Ziarul DAC

Home
Romania
Bucharest
Ziarul DAC

Ziarul DAC

În cuGet și simțire ! https://www.facebook.com/groups/ZiarulDAC

01/10/2024

01/10/2024

Hartă a Europei din anul 1718 apărută la Amsterdam. În spațiul etnic românesc scrie în dreptul Transilvaniei, aproape de Tisa: DACIA... DACII, LOCUITORI AI UNGARIEI, TRANSILVANIEI ȘI VALAHIEI SUPUȘI IMPERIULUI ROMAN DE ÎMPĂRATUL TRAIAN.”

01/10/2024

DACIA, spațiul de etnogeneză al poporului român pe o hartă apărută la ROMA în anul 1790. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/53994079611/in/dateposted-public/ Vedem clar pe hartă că Dunărea era granița Daciei la sud și la vest, la nord Munții Tatra, Carpații Păduroși și râul Nistru care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră. În teritoriile românești înstrăinate este menționată cetatea dacică Netindava aproape de Cernăuțiul de azi. Geții erau și în Basarabia! La gura Nistrului vedem localitatea Hermonactis unde spune Nicolae Iorga în lucrarea sa ”Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe”, se afla și un turn de piatră aproape de Moncastrum numele latinesc al Cetății Albe. Satele Hermonactis, Niconia și Ophiussa din sudul Basarabiei, scrie Dimitrie Cantemir în ”Descrierea Moldovei” că au fost menționate de ”Strabon și alți istorici antici”.

01/10/2024

Dacia, spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană, vecină cu Germania la nord-vest! Hartă apărută la Paris în anul 1805. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/54016442308/in/dateposted-public/ Exemplu de Europă normală și pentru noi, in antichitate! Vedem clar pe această hartă granițele Daciei: Dunărea la sud și la vest, la nord Munții Carpați cu izvoarele Vistulei, Nistrului și Bugului la nord, râul Nistru de la izvoare care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră. Pe malul drept al Dunării, la granița de vest a Daciei vedem localitatea antică romană Aquincum pe locul actualei Budapesta…
Să fim mândri și demni de originea noastră nobilă! Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, iar Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista până la Bug în răsărit. Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci.

01/10/2024

DACIA ADEVĂRATĂ/”VRAYE DACE” spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Paris în anul 1680. În vestul Daciei scrie ”Germania”, la vest de Dunăre ”Panonia”...

01/10/2024

DACIA spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Londra în anul 1815. Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”.

01/10/2024

DACIA, spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană, vecină cu Germania la nord-vest! Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/54022740797/in/dateposted-public/ În Ungaria și Slovacia de azi erau CARPO DACII! Exemplu de Europă normală și pentru noi, in antichitate! Hartă apărută la Paris în anul 1630. Vedem pe această hartă granițele Daciei: la sud Dunărea prelungindu-se spre vest dincolo de afluentul său Sava; la vest dincolo de Dunăre cuprinzând toată Panonia și inclusiv Vindobona, o așezare de pe teritoriul de astăzi al orașului Viena, continuîndu-se pe linia Carpaților Mici (Sarmatici) aproape de Morava, dincolo de alt afluent al Dunării, râul Váh (în antichitate Aucha sau Cusus) aflat azi în Slovacia; la nord Munții Tatra din Carpați cu izvoarele Vistulei, Nistrului și Bugului la nord, râul Nistru de la izvoare care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră.
Să fim mândri și demni de originea noastră nobilă! Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, iar Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista până la Bug în răsărit. Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci.

01/10/2024

01/10/2024

Address

Bucharest

Website

http://www.asociatiavointapoporului.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ziarul DAC posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Videos

Cultul ZAMOLXIAN

Echinocțiul de primăvară la Strămoşii noștri Geto-Daci. Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate Apollo și Artemis cu păstrătoare Focului Viu, al Vetrei zeița Hestia. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cm totul în jurul lor avea să crească și să înflorească. Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Zeului Gebeleizis dat zeiței Hestia spre păstrare în Vatra Căminului Familial. Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui. Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care Focul din Vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii. Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat. https://www.facebook.com/profile.php?id=61553981414756

Shortcuts

De o sorginte,cei cu inimă Română !

Hai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României Iarba rea din holde piară! Piară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine Vino să te prinzi cu mine Și la viață cu unire Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește! Amândoi suntem de-o mamă De-o făptură și de-o seamă, Ca doi brazi într-o tulpină Ca doi ochi într-o lumină. Amândoi avem un nume, Amândoi o soarta-n lume. Eu ți-s frate, tu mi-ești frate, În noi doi un suflet bate! Vin' la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Și să vadă sfântul soare Într-o zi de sărbătoare Hora noastră cea frățească Pe câmpia românească! de Vasile Alecsandri