24/01/2025
24 IANUARIE – UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Ziua de 24 ianuarie 1859 marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria României – Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Acest act fondator nu reprezintă doar începutul construcției statului român modern, ci și un exemplu de unitate, viziune și curaj în fața unor provocări istorice majore. În lumina apartenenței actuale a României la Uniunea Europeană și NATO, valorile care au ghidat Unirea din 1859 sunt mai relevante ca oricând: solidaritatea, demnitatea națională și angajamentul pentru viitorul comun.
Unirea Moldovei și Țării Românești a fost mai mult decât un simplu act administrativ. A fost expresia unui ideal național, susținut de elitele politice și intelectuale care au înțeles că viitorul românilor depinde de consolidarea unui stat unitar. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate a marcat o premieră politică, punând bazele unui proiect național care va evolua spre Marea Unire din 1918.
În contextul politic tensionat al vremii, marcat de interesele contradictorii ale Marilor Puteri, unioniștii au demonstrat o strategie diplomatică remarcabilă. Ei au valorificat conjunctura internațională și au transformat un ideal național într-o realitate politică. Aceeași viziune și determinare pot fi regăsite în parcursul modern al României, mai ales în ceea ce privește integrarea în NATO și Uniunea Europeană.
Unirea din 1859 a fost un pas spre modernizare, reforme și alinierea României la valorile europene ale vremii. Cuza a introdus reforme fundamentale, precum secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară și organizarea administrației publice, care au pregătit România pentru integrarea în familia europeană a statelor naționale.
Astăzi, apartenența României la Uniunea Europeană și NATO reflectă aceleași aspirații ale poporului român: siguranță, stabilitate și dezvoltare într-un context global. Dacă în 1859 românii au reușit să-și unească destinele într-un singur stat, astăzi continuăm să ne afirmăm identitatea națională ca parte a unei comunități internaționale care pune preț pe cooperare, libertate și prosperitate.
Unirea Principatelor a fost realizată într-un context internațional complex, într-o Europă divizată de interese geopolitice. Aceeași lecție a fost aplicată în perioada postcomunistă, când România a reușit să fructifice cu succes oportunitățile unui mediu politic internațional instabil pentru a deveni membru cu drepturi depline al NATO (2004) și al Uniunii Europene (2007).
Ziua de 24 ianuarie ne amintește că succesul unei națiuni depinde de solidaritate, de viziunea liderilor săi și de capacitatea de a fructifica oportunitățile istorice. Dacă elitele unioniștilor din 1859 au avut curajul să-și afirme identitatea națională și să împlinească idealul unității, românii au datoria să continue acest parcurs, consolidând locul României în familia statelor democratice.
În contextul provocărilor globale actuale – de la crizele de securitate din regiunea Mării Negre până la schimbările climatice sau transformările economice – valorile unității și colaborării rămân esențiale. Așa cm în 1859 românii au demonstrat că împreună pot construi un viitor mai bun, astăzi contribuția României în NATO și UE este un exemplu de angajament pentru pace, securitate și prosperitate în Europa.
Ziua de 24 ianuarie este mai mult decât o comemorare istorică; este un simbol al solidarității și determinării. Prin actul Unirii din 1859, românii au demonstrat că prin unitate și viziune pot depăși orice obstacol. Astăzi, apartenența României la NATO și UE continuă acest spirit, oferind siguranță și oportunități generațiilor prezente și viitoare. Fie ca această zi să ne inspire să păstrăm vie moștenirea înaintașilor și să construim un viitor mai bun pe scena internațională.
