ISCOADA

ISCOADA ISCOADA este o platformă editorială de antropologie & științe sociale conexe adresată publicului larg

02/03/2025

Am luat decizia de a nu mai sprijini compania americană Meta prin postări și campanii de promovare plătită, și asta ca urmare a revoltătoarelor evenimente recente de la Casa Albă.

Asta ne va oferi autenticitatea unui reach și a unei creșteri organice, politică de redacție pe care ne-am asumat-o de 5 ani de când am lansat ISCOADA, fondurile investite în promovarea pe social media fiind oricum reduse.

Dezavantajul, pe termen scurt doar, este că informații esențiale cu privire la sprijinul ONG-urilor - precum redirecționarea impozitului pe venit/salarii prin completarea formularului 230 - ajung la mai puțini dintre cei care ne urmăresc și și-ar dori să susțină în felul acesta activitatea Asociației ISCOADA și implicit, continuitatea Platformei ISCOADA.

Pe termen scurt deoarece termenul limită pentru depunerea acestor formulare la ANAF este finalul lunii mai, timp în care societatea civilă se va lupta pentru un strop de predictibilitate, investind inclusiv în distribuirea mesajelor pe toate platformele de social media.

“Cauza” noastră este egală cu misiunea noastră, aceea de a oferi, prin ceea ce publicăm, un strop de context și nuanță intr-un univers social rigid și încremenit in fixații, misiune formativă ale cărei efecte se produc pe termen lung și foarte lung.

Astfel, completarea de acum a formularului 230 pentru ISCOADA (la linkul de mai jos sau din Story) se va simți în jurul vostru nu mai devreme de 3-5 ani, respectiv atunci când vom ajunge, cu adevărat, la publicul larg.

26/02/2025

„𝐶𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚, 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑐𝑟𝑒𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑚𝑖-𝑎𝑚 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑜𝑟𝑏𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑜𝑧𝑎̆. 𝐷𝑢𝑟𝑎, 𝑖̂𝑛 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙, 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑖 (𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑧𝑖𝑙𝑒), 𝑖𝑎𝑟 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑚𝑎̆ 𝑠𝑖𝑚𝑡̦𝑒𝑎𝑚 𝑖𝑛𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑛𝑒𝑑𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑖 𝑔ℎ𝑜𝑠𝑡𝑢𝑖𝑎𝑚 𝑠𝑎𝑢 𝑙𝑒 𝑏𝑙𝑜𝑐𝑎𝑚 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑙𝑒𝑓𝑜𝑛 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎-𝑚𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑒 𝑠𝑒𝑣𝑟𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑒𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑡𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑑𝑟𝑎𝑔𝑜𝑠𝑡𝑒.”

Un eseu puternic și curajos, o declarație de independență față de rușinea resimțită din adolescență – o rușine născută din lipsa de validare și acceptare a singurei persoane care conta cu adevărat. Scris fără menajamente de jurnalista Iulia Hau și de neratat pe ISCOADA. Linkul mai jos.

Imagine: lucrare de Denis Sarazhin

25/02/2025

#𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀

„Unde sunt bărbații mișto?” este o întrebare pe care și-o pun din ce în ce mai des femeile educate care sunt în căutarea unui partener.

Problema s-ar putea să fie aritmetica formării cuplurilor. În general, femeile heterosexuale caută bărbați cu educație cel puțin similară, însă aceștia sunt, statistic vorbind, din ce în ce mai greu de găsit.

Pe final de lună a relațiilor revedeți un text încă actual, de antropologul Radu Umbreș. la linkul din BIO!

21/02/2025

Haideți diseară de la 18:30 să-l onorăm un pic pe 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐛𝐞𝐭𝐞 — „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești (...) identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă (...) fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”!

La InFLUX împreună cu Iulia Hau, Ligia Moise, Alexandru Balasescu și Oana-Maria Zaharia. Începem la 19 fix. Vă lăsăm un Maps PIN în eveniment.

20/02/2025

Lumea politică arde și nouă ne arde de politica relațiilor. Vă așteptăm mâine seară de la 19, la InFLUX să înțelegem de ce monogamia este o opțiune în declin când vine vorba de cuplurile contemporane, dar și provocările poliamoriei.

Unele parteneriate poliamoroase beneficiază de mai mult sprijin și flexibilitate în ceea ce privește creșterea copiilor și organizarea vieții de familie. Pe de altă parte, ele navighează cu greu sistemele normative și se luptă cu stigmatizarea și excluderea din comunități. Societățile contemporane încă favorizează monogamia, cu toate că nevoia de independență întâlnită în relațiile deschise etice și consensuale este mai prezentă decât ne-am imagina.

Dialog moderat de Iulia Hau, cu prezența scenică a Oanei-Maria Zaharia, a lui Alexandru Balasescu și a Ligiei Moise.

Lucrare de Eric Brenner

18/02/2025

Aproape o utopie în societatea noastră, poliamoria este experimentată în Statele Unite încă din anii 60, iar un studiu din 2022 arată că jumătate din americanii sub 30 de ani consideră acceptabilă căsătoria deschisă și 43% dintre mileniali văd relațiile non-monogame ca fiind ideale, deși puțini se află în astfel de relații. De unde această mișcare amplă?

Aflăm vineri de la 19, la InFLUX, împreună cu:

🎤Ligia Moise -- psiholog clinician, voluntar în rețeaua VIF (Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor) de peste 10 ani și de 7 ani s-a alăturat proiectului „Caravana Terapeutică” care are ca obiectiv promovarea psihoterapiei în România

🎤Oana-Maria Zaharia -- activistă feministă, artistă, jurnalistă, traducătoare, membră a comunității poly din România. Participantă de peste 10 ani, cu titlul de “Persoană poliamoroasă”, la evenimentele Biblioteca Vie, care au scopul de a schimba percepția oamenilor asupra unor stereotipuri și prejudecăți

🎤Alexandru Balasescu -- antropolog, autorul volumelor “Paris Elegant, Teheran Incitant. Corpuri Estetice, Subiecte Politice”, “Voioasa Expunere a Ordinii Mondiale”, “Orasul, Într-o zi” și a numeroase articole pe tema corpului și tehnologiei

Într-o discuție moderată de jurnalista și scriitoarea Iulia Hau, detalii mai jos. Lucrare de Ans Markus.

16/02/2025

#𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 @𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐱𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞
𝐕𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢 𝟐𝟏, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟗

Poate o singură relație romantică să suplinească o pleiadă de nevoi emoționale, din ce în ce mai diverse și mai greu de împlinit în societatea în care trăim? Este poliamoria un răspuns la lunga domnie socială, economică și culturală a monogamiei?

Discutăm despre mai multe tipuri de iubiri, parteneriate și relații, împreună cu moderatoarea 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚 𝐇𝐚𝐮 (jurnalistă și scriitoare) și invitații:

🎤 Ligia Moise (psiholog clinic)
🎤 Oana Maria Zaharia (activistă feministă, membră a comunității poly)
🎤 Alec Bălășescu (antropolog)

Intrarea liberă, detalii în BIO!
Proiect co-finanțat de

Ilustrație de Lorenzo Mattotti

15/02/2025

„𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑎̆, 𝑒𝑢 𝑎𝑚 12 𝑎𝑛𝑖, 𝑖𝑎𝑟 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑟𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒. 𝑀𝑎𝑠̦𝑖𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐 𝑝𝑒 𝑙𝑎̂𝑛𝑔𝑎̆ 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑖̂𝑚𝑖 𝑎𝑑𝑟𝑒𝑠𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑐𝑙𝑎𝑥𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒𝑙𝑜𝑐 𝑠𝑢𝑏𝑡𝑖𝑙𝑒, 𝑖𝑎𝑟 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒 𝑠𝑐𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑒 𝑔𝑒𝑎𝑚 𝑖̂𝑚𝑖 𝑎𝑟𝑢𝑛𝑐𝑎̆ 𝑟𝑒𝑚𝑎𝑟𝑐𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑜𝑚𝑎𝑐, 𝑠𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑏𝑜 𝑑𝑒 𝑟𝑢𝑠̦𝑖𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑒𝑟𝑒. 𝑆𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛 𝑣𝑎𝑐𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑎̆𝑟 𝑐𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑒𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑢 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑎̆”.

Deși 𝑙𝑜𝑣𝑒 𝑎𝑑𝑑𝑖𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛 (dependența de îndrăgostire) nu este inclusă (încă) în 𝑀𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝐷𝑖𝑎𝑔𝑛𝑜𝑠𝑡𝑖𝑐 𝑠̦𝑖 𝐶𝑙𝑎𝑠𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑆𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑇𝑢𝑙𝑏𝑢𝑟𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑀𝑖𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒, pentru unii specialiști ea este o condiție patologică. Cei afectați o resimt ca pe o boală progresivă care include comportamente compulsive precum dependența extremă (de una sau mai multe persoane) și/sau o preocupare cronică pentru romantism, intrigă și fantezie.

Un eseu puternic și curajos, o declarație de independență față de rușinea resimțită din adolescență – o rușine născută din lipsa de validare și acceptare a singurei persoane care conta cu adevărat. Un tăvălug emoțional în care idealizarea iubirii romantice se transformă în adicție și devine un jug insuportabil și o căutare continuă. Un text fără menajamente, de Iulia Hau, jurnalistă și scriitoare. Ilustrat de Ramona Iacob.

12/02/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Campania „Susținem natalitatea”, sprijinită de Ministerul Sănătății și finanțată din fonduri publice, vrea să rezolve problema scăderii demografice din România? Cum? „Responsabilizând” femeile, desigur.

În primăvara lui 2024 un video al campaniei a rulat obsesiv în cea mai aglomerată farmacie din București, transmițând teamă și condamnare cu mesaje precum „93.3% 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑛𝑢 𝑟𝑒𝑢𝑠̦𝑒𝑠𝑐 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛𝑎̆ 𝑚𝑎𝑚𝑒 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 35 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖, 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝐼𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑆𝑡𝑎𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ (𝐼𝑁𝑆)”.

Mai mult, „11% 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑡𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑑𝑒 35 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖, 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑢 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐶𝑒𝑛𝑡𝑒𝑟𝑠 𝑓𝑜𝑟 𝐷𝑖𝑠𝑒𝑎𝑠𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙 (𝐶𝐷𝐶)” — chipurile. Pe lângă faptul că INS nu a publicat niciun raport care să fi fost întocmit pe baza aplicării unor teste de fertilitate populației feminine, iar CDC nu a mai realizat studii privind fertilitatea în România încă din 2004, campania transmite mesaje mai subtile.

Dacă a ajuns și la tine campania cu pricina sau dacă, pur și simplu, vrei să înțelegi cm să deconstruiești mai bine astfel de mesaje potențial periculoase, și de ce natalitatea este nu doar o problemă demografică, ci mai ales socio-politică, citește materialul excelent semnat Maria Amarinei, doctorandă în filosofie.

Ilutrații de Ramona Iacob.
Linkul mai jos.

07/02/2025

#𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀

O nuntă dintre o tânără femeie din China și un bărbat italian a fost întreruptă de autoritățile care au intrat pentru a verifica dacă e „reală”. La fața locului, s-a concluzionat: „evident” că e o relație „reală”, pentru că ambii membri ai cuplului erau atât bogați, cât și arătoși.

Cum se traduc aceste delimitări impuse iubirii „autentice” (de către stat) în procesul de migrație prin căsătorie? Citește un material de arhivă despre un subiect care ar putea să ne intereseze tot mai mult în anii care urmează — semnat Maria Martelli, cercetătoare și activistă.

04/02/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

În România, durata medie a unui mariaj este de aprox. zece ani, iar în 2020 s-a înregistrat cel mai mic număr de căsătorii din 1946 până în prezent. Apoi, în 2023, raportul dintre numărul divorţurilor şi numărul căsătoriilor a fost de un divorţ la 4,9 căsătorii. Bineînțeles că n-a fost așa dintotdeauna.

O analiză comparativă a percepțiilor pe care le au două femei din generații diferite (o mamă și o bunică) arată o transformare ideologică a căsătoriei în ultimii 60 de ani. În oglindă cu schimbările din întreaga societate, studiul se întreabă cât 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑐𝑒 există în rolurile impuse de instituția căsătoriei – prin personaje ce poartă amprentele de tată-socru, mamă-soacră, ginere, cumătru, naș(ă), frate/soră vitreg(ă).

Citește în cel mai nou material ISCOADA un text de-o familiaritate dezarmantă, în care ne întrebăm câtă actorie există în legăturile noastre de rudenie? De antropologul Dragoș Rusu și ilustrat de Andrea Nastac.

03/02/2025

Cum poți transforma crizele în oportunități? Sfaturi de la experții IQ DIGITAL (𝐏)

Conform ultimelor studii, se pare că avem între 12.000 și 60.000 de gânduri pe zi. Dintre acestea, aproape 80% sunt negative, iar peste 90% sunt repetitive. Din fericire, un procent insignifiant dintre toate aceste griji și scenarii pe care ni le creăm în mod natural - nu se materializează. Nu putem controla acest proces, dar putem să-l înțelegem și să acționăm în consecință.

În acest context, 𝐄𝐭𝐡𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐀𝐥𝐥𝐢𝐚𝐧𝐜𝐞, din care face parte și Platforma ISCOADA, vă propune o serie de prezentări susținute de experți locali și internaționali, având ca scop oferirea unei perspective de ansamblu asupra schimbărilor masive provocate de tehnologie în business și societate.

Materialele educative sunt produse de Upgrade 100 în parteneriat cu George - inovația BCR. Partener tech: Vodafone Romania. Detalii în comentarii.

Imagine: IQDigital Oradea

31/01/2025

#𝐀𝐫𝐡𝐢𝐯𝐚𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀

Se vorbește foarte mult zilele acestea despre tezaurul României, dar mai puțin despre moștenirea multiculturală, mai globalizată decât am putea bănui, a artefactelor antice cu care ne mândrim.

Un astfel de exemplu este Coiful de la Agighiol (jud. Tulcea), aflat acum la Getty Museum din Los Angeles, temporar închis din pricina incendiilor recente care au lovit California. Deși ne bazăm doar pe ipoteze, Coiful de la Agighiol era utilizat în cadrul ritualurilor și ceremoniilor magice, iar reevaluarea recentă a antropologilor arată că la Agighiol au fost înmormântate, de fapt, două femei, în vârstă de aprox. 20 de ani.

Ar fi vorba fie de războinice scite, cu simboluri de putere getice, fie de aristocrate trace, înmormântate cu însemne militare -- inclusiv splendidul coif argintat pe care apar scene cu diverse personaje.

Un material din arhiva ISCOADA, de Daniel Barbu
Sursă foto: istorieveche.ro

29/01/2025

𝐆𝐞𝐧 𝐙 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Deși femeile reprezintă 41% dintre absolvenții de facultăți de Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM) din România, „doar una din cinci persoane angajate în acest domeniu este femeie”.

România are însă procentul cel mai ridicat de absolvente de domenii STEM din UE (urmată de Polonia și Grecia). Procentul aparent impresionant poate fi explicat de trecutul socialist și de politicile comuniste de alfabetizare și profesionalizare în masă a femeilor, fără a avea la bază politici feministe și de egalitate de gen. În consecință, reprezentarea lor în funcții de conducere din cercetare este extrem de scăzută.

Prin proiectul Girls in STEM, grupul informal Girl Up Neuroscience face eforturi pentru a reduce aceste inegalități de gen prin ateliere practice, conferințe și articole științifice traduse și publicate. Atelierele lor sunt centrate pe subiecte, experimente și analize din chimie, inginerie, biologie, iar publicul este format din fete de 10-14 ani.

Un material ISCOADA 𝑓𝑟𝑒𝑠ℎ despre mișcarea feministă Girl Up în România și despre un posibil viitor diferit – din perspectiva decalajului de gen – față de tot ce am cunoscut până acum, de Patricia-Elena Bosoancă, elevă în clasa a XII-a și parte a grupului Girl Up Neuroscience. Cu ilustrații de Ramona Iacob & DALL-E 3.

22/01/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

De ce unii oameni trăiesc în societăți „𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑖𝑣𝑒”, iar alții în societăți „𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒”? Are teoria lui Darwin ceva de spus despre asta?

„𝐷𝑎𝑟𝑤𝑖𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙” (denumire improprie și abuzivă) a fost adoptat ca justificare pentru diferite forme de dispreț, exploatare și agresiune împotriva populațiilor indigene care trebuiau supuse „𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖”. A fost folosit de imperialism, colonialism, naționalism și totalitarism și, deși cu timpul a dispărut complet din discursul științific – din păcate, îl întâlnim și astăzi în spațiul public al ideilor.

Au continuat, însă, să se propună paralele între evoluția naturală și cea culturală (mai mult sau mai puțin controversate), fără să mai încorporeze, însă, prejudecăți coloniale și ideologii de superioritate între oameni. Termenul „memă”, de exemplu – care combină conceptul de „genă” cu cel de „mimare” –, a fost folosit pentru a descrie ce este și, mai ales, cm se transmite cultura.

Citește primul material din trilogia 𝑫𝒊𝒏𝒄𝒐𝒍𝒐 𝒅𝒆 𝒏𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂̆? 𝑬𝒗𝒐𝒍𝒖𝒕̦𝒊𝒂 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒂̆ 𝒔𝒂𝒖 𝒅𝒆 𝒄𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂̆ 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂 𝒖𝒎𝒂𝒏𝒂̆, scris de antropolgul Radu Umbreș. Perspectiva sa naturalist-etnografică explică cm cogniția evoluată construiește cultura și societatea umană. Material ilustrat de Ramona Iacob.

21/01/2025

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!

Cunoscute de regulă în rândul studenților, Library Genesis și Sci-Hub sunt platforme de file-sharing, sau librării-pirat de unde pot fi descărcate gratuit volume de tot felul și articole academice. Ambelor site-uri li s-au intentat procese de către marile edituri sau instituții private de învățământ — puternice, bogate, occidentale.

Industria jurnalelor academice este dominată de giganți precum Elsevier, Wiley-Blackwell, Taylor & Francis, Springer Nature și SAGE, iar marja lor de profit este comparabilă cu companii precum trusturile tech Microsoft și Google. De unde aceste cifre incredibile?

Despre bibliotecile din umbră, care devin o formă de rezistență la putere și o treaptă de egalizare în „economia lăcomiei”, dar și despre cm se raportează la aceste site-uri studenții și profesorii români — în cel mai nou articol ISCOADA semnat de Radu Drăgoi. Cu ilustrații de Ramona Iacob.

Address

Bucharest

Website

https://www.iscoada.com/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when ISCOADA posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to ISCOADA:

Videos

@rucsandrapop 💙 în cadrul #ISCOADA Talks // întreaga discuție, la linkul din BIO!

@corina.suteu 🫶 în cadrul #ISCOADA Talks // întreaga discuție, la linkul din BIO!

@patrickbraila ♥️ în cadrul #ISCOADA Talks // toată discuția, la linkul din BIO!

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! 💃 “Balkan Ballerinas – între mândria și rușinea de a aparține” Link în BIO! #iscoada #noupeiscoada #culturaindependenta #platformaiscoada #balkans #balkan #cercetare #research #danscontemporan #ballerina #manele #lautari

ISCOADA Talks 🗣️ prof.univ. dr Claudiu Mesaroș (@claudiumesaros) de la @uvt_romania, în dialog cu @rucsandrapop, @smarandavultur, @gurzaanca și Ana-Maria Tutunaru Toată conversația, în curând pe ISCOADA Youtube! Subscribe la linkul din BIO Program cultural multianual co-finanțat de @fondul_cultural_national

🎤 Conf. univ. dr. @smarandavultur in dialog cu @rucsandrapop , @claudiumesaros , @gurzaanca și Ana-Maria Tutunaru - despre noile ritualuri de inmormântare, în cadrul 🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 // 𝐂𝐮𝐦 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐨𝐥𝐢𝐮? de la @faber.timisoara 🎬 Toată conversația, în curând pe ISCOADA Youtube! Subscribe la linkul din BIO Program cultural multianual co-finanțat de @fondul_cultural_national

@arthubbucharest @arthub_x 💔 Link în BIO! #culture #culturaindependenta #platformaiscoada #iscoada #artisx #artaindependenta #culturalspace

Despre cm se îngroapă o icoană trans - solista Naomy Moldovan - într-un eseu răscolitor in memoriam, de activistul și regizorul @patrickbraila . Link în BIO

Despre cm se îngroapă o icoană trans, solista Naomy Moldovan, într-un eseu răscolitor in memoriam, de activistul și regizorul @patrickbraila. Link în BIO!

Citește un eseu răscolitor despre artista Naomy Moldovan - prima persoană trans publică din România și, acum, prima persoană trans care a fost înmormântată cu 𝙣𝙪𝙢𝙚𝙡𝙚 𝙖𝙡𝙚𝙨. De Patrick Brăila

📬 Subscribe (for free) la săptamânalul #PERSPECTIVE! Link în BIO!

Shortcuts

Iscoada s.f. / a iscodi vb. tranz: a cerceta ceva sau pe cineva cu atenție

ISCOADA este o platformă editorială care găzduiește articole scrise și materiale multimedia care prezintă, într-un format sintetizat și accesibil, cercetări din antropologie și științe conexe.

ISCOADA a pornit de la o observație simplă - sute de studenți, masteranzi, profesori și cercetători produc materiale care rămân necunoscute în afara cercurilor academice. Eseuri, licențe, disertații și lucrări de doctorat sunt citite de o mână de oameni, după care își continuă existența în arhive sau foldere uitate. Articolele științifice publicate în jurnale de specialitate ajung doar la specialiști. Puține cărți sunt citite dincolo de universul îngust al lumii academice. Producem cunoaștere, dar aceasta rămâne ascunsă în cotloanele universităților.

ISCOADA răspunde acestei izolări a lumii academice de societate. Cuvântul “vulgarizare” a căpătat un sens peiorativ, pe care îl vom deturna spre sensul său inițial - de prezentare și distribuire către public a cunoașterii științifice într-o manieră prietenoasă, accesibilă, dar riguroasă.

ISCOADA propune o platformă de exprimare deschisă autorilor care au pus curiozitate în cercetare. Autorii și echipa de redacție, alături de zeci de profesori, experți și cercetători sunt conectați într-un proces de editare, revalorizare și diseminare a acestor materiale către un public mai larg, fără a face rabat de la standardele de cercetare științifică.