China, Rusia și Geopolitica Energiei – Primul Podcast ZINERGY!
„China nu are nevoie de o Rusie competitoare”- Vasile Simileanu în primul podcast Zinergy, realizat de Cosmin Pacuraru.
---
Explicarea industriei energetice românești și europene nu se poate face fără a cunoaște istorie și geografie, pe scurt geopolitică. Geopolitica energetică este și subiectului podcastului ZINERGY, primul podcast video realizat de Cosmin Păcuraru, expert în securitatea și geopolitica energiei, sub egida Presshub.
„O discutie lejeră pe probleme serioase”. Invitatul primului episod este Vasile Simileanu, directorul Revistei Geopolitica, doctor în geografie cu o teza pe geopolitică.
Primul episod descifrează istoria energetică recentă a Europei, mai ales Centrale și de Est, începând cu relațiile economice dintre URSS și Germania Federală, trecând prin căderea comunismului și apariția conflictelor înghețate în zonele în care se află rezerve energetice sau pe lângă care trec trasee energetice alternative celor rusești.
---
https://www.presshub.ro/china-nu-are-nevoie-de-o-rusie-competitoare-vasile-simileanu-in-primul-podcast-zinergy-realizat-de-cosmin-pacuraru-363731
---
#energy, #energysecurity, #geopolitics, #USA, #Rusia, #China, #rareearths, #PanamaChanel. #IstambulChanel
� LIVE Ora 18:00
� LIVE de la sediul GDS unde are loc dezbaterea despre referendum cu tema „Bucureștenii decid: 7 orașe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masa”.
Imagini din trecut. Holocaustul în Cluj în benzi desenate
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Fundația Freedom House România și în colaborare cu elevi și cadre didactice de la licee din Cluj-Napoca, a lansat o expoziție de benzi desenate cu povești de viață ale evreilor și romilor din județul Cluj, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Expoziția a fost precedată de o dezbatere pe tema holocaustului de la Cluj. Au participat la dialog:
- Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“,
- Ruxandra Hurezean, jurnalist, senior editor,
- Hadrian Arion – inspector școlar Istorie/Socio-Umane, Inspectoratul Școlar Județean Cluj,
- Prof. Alexandru Laszlo, Colegiul Național „George Barițiu”,
- Reprezentanți ai elevilor și cadre didactice de la Colegiul Național „George Barițiu”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”.
Moderator: Cristina Guseth, director Fundația Freedom House România.
Dezbaterea a avut loc la Sala Simone Veil a Facultății de Studii Europene a UBB.
De ce este important Parlamentul European pentru Banat - dezbatere electorală la Timișoara
Azi, de la ora 17.00, la Bastion (sala 3) din Timișoara, are loc una dintre puținele dezbateri pe tema alegerilor europarlamentare organizate în România.
Dezbatere este deschisă publicului. Intrarea este liberă.
Vor veni în fața dumneavoastră: europarlamentarul Vlad Botoș (USR), europarlamentarul Dragoș Pîslaru (REPER), deputatul Chira Claudiu-Martin (Forța Dreptei), europarlamentarul Siegfried Muresan (PNL, online), europarlamentarul Nicu Ștefănuță (independent, prin reprezentant) și Avram Fițiu (AUR).
Din partea societății civile, vor fi prezenți Corina Turșie, lect.univ.dr la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din Timișoara, și Vasile Popovici, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara.
Dezbaterea este moderată de Ovidiu Nahoi (RFI). Vor adresa întrebări jurnaliștii Brîndușa Armanca, Melania Cincea și Răzvan Chiruță.
De asemenea, publicul prezen
De ce nu mai avem cultură în presă - cu Magda Grădinaru, Matei Martin și Dumitru Crudu
A treia dezbatere PRESShub la Bookfest 2024 abordează o temă foarte importantă: De ce nu mai avem cultură în presă.
O discuție relevantă, cu Magda Gradinaru – jurnalistă Spotmedia, Matei Martin – realizator Radio România Cultural și redactor-șef Observator Cultural, și Dumitru Crudu, redactor-șef la Revista Timpul din România, ediția din Republica Moldova.
Aflăm că există totuși un public pentru jurnalismul cultural, că presa culturală trebuie să găsească o linie de echilibru între a nu fi prea elitistă și a nu coborâ standardele prea jos.
Primim o perspectivă și asupra presei din Republica Moldova, acolo unde o poezie publicată în revista Timpul a salvat-o pe o fată de unchiul său abuzator.
De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova
60% dintre români sunt interesați de alegerile europarlamentare, arată un studiu Eurobarometru realizat în această primăvară.
Totuși, doar 43% dintre români considera că este un lucru bun că ţara noastră este membră UE.
În momentul de față, în România se vorbește mult prea puțin despre importanța alegerilor europarlamentare din 9 iunie. Deși reprezintă un moment cheie pentru viitorul UE.
În acest context, RFI România, Ziarul de Iași, Freedom House România și PRESShub vă invită la dezbatere.
Discutăm despre viitorul Uniunii Europene, despre importanța alegerilor europarlamentare și a dezinformărilor care le însoțesc.
Participă candidații din Moldova în alegerile europarlamentare de la principalele partide românești, experți, mediu de afaceri, jurnaliști.
Candidați: Dragoș Benea (PSD), Alexandru Muraru (PNL), Silviu Gurlui (AUR).
Din partea societății civile: Dorin Dobrincu, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
Din partea mediului de afaceri:
– Mirabela Miron, președintele Organizației Femeilor de Afaceri din cadrul UGIR;
– Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.
Dezbaterea este moderată de Ovidiu Nahoi (RFI).
Toni Hrițac (Ziarul de Iași) și Răzvan Chiruță (PRESShub) vor adresa întrebări.
Gala premiilor literare „Ziarul de Iaşi”, ediţia XXI
Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” - căștigătoare Simona Antonescu; Premiul pentru Debut - câștigător Ioan Ciprian Bursuc. Partenerii evenimentului: Parteneri Principali: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Fundația ALUMNI; Partener: Compania Antibiotice
Clubul de istorie Corint #24: Despre valori și regalitate cu Principele Nicolae
Turn your videos into live streams with Restream
Dragi pasionaţi de istorie şi poveşti bine scrise,
E iarăşi miercuri, aşadar ziua pentru mult aşteptatul moment de istorie Corint. Şi cm se apropie 10 mai, Ziua Regalităţii, astăzi vă oferim o ediţie specială, în care Principele Nicolae al României, nepotul lui Mihai I, și istoricul Diana Mandache vorbesc despre cele mai importante momente la întoarcerea Regelui în România, în 1992.
Noua carte a Dianei Mandache, „Exil și rivalități. Principele Nicolae”, povestește despre relația cu membrii familiei regale a Principelui Nicolae, fratele lui Carol, fiul cel mic al Reginei Maria.
Pentru cineva mai puțin familiarizat cu istoria Casei Regale a României, prezența celor doi principi Nicolae poate crea confuzie. Principele Regent Nicolae, personajul principal al cărții, a fost fratele străbunicului lui Nicolae, cu care a stat de vorbă reputatul istoric Diana Mandache.
Principele Nicolae, care astăzi ne vorbește despre valori și regalitate, avea 7 ani când a vizitat România, alături de bunicul său, Majestatea Sa Regele Mihai. Tânărul Principe Nicolae, născut în 1985, în Elveția, este fiul Principesei Elena a României și al profesorului doctor Robin Medforth-Mills. Cu ocazia împlinirii vârstei de 25 de ani, prințul Nicolae a primit titlul de Alteță Regală și Principe al României.
În data de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care i-a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de „Principe al României” și calificativul de „Alteță Regală”. De asemenea, Regele l-a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Controversa care a dus la despărțirea de Casa Regală pare a fi legată de relația dintre Nicolae și fosta sa iubită, Nicoleta Cîrjan, în urma căreia, în 2016 s-a născut o fetiță pe care Nicolae a recunoscut-o abia în 2019.
Alăturați-vă discuției. Comentați m
Începe Hackathonul bunei guvernări. Ce au făcut primarii cu banii noștri
Începe Hackathonul bunei guvernări, un eveniment complex în care, timp de trei zile, echipe mixte de specialiști vor analiza, pe baza datelor publice, cât de eficiente au fost primăriile în cei patru ani ai mandatului care se încheie în curând. Unde: București Când: 19-21 aprilie 2024 Open Data Hackathon/ Hackathonul bunei guvernări, organizat de Freedom House România, Expert Forum, Corupția ucide și Geeks for Democracy, își propune să fie primul pas dintr-o campanie de transparentizare a informațiilor privind cheltuirea banului public și pentru conectarea acelor părți ale societății românești care încă mai cred că țara trebuie să devină un stat modern și funcțional. Scoatem totul la lumină: adunăm date publice de la instituții ale statului, cu instrumente software legale, le punem la dispoziția celor interesați, le analizăm împreună cu specialiști din diferite domenii de activitate și le popularizăm prin articole de presă. Acționăm împreună, multidisciplinar. Echipe de jurnaliști, programatori, specialiști UX, reprezentanți ai ONG-urilor civice, studenți, graficieni și videografi vor lucra împreună la prima ediție a Open Data Hackathon. Echipele adună, analizează și compară datele publice: programatorii aduc instrumente eficiente pentru a săpa în site-urile instituțiilor publice, graficienii și videografii fac informațiile ușor de accesat, iar jurnaliștii le transformă în articole relevante. Open Data Hackathon are sprijinul portalului Termene.ro, platformă complet automatizată, în care ai acces direct la informații din 15+ surse oficiale și actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România. De asemenea, echipele vor beneficia de consultanța Valeriei Tudora, expert în achiziții publice din România, și al Crinei Boroș, jurnalist cu o vastă experiență în data-driven journalism. Mentori sunt, de asemenea, Florin Pop (Identity&Access Management
Clubul de istorie Corint #20: Maria Antoaneta. Procesul Reginei
Salutare, împătimiți ai istoriei și ai poveștilor bine spuse!
E miercuri din nou, așa că vă așteptăm la deja obișnuitul moment de istorie Corint. Într-un decor istoric unde destinele se împletesc cu evenimente epocale, ediția a 22-a a Clubului nostru de istorie vă invită să descoperiți nu doar o regină, ci o femeie în toată complexitatea ei.
Într-o lume unde zvonurile se transformă rapid în adevăruri contrafăcute, viața și destinul Mariei Antoaneta, ultima regină a Franței, rămân subiecte de neuitat, așa că vă invităm să explorați împreună cu noi complexitatea și controversa care au învăluit viața acestei figuri emblematice.
Istoricii Simona Preda și Sorin Turturică încearcă să dezlege misterul unei vieți trăite sub semnul opulenței, dar și al tragediei, într-un context marcat de revoluția care a schimbat fața Franței și a lumii. Vă vor ghida prin această incursiune în viața Mariei Antoaneta, punând accent pe contradicțiile și provocările cu care s-a confruntat ca femeie, mamă, regină și figură publică.
Folosind ca punct de plecare cartea „Maria Antoaneta. Procesul Reginei”, de Raphael Dargent, discuția dezvăluie aspecte mai puțin cunoscute ale vieții reginei, de la frumusețea și dificultățile vieții la curte, până la forța și fragilitatea ei în fața schimbărilor.
Alăturați-vă nouă pentru o seară în care deslușim enigma Mariei Antoaneta, într-un dialog ce promite să lumineze colțuri neexplorate ale vieții sale. Este un moment unic de a înțelege complexitatea relației dintre Maria Antoaneta și societatea ei, între imaginea publică și femeia din spatele titlurilor.
Ne puteți urmări, de asemenea, pe canalul de YouTube al Editurii Corint, pe Spotify, pe blogul nostru, unde veți găsi înregistrarea integrală a discuției, și desigur pe canalele partenerilor noștri media, History Channel și PressHub.
Alăturați-vă discuției. Comentați mai jos
Muzeul Abandonului. Despre puterea de a privi durerea în față
S-a născut din ideea unor tinere jurnaliste care se întâlniseră cu lumea abandonului și n-au mai putut-o abandona.
Oana Drăgulinescu și Ioana Călinescu au pornit să „construiască” un muzeu virtual, imersiv, în care să adune poveștile de viață ale copiilor abandonați ai României, urmele căminelor orfelinat, amintirile și speranțele celor care au trecut prin infern.
Deși la început nu știau exact cm vor face asta și cu ce fonduri, au început să scrie proiecte și să dea viață ideii.
Muzeul care s-a născut în 2021 cu misiunea de a scoate la lumină o imensa rană, este un spațiu al blândeții, al vindecării, al cunoașterii.
Un loc de întâlnire în care traumei colective a abandonului i se oferă șansa recunoașterii și recuperării.
„Ne-am asumat să sondăm această poveste cutremurătoare a istoriei noastre recente, pornită odată cu decretul 770 din 1966, și să rostim pentru prima oară poveștile copiilor care au trăit și murit în instituțiile comuniste de protecție a copilului.”
PRESShub a stat de vorbă cu Oana Drăgulinescu despre cm au reușit să pună în practică acestă idee, cm s-a închegat echipa și de ce ar trebui să ne uităm mai mult spre ce putem face noi înainte să cerem de la ceilalți.
Oana și colegii ei deschid o ușă pe care mulți s-au străduit să o țină închisă și ne invită să privim dincolo de ea, cu curaj și empatie. Altfel, viitorul nostru nu va fi mai bun.
Revista 22 - saptamanal independent de analiza politica si actualitate culturala "22" este primul saptamanal independent postdecembrist.
