ISCOADA

Home
Bucharest
ISCOADA

ISCOADA este o platformă editorială de antropologie & științe sociale conexe adresată publicului larg

16/11/2024

🫂 Avem situație! 🫂

13/11/2024

Iconica masă pliantă de sufragerie cu cele 6 scaune de lemn încă prezentă în multe dintre apartamentele noastre - a fost produsă și comercializată de Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Iași.

Fabrica a fost privatizată în 2015, iar un an mai târziu un grup de artiști, designeri și arhitecți se mută în spațiile închiriate din clădirea administrativă și găsesc diverse obiecte: mobilier, unelte, registre, schițe, postere, inclusiv fotografii.

Cercetătoarea și arhivista Călina Bârzu recuperează arhiva orfană constituită din mai bine de 2000 de fotografii și scrie despre ea în materialul ISCOADA de arhivă, linkul mai jos.

Fotografii din arhiva I.P.L. Iași

07/11/2024

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

O istorie cât un mileniu: în câteva luni se împlinesc 100 de ani de la înființarea fabricii de confecții 1 IUNIE din Timișoara. Una dintre cele mai productive întreprinderi de textile din România, fabrica a urmat traseul bine-cunoscut al privatizărilor postdecembriste, declarând falimentul și fiind demolată chiar în timp ce scriem aceste rânduri.

„𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑡̦𝑖 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑎, 𝑛𝑜𝑖 𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑎𝑟𝑐𝑒𝑚 𝑖̂𝑛𝑎𝑝𝑜𝑖 (𝑖̂𝑛 𝑡̦𝑎𝑟𝑎̆).” Ce rămâne în urmă și ce spun lucrătorii, dar mai ales lucrătoarele din fostele fabrici comuniste timișorene? Memoria colectivă vorbește nu doar despre apartenență la comunitate și relațiile dintre oameni, ci și de realitatea socială a unui sistem pe cât de restrictiv și opresiv, pe atât de greu de egalat în experiențele tinerilor adulți de atunci.

De Raluca Moșescu, doctorandă în sociologie-antropologie la SNSPA, co-fondatoare, cercetătoare și coordonatoare de comunicare la ISCOADA.

Materialul a fost realizat în baza a peste 20 de interviuri (conduse și transcrise de echipa FABER) cu foști angajați în industria textilă locală și face parte din programul curatorial „Secrete Întrețesute” derulat de spațiul timișorean FABER.

Fotografii din arhiva Mihaelei Stroia, ultima directoare a fabricii de tricotaje pentru copii 1 IUNIE Timișoara.

31/10/2024

// 𝑰𝑺𝑪𝑶𝑨𝑫𝑨 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒊𝒆𝒕𝒆𝒏𝒊𝒊 𝒔𝒂̆𝒊 //

👁 Prima ediție a Campionatului Național de Slam Poetry are loc în weekend la Teatrul Gong din Sibiu și cu siguranță va reprezenta o experiență intensă și captivantă pentru toți participanții.

Poezie performativă la cel mai înalt nivel, evenimentul reunește artiști de spoken word din Sibiu, Cluj, Timișoara și București, iar câștigătorul finalei va reprezenta România la Campionatul European din Slovacia, în luna decembrie.

🗣 Nu ratați! Încă mai sunt bilete disponibile și țineți cont că invitația se adresează persoanelor peste 16 ani.

30/10/2024

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Tehnicile de căutare a locurilor de pescuit, diversele strategii de prindere (cum ar fi mămăliga făcută cu apă de pe baltă pentru a nu aduce clor în apă), respectul pentru ecologie și cunoștințele despre poluare, curățenia pe care o lasă în urmă și limitarea pescuitului la propriile nevoi și nu la exces, sunt câteva aspecte impresionante a relației dintre pasionații de pescuit și viața acvatică a orașului.

Autoarea Elena Raluca Lefter a stat de vorbă cu opt pescari urbani ca să afle ce semnificații poartă această pasiune pentru cei care-l practică.

Ilustrații de Ramona Iacob cu imaginile autoarei și DALL-E 3

26/10/2024

💥 Avem situație!

20/10/2024

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

George Bonea, sociolog și publicitar (de asemenea invitat în cadrul ISCOADA Talks & BGD // Etica în publicitate – putere și influență în teenvertising), a stat de vorbă cu 12 minori (trei fete și nouă băieți) pentru a afla cm percep aceștia consumul de alcool și reclamele la bere (cea mai apreciată băutură alcoolică din România).

A aflat, pe de-o parte, cm reușesc brandurile de alcool – prin reclamele TV, conținutul necontrolat pe rețelele sociale – și pe de altă parte, chiar familiile acestora, să încurajeze consumul în rândul minorilor.

Ilustrații de Andrea Nastac

17/10/2024

🎤 Ce este „teenvertising”-ul?
🎤 Ce pot face brandurile pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a adolescenților, dincolo de interesele comerciale?
🎤 Care este limita între a promova un produs util pentru tineri și a exploata nevoile și dorințele lor în mod inconștient?
🎤 Și care ar fi posibilele soluții de educare a adolescenților și familiilor acestora în descifrarea acestor noi practici?

Dezbatem în cadrul ISCOADA Talks & BGD // Etica în publicitate – putere și influență în teenvertising luni acum, de la 19:00, la TNB (Sala Rotondă) cu Monica Jitariuc și invitații:

🗣️ George Bonea
🗣️ Dan Stranescu
🗣️ Maria Zvinca
🗣 Victor Dobre

🔥Intrarea liberă, veniți devreme! Ilustrație originală de Ramona Iacob

💥Eveniment găzduit de festivalul Bucharest Graphic Days și co-finanțat de AFCN

15/10/2024

Dintre toate categoriile de vârstă, adolescenții și tinerii sunt cei mai predispuși la a deveni utilizatori problematici ai rețelelor sociale. Studiile vorbesc despre pericolul imersării și dependenței adolescenților de rețelele sociale, dar faptul că sunt instrumentalizați de industria de advertising ca nouă piață de desfacere are implicații mult mai profunde.

🎤 Cât de etică este abordarea industriei?
🎤 Ce rol joacă manipularea grafică în acest fenomen economic și socio-cultural fără precedent?
🎤 Și care ar fi posibilele soluții de educare a adolescenților în descifrarea acestor noi practici?

Despre toate acestea (și nu numai!) în cadrul 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 & 𝐁𝐆𝐃 // 𝐄𝐭𝐢𝐜𝐚 𝐢̂𝐧 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 – 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐞𝐧𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐢𝐧𝐠, luni de la 19:00 la Teatrul Național București (Sala Rotondă) - într-un dialog moderat de Monica Jitariuc (consultantă în comunicare) împreuna cu:

🗣️ George Bonea (publicitar, autor publicat și doctorand preocupat de relația dintre oraș și reclame)
🗣️ Maria Zvinca (specialistă în comunicare și creatoare de conținut online)
🗣️ Dan Strănescu (fondator și director de creație la glitch-shop)
🗣️ Victor Dobre (reprezentant al asociației industriei de publicitate IAA România, membru în Consiliul Român pentru Publicitate și contributor în UAPR Uniunea Agențiilor de Publicitate din România)

Intrarea la dialog este liberă. Eveniment organizat în parteneriat cu festivalul Bucharest Graphic Days, în cadrul programului multianual „ISCOADA – Hub de cercetare culturală”, co-finanțat de AFCN

Ilustrație originală de Ramona Iacob
Detalii mai jos.

11/10/2024

Andrei Dumbravă, lector în neuropsihologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, a acuzat instituția de plagiere, supraaglomerarea spațiilor, alături de faptul că li se permite profesorilor să lipsească de la cursuri și să admită la examene studenți care copiază.

Profesorul Dumbravă, care este și unul dintre autorii ISCOADA, a arătat că multe dintre studiile și cercetările din psihologie sunt nereplicabile și trebuie privite cu scepticism, facultatea nedezvoltând gândirea critică a studenților, îndepărtându-se astfel de standardele academice internaționale.

Consecința a fost că facultatea nu i-a mai oferit niciun curs obligatoriu timp de 3 ani. Revedeți materialele lui Andrei Dumbravă, mai jos în comentarii.

CC Școala9

07/10/2024

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Cercetătorul Dragoș Rusu intră în profunzimea subiectului cu o excelentă analiză în cel mai recent material ISCOADA, unde explică de ce discursul public despre manele este superficial, trunchiat, bazat pe spectacol și de ce se evită înțelegerea dinamicilor din spatele acestui amplu fenomen socio-cultural.

Citește despre manelismul care încă instigă la revoltă și de ce manelele continuă să polarizeze și să panicheze moral întreaga societate.

Ilustrații de Andrea Nastac și Ramona Iacob

04/10/2024

Lăutarii secolului al XIX-lea au performat pe o scenă muzicală competitivă și în continuă schimbare și au îmbrățișat muzica occidentală cultă în aceeași măsură în care compozitorii străini au fost fascinați de sonoritatea orientală.

Un material din arhiva ISCOADA, de cercetătoarea Marina Îngustu.
Ilustrații de Ramona Iacob

25/09/2024

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Cum devine etnia vizibilă în imaginea fotografică? Deși nu există elemente de identificare specifice, textele descriptive însoțitoare umplu ecranul cu indicii vizuale ale sărăciei și cu mărcile verbale ale discriminării.

Cercetătoarea Ina Alice Dănilă analizează fotografiile în care sunt înfățișați romii pe site-ul Fonotecii Azopan, cea mai mai mare colecție de fotografie digitală din România. Comparativ cu alte grupuri similare de indivizi, efectul imaginilor reconfirmă categorii sociale preexistente și întăresc delimitările etnice - camera foto nu este inocentă nici când se străduiește să fie.

Imagine: Fototeca Azopan (www.azopan.ro) // Fotografie realizată și donată de István Orth, 1983

20/09/2024

**𝑫𝒊𝒔𝒄𝒍𝒂𝒊𝒎𝒆𝒓/𝑻𝑾: 𝑁𝑜𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑜𝑙 𝐼𝑆𝐶𝑂𝐴𝐷𝐴 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑗𝑜𝑠 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑙𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑠𝑢𝑖𝑐𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝐷𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡 𝑐𝑢 𝑔𝑟𝑖𝑗𝑎̆ (𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙).

Ce se intâmplă cu 𝑎𝑢𝑟𝑎 obiectului artistic în epoca reproducerii tehnologice? Dar cu 𝑎𝑢𝑟𝑎 romantică a actului suicidar în contextul unor obiecte cu design futuristic precum SARCO (prescurtare de la sarcofag)?

Pornind de la observațiile filosofului german Walter Benjamin — și anume preocupările moderne pentru nimicire (culturală) pe care o presupun procesele industriale — scenaristul Emil Vasilache discută în cel mai nou eseu ISCOADA despre un fenomen social inedit: sinuciderea accesibilă la scară largă, grație tehnologiilor avansate precum Sarco.

Sinuciderea în artă și cultură a avut parte în decursul istoriei de diverse reprezentări și semnificații, actul în sine fiind învăluit într-o 𝑎𝑢𝑟𝑎̆ romanticizată specifică celei ale obiectelor artistice. Prin comparație, a apela astăzi la Sarco pentru a-ți curma viața golește gestul de însemnătate simbolică și îl transformă într-o acțiune sterilă din punct de vedere socio-cultural.

Ilustrație de Ramona Iacob
Linkul în primul comentariu

17/09/2024

Mâine seară de la 19 va avea loc la Teatrul Masca o primă discuție la liber despre nevoile comunității din sectorul 6 și cm ieșim din bulele separatorii în care singuri ne închidem.

Experta în politici culturale și gazda întâlnirii, Corina Suteu, împreună cu invitații Alina Apostu (antropoloagă), Stefan Ghenciulescu (arhitect), și Catinca Draganescu (manageră teatrul Masca) vor să audă vocea comunității locale și interesele culturale/educaționale/ecologice ale acesteia.

Așadar, dacă locuiți în sectorul 6, mergeți și adresați orice întrebare. Chiar dacă primarul Ciprian Ciucu (încă) nu a confirmat prezența, dialogul va fi transmis live și echipa are în vedere colaborarea cu autoritățile locale.

Detalii despre evenimentul de mâine și HELIX, mini-festivalul din weekend, în comentarii.

11/09/2024

Tulnicăresele din Apuseni sunt femeile care cântă la tulnic de secole pentru a comunica peste văile și crestele zonei diferite evenimente relevante pentru comunitățile locale. Tulnicul este un instrument de suflat din lemn, care din mediu de comunicare utilitar a fost integrat în folclor, ca instrument muzical, și care acum a ajuns să fie un artefact artizan de pus pe perete.

Dragoș Rusu vorbește în noul material ISCOADA despre cum, într-o lume muzicală dominată de bărbați, doar femeile cântă la tulnic:

„𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖, 𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑡𝑢𝑙𝑛𝑖𝑐 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎̆ 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑜 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑖𝑒, 𝑢𝑛 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑛𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒, 𝑜 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑜 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑒𝑢𝑡𝑖𝑐𝑎̆ (...) 𝑇𝑢𝑙𝑛𝑖𝑐𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑎𝑙 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑖𝑒𝑠𝑐 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑢 𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑎𝑟ℎ𝑎𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒”.

De neratat! Și articolul, și spectacolul live! Chiar mâine le puteți vedea pe tulnicărese împreună cu Milan W în concert pe scena Amfiteatru de la Teatrul Național din București, iar pe 15 septembrie la Bastionul Artiștilor din Brașov - linkurile, mai jos.

Ilustrație de Ramona Iacob, cu fotografii de Dragoș Rusu

Address

Bucharest

Website

https://www.iscoada.com/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when ISCOADA posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to ISCOADA:

Videos

ISCOADA Talks 🗣️ prof.univ. dr Claudiu Mesaroș (@claudiumesaros) de la @uvt_romania, în dialog cu @rucsandrapop, @smarandavultur, @gurzaanca și Ana-Maria Tutunaru Toată conversația, în curând pe ISCOADA Youtube! Subscribe la linkul din BIO Program cultural multianual co-finanțat de @fondul_cultural_national

🎤 Conf. univ. dr. @smarandavultur in dialog cu @rucsandrapop , @claudiumesaros , @gurzaanca și Ana-Maria Tutunaru - despre noile ritualuri de inmormântare, în cadrul 🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 // 𝐂𝐮𝐦 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐨𝐥𝐢𝐮? de la @faber.timisoara 🎬 Toată conversația, în curând pe ISCOADA Youtube! Subscribe la linkul din BIO Program cultural multianual co-finanțat de @fondul_cultural_national

@arthubbucharest @arthub_x 💔 Link în BIO! #culture #culturaindependenta #platformaiscoada #iscoada #artisx #artaindependenta #culturalspace

Despre cm se îngroapă o icoană trans - solista Naomy Moldovan - într-un eseu răscolitor in memoriam, de activistul și regizorul @patrickbraila . Link în BIO

Despre cm se îngroapă o icoană trans, solista Naomy Moldovan, într-un eseu răscolitor in memoriam, de activistul și regizorul @patrickbraila. Link în BIO!

Citește un eseu răscolitor despre artista Naomy Moldovan - prima persoană trans publică din România și, acum, prima persoană trans care a fost înmormântată cu 𝙣𝙪𝙢𝙚𝙡𝙚 𝙖𝙡𝙚𝙨. De Patrick Brăila

📬 Subscribe (for free) la săptamânalul #PERSPECTIVE! Link în BIO!

În siajul discuțiilor recente din spațiul public și social media, avem o recomandare sub semnătură de producție proprie: un material video din 2020 despre Rică Drăgan și colecția lui de casete audio. Rică a ajuns să aibă una din cele mai stufoase și interesante colecții de muzică românească a anilor ’90, numărînd cîteva mii de titluri – colecție specializată pe muzică de mahala și de petrecere. Plus o bijuterie de mixtape ce reprezintă o parte frumoasă din tinerețea lui, anume sfîrșitul adolescenței (piesele alese au fost înregistrate și publicate între 1991 și 1996) - în comentarii. Producție: Victor Filip, Laura-Maria Ilie, Maria Mora, Delia Oniga, Sorin Nainer

Întreaga discuție, în curând, pe @platforma.iscoada! Follow us 🫶

Video de @sorinnainer @wahafestival 2019 Check it on @platforma.iscoada

✨ LIMBAJUL LUMINII 🔥 Ce este și cm se produce comunicarea prin Light Language? 👉 Check on @platforma.iscoada and Follow us!

Shortcuts

Iscoada s.f. / a iscodi vb. tranz: a cerceta ceva sau pe cineva cu atenție

ISCOADA este o platformă editorială care găzduiește articole scrise și materiale multimedia care prezintă, într-un format sintetizat și accesibil, cercetări din antropologie și științe conexe.

ISCOADA a pornit de la o observație simplă - sute de studenți, masteranzi, profesori și cercetători produc materiale care rămân necunoscute în afara cercurilor academice. Eseuri, licențe, disertații și lucrări de doctorat sunt citite de o mână de oameni, după care își continuă existența în arhive sau foldere uitate. Articolele științifice publicate în jurnale de specialitate ajung doar la specialiști. Puține cărți sunt citite dincolo de universul îngust al lumii academice. Producem cunoaștere, dar aceasta rămâne ascunsă în cotloanele universităților.

ISCOADA răspunde acestei izolări a lumii academice de societate. Cuvântul “vulgarizare” a căpătat un sens peiorativ, pe care îl vom deturna spre sensul său inițial - de prezentare și distribuire către public a cunoașterii științifice într-o manieră prietenoasă, accesibilă, dar riguroasă.

ISCOADA propune o platformă de exprimare deschisă autorilor care au pus curiozitate în cercetare. Autorii și echipa de redacție, alături de zeci de profesori, experți și cercetători sunt conectați într-un proces de editare, revalorizare și diseminare a acestor materiale către un public mai larg, fără a face rabat de la standardele de cercetare științifică.