al racordării înălțimii la construcțiile existente pe ambele laturi, cât și din punct de vedere al materialității, fațada fiind îmbrăcată în cărămidă și astfel oferind continuitate vizuală. Autori: Daniel Bocuț, Raul Drimbău, DominoArt, Prispaa Studio; 📷: Bianca Drimbău
👉 Bienala Națională de Arhitectură
Strada Jean Louis Calderon, Nr. 48
Bucharest
| Monday | 09:00 - 17:00 |
| Tuesday | 09:00 - 17:00 |
| Wednesday | 09:00 - 17:00 |
| Thursday | 09:00 - 17:00 |
| Friday | 09:00 - 17:00 |
Be the first to know and let us send you an email when Revista Arhitectura posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.
Send a message to Revista Arhitectura:
