Orașul vorbește la RRC

Orașul vorbește la RRC ORAȘUL VORBEȘTE la Radio România Cultural, de luni până vineri, de la ora 9.00 la ora 11.00. Realizator: Daria Ghiu. Producător: Gabriela Mitan Dulgheru.

Orașele pe care le locuim sunt mai mult decât simple aglomerări de clădiri și străzi. Ele sunt un cumul de emoții, amint...
09/02/2025

Orașele pe care le locuim sunt mai mult decât simple aglomerări de clădiri și străzi. Ele sunt un cumul de emoții, amintiri și percepții personale, pe care le purtăm cu noi și le reinterpretăm permanent. Poeta Svetlana Cârstean ne invită la o incursiune aparte în propriul oraș interior, printr-o serie de ateliere de explorare literară și personală, organizate în cadrul expoziției 𝐎𝐫𝐚ș𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐯ă𝐳𝐮𝐭 la Muzeul Hărților din București.

Atelierele combină literatura cu arta vizuală. "Nu va fi doar literatură, va fi și imagine", subliniază poeta în dialog cu Daria Ghiu, explicând că spațiul expoziției va deveni un loc de imersiune în universul urban.

Expoziția 𝐎𝐫𝐚ș𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐯ă𝐳𝐮𝐭, realizată de artista Cristina Bobe și curatoriată de Ioana Zamfir, explorează straturile invizibile ale mediului urban. Detalii aparent nesemnificative, precum o tencuială scorojită sau o suprafață uitată, devin elemente esențiale în redescoperirea orașului.

🎙️„M-ai întrebat despre orașul meu interior. Eu simt nevoia să regăsesc prospețimea orașului în care trăiesc. De fapt, să-miîmprospătez privirea, pentru că nu pot garanta o prospețime exterioară, dar pot învăța să văd lucrurile altfel. Așa cm face Cristina Bobe în expoziția ei: surprinde suprafețe neașteptate. Detalii duse la extrem, acele lucruri pe care poate nici nu le observi – felul în care este scorojit un perete, nuanțele culorilor din acea scorojire, modul în care se decupeazăspațiul de unde a căzut tencuiala și multe altele. În București, putem experimenta acest spectacol al „jupuirii” unui oraș, iar asta este ceea ce regăsim în expoziția ei. Desigur, este vorba despre o „jupuire” extrem de poetică și intenționată, dar, în același timp, combinată cu realitatea concretă a acestui oraș în care trăim.”

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/svetlana-carstean-exista-o-parte-de-nevazut-si-pe-dinauntru-si-pe-dinafara-orasul-nevazut-o-calatorie-poetica-prin-orasele-noastre-interioare-id47427.html

Bună dimineața tuturor! Suntem împreună într-𝐨 𝐧𝐨𝐮ă 𝐜ă𝐥ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧ă la  , începând cu ora 9. Iată ce v-am pregătit:Educ...
07/02/2025

Bună dimineața tuturor! Suntem împreună într-𝐨 𝐧𝐨𝐮ă 𝐜ă𝐥ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧ă la , începând cu ora 9. Iată ce v-am pregătit:

Educație digitală cu Monica Jitariuc: „𝐅𝐞𝐧𝐨𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 ‘𝐝𝐞𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐜𝐢𝐧𝐠’: 𝐑ă𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 î𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐞𝐫𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥” • Audiopoetry powered by : 𝐃𝐞𝐧𝐢𝐳 𝐎𝐭𝐚𝐲; Concurs alături de AudioTribe.ro • Călător în weekend cu Dana Pitrop: 𝐎 𝐢𝐚𝐫𝐧ă î𝐧... 𝐕𝐚𝐥𝐥𝐝𝐞𝐦𝐨𝐬𝐬𝐚 • În spațiul public cu Bogdan Ghiu : 𝐂𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐦𝐞𝐠𝐚-𝐢𝐧𝐜𝐞𝐧𝐝𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐋𝐨𝐬 𝐀𝐧𝐠𝐞𝐥𝐞𝐬 𝐨 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐡𝐢𝐩𝐞𝐫-𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜ă • Concursul zilei • 10.10 GenZ cu Smaranda Oprina. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐞𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜 ș𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐮𝐥 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨𝐩𝐢𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞, î𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐚𝐥𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢, 𝐩𝐨𝐭 𝐝𝐞𝐩ăș𝐢 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐢𝐦ț • 10.20 Prin telefon: poeta 𝐒𝐯𝐞𝐭𝐥𝐚𝐧𝐚 𝐂𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐞𝐚𝐧. 𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐬ă 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐨𝐫𝐚ș𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐯ă𝐳𝐮𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐱𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥 ș𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮? Svetlana Cârstean și Muzeul Hărților continuă seria de întâlniri „Hărți și cuvinte” cu două noi 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐫ă ș𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥ă, 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐥ț𝐢𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧ț𝐢𝐥𝐨𝐫 • 10.35 În interiorul muzicii cu Cristi Ma**ca. 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐟𝐨𝐧𝐢𝐚 𝐬𝐮𝐧𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐑𝐞𝐧𝐚ș𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐩â𝐧ă î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 (𝐁𝐚𝐜𝐡, 𝐉𝐨𝐧 𝐁𝐚𝐭𝐢𝐬𝐭𝐞, 𝐍𝐢𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐦𝐨𝐧𝐞, 𝐓𝐡𝐨𝐦𝐚𝐬 𝐓𝐚𝐥𝐥𝐢𝐬 𝐬𝐚𝐮 𝐓𝐚𝐤𝐞 𝟔)

Ne-auzim on air și online pe www.radioromaniacultural.ro!

🪙Obiceiul de a ascunde un obiect special într-o plăcintă la început de an se regăsește în mai multe culturi europene. Un...
06/02/2025

🪙Obiceiul de a ascunde un obiect special într-o plăcintă la început de an se regăsește în mai multe culturi europene. Un exemplu notabil este plăcinta Vasilopita din comunitatea elenă din România, care ascunde un bănuț între straturile sale de aluat.🥧

🎙️“Oamenii păstrează acest obicei care mi se pare absolut minunat, pentru că are și o poveste, dar și un mesaj. Legenda spune că, într-o vreme, o taxă foarte grea a fost impusă comunității Sfântului Vasile. Oamenii, neputând să o plătească în bani, au fost nevoiți să ofere bijuteriile familiei pentru a acoperi datoria. Înduioșat de suferința lor, Sfântul Vasile a mers la împărat și a reușit să obțină anularea taxei. Pentru a returna bijuteriile, neștiind cui aparținea fiecare obiect, Sfântul a copt o plăcintă mare, pe care a binecuvântat-o după Sfânta Liturghie. Apoi, a împărțit plăcinta oamenilor, iar fiecare persoană a găsit în felia sa ceea ce pierduse.”

Plăcintele cu răvaș și bomboanele cu mesaje nu sunt doar simple deserturi, ci aduc un plus de magie și anticipare. Acestea au fost atestate încă din 1883, când Moses Gaster menționa biletul cu oracol ascuns în plăcinta de Anul Nou. Astăzi, aceste mesaje au ajuns să fie găsite nu doar în plăcinte, ci și în dulciuri celebre, precum bomboanele Baci din Italia sau fortune cookies din cultura asiatică.

Asemenea plăcintei cu bănuț din Vasilopita sau Galette des Rois din Franța, multe obiceiuri culinare au evoluat de-a lungul timpului. Chiar și ingredientele folosite s-au adaptat, pentru a menține tradiția vie într-o formă accesibilă contemporanilor.

🎙️„Nu cred că s-ar putea merge mai departe dacă doar am replica. Sunt o mare iubitoare a tradițiilor, sunt foarte supărată atunci când se pierd sau sunt diluate fantastic, însă a trebuit în ultimii ani să accept această idee, că ele nu mai pot fi replicate așa cm se făcea acum 50 de ani sau 100 de ani sau mai degrabă cm credem noi că erau atunci, pentru că și atunci, de fapt, erau deja adaptate epocilor respective. Trebuie să le adaptăm, de a le face să-și găsească locul în viața noastră de acum.”

Discuția dintre Daria Ghiu și Adriana Sohodoleanu poate fi ascultată aici:
https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/cultura-la-farfurie-norocul-din-placinta-si-oracolul-din-prajitura-id47389.html

„Sunt George Vlad, sound designer pasionat și compozitor. Sunt fascinat de sunetele care nu sunt ușor accesibile și călă...
06/02/2025

„Sunt George Vlad, sound designer pasionat și compozitor. Sunt fascinat de sunetele care nu sunt ușor accesibile și călătoresc prin lume ca să le pot surprinde și înregistra.”
Acesta este mesajul care te întâmpină când deschizi site-ul georgevlad.com.

Dar ce înseamnă să fii 𝐬𝐨𝐮𝐧𝐝 𝐝𝐞𝐬𝐢𝐠𝐧𝐞𝐫? Și ce face un 𝐬𝐨𝐮𝐧𝐝 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐫𝐝𝐞𝐫? De la aceste întrebări a pornit dialogul dintre Daria Ghiu și George Vlad.

🎙️„Sunt sound designer, sound recorder, compozitor și multe altele. Sound designerul creează sunete pentru media – filme, seriale, jocuri sau alte produse multimedia. Sound recorderul, în schimb, lucrează mai mult pe teren, înregistrând sunetele pe care sound designerii le folosesc. Eu nu m-am mulțumit să am doar un singur rol, așa că am vrut să fac mai mult.”

George Vlad a fost în numeroase expediții prin lume, din Amazon și Borneo până în Zambia și Madagascar. A înregistrat sunetele naturii pentru 𝐏𝐥𝐚𝐧𝐞𝐭 𝐄𝐚𝐫𝐭𝐡 𝐈𝐈𝐈, seria BBC narată de David Attenborough, sau 𝐀𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐀𝐛𝐨𝐯𝐞; pentru seriale celebre ca 𝐎𝐮𝐭𝐥𝐚𝐧𝐝𝐞𝐫 și 𝐇𝐨𝐮𝐬𝐞 𝐨𝐟 𝐭𝐡𝐞 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐧, dar și pentru podcasturi și jocuri video, cm ar fi 𝐃𝐮𝐧𝐞 𝐀𝐰𝐚𝐤𝐞𝐧𝐢𝐧𝐠.

🦁Sunetele junglei din 𝐌𝐮𝐟𝐚𝐬𝐚: 𝐓𝐡𝐞 𝐋𝐢𝐨𝐧 𝐊𝐢𝐧𝐠? Tot el le-a captat și mixat.

🎙️„Am studiat la Edinburgh Napier University, iar după o perioadă de muncă intensă în studio, am suferit un burnout. Eram epuizat, stresat și anxios. Atunci mi-am dat seama că trebuie să ies din acest ciclu toxic – lucram 14 ore pe zi, 100 de ore pe săptămână, fără să mai fac altceva. Așa că am decis să iau o pauză și să merg pe teren, să fac fotografii și să-mi limpezesc mintea. Am plecat cu mașina, m-am dus în munți, pe dealuri, prin păduri, în locuri unde să scap de sunetele create de om – acea antropofonie industrială care ne stresează. Am realizat că ascultând sunetele naturii reușeam să mă liniștesc, să mă relaxez și să nu mai gândesc obsesiv la muncă și la stres. Apoi, am început să înregistrez acele sunete și am integrat această activitate în job-ul meu, dar într-un mod mai sustenabil. Nu am mai exagerat, nu am mai ajuns la burnout. Așa mi-au venit clienți noi, mai multă plăcere în ceea ce fac și multă satisfacție personală. A fost o călătorie lungă și nu a fost întotdeauna evident ce trebuie să fac, dar am încercat să mă ascult pe mine însumi și să-mi dau seama ce mă face fericit.”

Pentru filmul 𝐃𝐮𝐧𝐞: 𝐏𝐚𝐫𝐭 𝐓𝐰𝐨, George Vlad a înregistrat sunetele deșertului, cu ajutorul partenerilor săi locali, tuaregii.

🎙️„Ei cunosc foarte bine deșertul, fiind născuți și crescuți acolo. Le-am explicat, în franceza mea din liceu, ce voiam să fac, iar ei m-au dus exact în locurile de care aveam nevoie. Am petrecut acolo, pentru ca urechile mele să se obișnuiască cu nivelul redus al coloanei sonore, dacă pot să spun așa. Trebuia să fac ceva asemănător cu meditația. Deși n-am reușit niciodată să meditez în sens clasic – mintea mea e ca un browser cu multe taburi deschise, unele dintre ele cu muzică –, în deșert, când mă așez pe o dună și încerc să ascult sunetele din jur, mă concentrez complet. Mă concentrez pe sursa sunetelor, pe ceea ce le cauzează, și nu mă gândesc la altceva. În acele momente, sunt 100% în prezent – doar eu și deșertul. Această abilitate vine din copilărie. Îmi amintesc cum, pe când eram la țară, mă pierdeam ascultând sunetele păsărilor, ale vântului sau ale apei. Când alții încercau să vorbească cu mine, îi ignoram complet, fiind fascinat de ceea ce auzeam. Poate că mi-am dezvoltat această aptitudine în timp, dar a fost ceva nativ.”

Pentru toate celelalte povești captivante împărtășite de George Vlad în emisiunea Orașul vorbește, trebuie să dați play pe site-ul Radio România Cultural.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/george-vlad-sunetul-influenteaza-felul-in-care-vedem-imaginea-si-invers-imaginea-influenteaza-felul-in-care-percepem-sunetul-id47388.html
Credit foto: Yigong Zhang

Bună dimineața! Ne-auzim 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟗, într-o nouă ediție   pe Radio România Cultural. Iată ce vă propunem: Teatru cu Ral...
06/02/2025

Bună dimineața! Ne-auzim 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟗, într-o nouă ediție pe Radio România Cultural. Iată ce vă propunem:

Teatru cu Raluca Rădulescu • Orașul ascultă 𝑻𝒉𝒆 𝑫𝒐𝒐𝒓𝒔 cu Vlad Ciocoiu • Opera Națională București prezintă sâmbătă, 8 februarie, ora 18:30, 𝐩𝐫𝐞𝐦𝐢𝐞𝐫𝐚 𝐛𝐚𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐂𝐞𝐧𝐮șă𝐫𝐞𝐚𝐬𝐚” 𝐝𝐞 𝐒𝐞𝐫𝐠𝐡𝐞𝐢 𝐏𝐫𝐨𝐤𝐨𝐟𝐢𝐞𝐯. Un reportaj de Roxana Morar • Știri/recomandări culturale • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐎𝐫𝐚ș𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐓𝐮𝐫𝐧 𝐁𝐚𝐛𝐞l • Concursul zilei • 10.10 Orașul vorbește de la Cluj-Napoca cu Doina Gecse Borgovan: 𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 / 𝐑𝐨𝐮𝐭𝐞𝐬 𝐭𝐨 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐢𝐭𝐲, 𝐥𝐚 REACTOR de creație și experiment • 10.20 Pop It Out Loud cu Theodor Ineluș: 𝐊𝐢𝐧𝐠𝐝𝐨𝐦 𝐂𝐨𝐦𝐞 𝐃𝐞𝐥𝐢𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐜𝐞 𝟐, 𝐨 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧ță 𝐬𝐮𝐛 𝐟𝐨𝐫𝐦ă 𝐝𝐞 𝐣𝐨𝐜 𝐯𝐢𝐝𝐞𝐨 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐞ș𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮ț𝐢𝐨𝐬 𝐨𝐫𝐚ș𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞𝐯𝐚𝐥 𝐊𝐮𝐭𝐭𝐞𝐧𝐛𝐞𝐫𝐠. Despre povești care te aruncă în mijlocul secolului al 15-lea • 10.30 Prin telefon: George Vlad, sound designer (Mindful Audio), a fost î𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞, 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐦𝐚𝐳𝐨𝐧 ș𝐢 𝐁𝐨𝐫𝐧𝐞𝐨 𝐩â𝐧ă î𝐧 𝐙𝐚𝐦𝐛𝐢𝐚 ș𝐢 𝐌𝐚𝐝𝐚𝐠𝐚𝐬𝐜𝐚𝐫, ș𝐢 𝐚 î𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐬𝐮𝐧𝐞𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐥𝐚𝐧𝐞𝐭 𝐄𝐚𝐫𝐭𝐡 𝐈𝐈𝐈, 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐁𝐂 𝐧𝐚𝐫𝐚𝐭ă 𝐝𝐞 𝐃𝐚𝐯𝐢𝐝 𝐀𝐭𝐭𝐞𝐧𝐛𝐨𝐫𝐨𝐮𝐠𝐡, sau Africa from Above, pentru seriale hit ca Outlander și House of the Dragon, dar și pentru podcasturi și jocuri video, cm ar fi Dune Awakening.

Ne-auzim on air și online!

„Feminismul este despre a conștientiza că împreună, prin solidaritate și prin susținere, putem să schimbăm inegalitățile...
05/02/2025

„Feminismul este despre a conștientiza că împreună, prin solidaritate și prin susținere, putem să schimbăm inegalitățile care ne afectează în continuare viețile”

Mâine, Editura NEMIRA lansează la Muzeul Naţional al Literaturii Române din București antologia 𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐦 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭ă. Daria Ghiu stat de vorbă cu coordonatoarele Ionela Baluta și Emanuela Ignatoiu-Sora despre această carte care adună 23 de texte ce oferă perspective diferite asupra feminismului contemporan și a relevanței sale în societatea de astăzi.

Cum am devenit feministă este mai mult decât o colecție de eseuri, este o carte despre devenire, despre conștientizarea propriei identități și despre experiențele personale care modelează viziunea asupra lumii. Fiecare autoare și-a împărtășit propria poveste pentru a arăta că feminismul nu este un concept abstract, ci o realitate care influențează viețile de zi cu zi.

🗨️𝐈𝐨𝐧𝐞𝐥𝐚 𝐁𝐚̆𝐥𝐮𝐭̦ă: „Ideea noastră a fost să încercăm să explicăm de ce mai avem nevoie de feminism și ne-am gândit că ar fi foarte util să ajungem la această explicație pornind de la experiențe personale, să arătăm că feminismul e despre noi, despre diverse femei cu diverse povești și experiențe de viață, și că nu e nimic nici extraordinar, dar nici de speriat. Și ne-am gândit că prin aceste povești personale să deschidem, poate, curiozitatea, mintea, inima cititoarelor și cititorilor.”

Cartea explorează subiecte esențiale precum traumele transgeneraționale, munca neremunerată și stereotipurile de gen. De asemenea, include statistici îngrijorătoare și analize despre violența împotriva femeilor, dar oferă și un bogat aparat bibliografic, trimițând cititorii spre alte lucrări fundamentale pe această temă.

🗨️𝐄𝐦𝐚𝐧𝐮𝐞𝐥𝐚 𝐈𝐠𝐧ăț𝐨𝐢𝐮-𝐒𝐨𝐫𝐚: „Fiecare text, în parte, arată inegalități și diferențe structurale, pe care e foarte important să le conștientizăm. Dacă suntem de acord, la nivel de bun simț, că avem drepturi, că avem egalitate, trebuie să fim conștienți de această realitate care ne face să funcționăm în inegalități. Și e important să începem să schimbăm.”

Coordonatoarele și-au dorit să creeze un volum divers, incluzând autoare de diferite vârste, profesii și experiențe de viață. În ciuda dificultăților de a aduna un spectru cât mai larg de perspective, rezultatul este o carte captivantă, care îmbină analiza teoretică cu povești personale profunde.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/ionela-baluta-feminismul-este-despre-a-constientiza-ca-impreuna-prin-solidaritate-si-prin-sustinere-putem-sa-schimbam-inegalitatile-care-ne-afecteaza-in-continuare-vietile-id47376.html

Credit foto: Alexandru Dolea.

🐺🌳Daria Ghiu a stat de vorbă cu regizorul Mihai Gavril Dragolea despre documentarul 𝐂â𝐧𝐝 𝐚𝐢 𝐥𝐮𝐩, 𝐩ă𝐝𝐮𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐞, o poves...
05/02/2025

🐺🌳Daria Ghiu a stat de vorbă cu regizorul Mihai Gavril Dragolea despre documentarul 𝐂â𝐧𝐝 𝐚𝐢 𝐥𝐮𝐩, 𝐩ă𝐝𝐮𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐞, o poveste despre relația complexă dintre oameni și lupi, despre echilibrul fragil al ecosistemelor și despre impactul acestor prădători asupra pădurilor, dar și despre propria sa experiență de reîmpădurire a unui teren agricol moștenit.

Pentru Mihai Gavril Dragolea ecologia nu este doar un subiect de discuție, ci o chemare la acțiune. A avut ocazia să pună această filozofie în practică atunci când a moștenit 1,2 hectare de teren agricol, pe care a decis să-l transforme într-o zonă cu biodiversitate bogată.

🗨️„E foarte important să mai lăsăm loc și naturii. Am simțit nevoia să dau înapoi. Este un experiment, de fapt, pe care-l fac, fiindcă nu sunt de meserie silvicultor, nici agronom”, spune regizorul, explicând cm a plantat frasini, stejari și salcâmi pentru a reda viață solului epuizat.

Eforturile sale nu au fost fără provocări. Seceta prelungită a afectat o parte dintre arborii plantați, însă natura și-a urmat cursul.

🗨️„Pământul are o memorie incredibilă. Cândva, aici s-au cultivat plante medicinale, iar menta a revenit spontan pe teren. 🌿(...) Cu timpul, au reapărut insecte, iepuri, vulpi și chiar doi corbi care îmi aduc cranii.”

Documentarul său explorează rolul vital al lupului în ecosistem. Mihai Gavril Dragolea și echipa sa au făcut muncă de teren, urmărind urmele de lupi și studiindu-le comportamentul.

🗨️„ A fost o experiență incredibilă! Am văzut urme de lup, de urs. Și, la un moment dat, erau din ce în ce mai mulți corbi fiindcă, probabil, era o pradă undeva, într-o vale. Se auzea un cor de lupi. Brusc nu mai erai într-un mediu antropic deloc și te întâlneai cu ceva ancestral, probabil cm erau și primii sapiens când mergeau prin pădure. Așa m-am simtit.”

Filmul 𝐂â𝐧𝐝 𝐚𝐢 𝐥𝐮𝐩, 𝐩ă𝐝𝐮𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐞 nu este doar un documentar despre lupi, ci o reflecție asupra relației noastre cu natura.
🎧 https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/mihai-gavril-dragolea-lupul-este-un-arhitect-ecologic-si-un-sanitar-al-padurii-id47366.html

Pentru cei interesați să descopere mai multe despre acest proiect, proiecția documentarului și dezbaterea vor avea loc în această seară, de la 19:00, la Rezidența9, în București.
„Când ai lup, pădurea crește”: proiecție + talk cu Anca Iosif și Mihai Gavril Dragolea

Astăzi, Adriana Sohodoleanu ne-a povestit despre norocul din farfurie (sau din plăcinte), dar până pregătim interviul pe...
05/02/2025

Astăzi, Adriana Sohodoleanu ne-a povestit despre norocul din farfurie (sau din plăcinte), dar până pregătim interviul pentru site, vă lăsăm spre ascultare dialogul de săptămâna trecută, în care Daria Ghiu a descusut-o despre unitățile de măsură folosite în trecut, pornind de la expresia „a prinde pe cineva cu ocaua mică” și făcând referire la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a introdus sistemul metric în 1864.
https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/orasul-vorbeste/cultura-la-farfurie-de-la-ocaua-lui-cuza-la-masuratori-moderne-o-calatorie-prin-istoria-unitatilor-de-masura-in-bucatarie-id47342.html

Foto: Pickled stardust, Unsplash.com.

Bună dimineața! E timpul pentru o nouă ediție   de la ora 9 pe Radio România Cultural. Cu  , 𝐩𝐫ă𝐣𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐫ă𝐯𝐚ș, 𝐥𝐮𝐩𝐢, 𝐞...
05/02/2025

Bună dimineața! E timpul pentru o nouă ediție de la ora 9 pe Radio România Cultural. Cu , 𝐩𝐫ă𝐣𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐫ă𝐯𝐚ș, 𝐥𝐮𝐩𝐢, 𝐞𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬, 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐦, 𝐝𝐚𝐧𝐬... Iată subiectele zilei:

Cultura la farfurie cu Adriana Sohodoleanu: 𝐍𝐨𝐫𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞. 𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐫ă𝐣𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐫ă𝐯𝐚ș ș𝐢 𝐩𝐥ă𝐜𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐛ă𝐧𝐮ț𝐢 • 9.20 În studio: Mihai Gavril Dragolea, regizorul filmului „𝑪â𝒏𝒅 𝒂𝒊 𝒍𝒖𝒑, 𝒑ă𝒅𝒖𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒓𝒆ș𝒕𝒆” / În această seară, la Rezidența9, are loc o dezbatere despre 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐮𝐥 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐢𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐨𝐦 ș𝐢 𝐬ă𝐥𝐛ă𝐭𝐢𝐜𝐢𝐞, 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜ăț𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭 𝐥𝐮𝐩𝐢𝐢 î𝐧 𝐝𝐮ș𝐦𝐚𝐧𝐢, dar și despre ce se întâmplă cu pădurea atunci când ei dispar • 9.50 În spațiul public cu Bogdan Ghiu - 𝐎 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳ă 𝐞𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐨𝐩𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢𝐜ă 𝐚 𝐦𝐞𝐠𝐚𝐢𝐧𝐜𝐞𝐧𝐝𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐋𝐨𝐬 𝐀𝐧𝐠𝐞𝐥𝐞𝐬 • Concursul zilei • 10.10 În studio: Emanuela Ignatoiu-Sora și Ionela Baluta / Antologia „𝑪𝒖𝒎 𝒂𝒎 𝒅𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒕 𝒇𝒆𝒎𝒊𝒏𝒊𝒔𝒕ă” (Editura NEMIRA) cuprinde 23 de texte care abordează 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐧 ș𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢𝐚. Cartea se lansează joi, 6 februarie la Muzeul Naţional al Literaturii Române • Jurnal de dans cu Luana Pleșea • Fashion Icon cu Maria Stavri Joghiu: David Beckham • 10.40 Ana Rubeli, Asociația Aici a stat - Ileana Dana Marinescu, artist în metal, în această 𝐜𝐚𝐬ă 𝐜𝐚 𝐨 𝐯𝐫𝐚𝐣ă, creată parcă anume pentru poveștile pe care le modelează în fier. Printre candelabre gotice, relicve, cărți și simboluri vechi, se ascunde acest atelier în care metalul prinde viață, devenind povești, amintiri, legende.

Haideți să fim împreună on air și online!

Cronicari Digitali. 𝐒𝐩𝐮𝐧𝐞-𝐦𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭Invitatul Silviei Teodorescu, creatorul de conținut Bogdan Buzuleac, ne poartă ast...
04/02/2025

Cronicari Digitali. 𝐒𝐩𝐮𝐧𝐞-𝐦𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭

Invitatul Silviei Teodorescu, creatorul de conținut Bogdan Buzuleac, ne poartă astăzi printr-un București redescoperit prin obiectivul aparatului foto. 🏙️Facem împreună un tur vizual al celor mai fotogenice locuri din capitală, evidențiind clădiri istorice, străzi pitorești și momente ale zilei care transformă orașul într-o adevărată scenă de film. 📸

📍 Călătoria începe de la Podul Izvor, un loc spectaculos la apus, unde Teatrul Bulandra se reflectă în apele Dâmboviței. De aici, Bogdan ne îndeamnă să luăm orașul la pas pentru a descoperi detalii arhitecturale inedite. Printre preferințele sale se numără:

🌳 Parcul Cișmigiu și podul său recent reabilitat, perfect pentru cadre romantice, mai ales la răsărit sau apus.
🏛️ Bulevardul Elisabeta, un loc ideal pentru fotografii urbane, unde apusul creează o atmosferă boemă.
🏡 Cartierul Cotroceni, un colț liniștit al orașului, plin de vile interbelice, ferestre ornamentate și detalii arhitecturale impresionante. Aici se află Casa în formă de pian 🎹 și Casa Louis Pasteur nr. 39, proiectată de Virginia Andreescu Haret.

🗯️„Pornind de la Podul Izvor, mergem foarte aproape, în Parcul Cișmigiu, un colț romantic al Bucureștiului, în special pe podul Cișmigiu, care a fost recent reabilitat și care, cred că este un loc ideal pentru cadre pitorești, pentru fotografii de portret, dar și pentru conținut video, întrucât acolo se reflectă frumos luminile pe lac și cadrul e completat de bărcuțele care se plimbă liniștite și oferă un farmec aparte.” 🚣‍♂️🌅

🏠 În explorarea sa, fotograful ne duce și în Cartierul Armenesc, o zonă cu un aer aparte, unde putem admira Casa Melik, cea mai veche casă din București, cu fațada albă și cerdac închis cu geamuri, și Clădirea primadonei, un imobil vechi, acoperit de vegetație, ce păstrează nostalgia altor vremuri. 🌿⏳

🔎 Bogdan Buzuleac ne încurajează să explorăm orașul pe jos, pentru a surprinde acele detalii ascunse care fac diferența între o simplă plimbare și o adevărată experiență vizuală. 👀📸

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/cronicari-digitali-spune-mi-unde-sunt-bucurestiul-prin-lentila-lui-bogdan-buzuleac-o-calatorie-fotografica-prin-oras-id47324.html

Foto: Bogdan Buzuleac.

Defne Suman s-a născut la Istanbul în 1974 și a crescut pe insula Büyükada. A urmat un master în sociologie și apoi a lu...
04/02/2025

Defne Suman s-a născut la Istanbul în 1974 și a crescut pe insula Büyükada. A urmat un master în sociologie și apoi a lucrat ca profesoară în Thailanda și Laos, unde a studiat Hatha Yoga și a stat în mănăstiri budiste, iar ulterior și-a continuat studiile în Oregon, SUA. În prezent locuiește la Atena împreună cu soțul ei.

Romanul său, 𝐓ă𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 Ș𝐞𝐡𝐞𝐫𝐞𝐳𝐚𝐝𝐞𝐢 (Humanitas Fiction, traducerea Irina Bojin), vorbește despre un eveniment tragic și controversat al istoriei otomane. Orașul Smirna, actualul Izmir, folosit ca monedă de schimb în urma Primului Război Mondial, fost distrus de un incendiu devastator în septembrie 1922, când soldaţii turci au incendiat cartierele greceşti.

Despre această carte, Anamaria Spataru a stat de vorbă cu scriitoarea Mihaela Pascu-Oglindă.

https://www.radioromaniacultural.ro/lecturile-orasului/lecturile-orasului-tacerea-seherezadei-de-defne-suman-id47297.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚, dragi ascultători! Suntem pregătiți pentru o nouă întâlnire de la ora 9, pe frecvențele Radio România Cu...
04/02/2025

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚, dragi ascultători! Suntem pregătiți pentru o nouă întâlnire de la ora 9, pe frecvențele Radio România Cultural 🌞

Multe subiecte pentru astăzi, iată-le aici:

Lecturile Orașului cu Anamaria Spataru: „𝑻ă𝒄𝒆𝒓𝒆𝒂 Ș𝒆𝒉𝒆𝒓𝒆𝒛𝒂𝒅𝒆𝒊” de Defne Suman (Humanitas Fiction, trad. de Irina Bojin) • Poemele din rouă în colaborare cu Editura Casa Radio: „𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑩𝒓ă𝒊𝒍𝒐𝒊𝒖, 𝑵𝒖𝒏𝒕𝒂 î𝒏 𝑺𝒐𝒎𝒆ș. 𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏ță 𝒍𝒂 𝑹𝒂𝒅𝒊𝒐 𝒄𝒊𝒕𝒊𝒕ă 𝒅𝒆 𝑽𝒊𝒄𝒕𝒐𝒓 𝑹𝒆𝒃𝒆𝒏𝒈𝒊𝒖𝒄” • Podcast Cronicari Digitali. Spune-mi unde sunt. Silvia Teodorescu în dialog cu Bogdan Buzuleac. 𝐎 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢𝐞 𝐬ă 𝐧𝐞 𝐩𝐥𝐢𝐦𝐛ă𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ș𝐭𝐢 î𝐧 𝐜ă𝐮𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐔𝐥𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐚𝐠𝐮𝐫𝐢: 𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐦 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐚𝐠 î𝐧 𝐩𝐫𝐚𝐠 • Concursul zilei • 10.10 Laboratorul de neuroștiințe cu Cornel Moraru: 𝐔𝐧 𝐣𝐨𝐜 𝐝𝐞 ș𝐚𝐡 𝐩𝐞 𝐳𝐢 𝐧𝐞-𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 ț𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐮𝐫𝐨𝐥𝐨𝐠 • 10.20 Prin telefon: coregrafa Andreea David și Mihai Laurentiu Fuiorea, membru fondator al trupei de post punk Terror Art despre „𝑷𝒖𝒏𝒌. 𝑩𝒐𝒅𝒚 𝑰𝒔 𝑵𝒐𝒕 𝑫𝒆𝒂𝒅”, un spectacol care are la bază o cercetare coregrafică asupra corpului și a mecanicilor sale în punk, realizată printr-un proces de 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐬𝐮𝐛𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢 î𝐧 𝐬𝐩𝐚ț𝐢𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥 • 10.30 Prin telefon: Vlad Gogelescu, Directorul Biroului Regional Teach for Romania din Timișoara - Ș𝐢 𝐭𝐮 𝐩𝐨ț𝐢 𝐟𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫! Până în 18 martie, Teach for Romania desfășoară o campanie de recrutare de profesori pentru școlile din comunități vulnerabile • Platonic Band & 𝐁𝐢𝐠 𝐁𝐚𝐧𝐝 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚, dirijor Simona Strungaru, Sala Radio sâmbătă, 8 februarie. Un an aniversar în care cvartetul marchează 30 de ani de activitate prin trei evenimente de referință. Un reportaj de Ștefan Naftanailă.

Hai cu noi on air și online pe www.radioromaniacultural.ro!

Cronicari Digitali. 𝐒𝐩𝐮𝐧𝐞-𝐦𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭Săptămâna trecută, împreună cu Silvia Teodorescu și cu Laura Vereha, inițiatoarea ...
03/02/2025

Cronicari Digitali. 𝐒𝐩𝐮𝐧𝐞-𝐦𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭

Săptămâna trecută, împreună cu Silvia Teodorescu și cu Laura Vereha, inițiatoarea proiectului Calator in bascheti, am vizitat câteva dintre cele mai frumoase sate din România, fiecare cu un farmec aparte, tradiții unice și peisaje impresionante. 🏡🌿

📍Călătoria noastră a început din Bucovina, în satul-muzeu 𝐂𝐢𝐨𝐜ă𝐧𝐞ș𝐭𝐢, unde casele sunt decorate cu motive tradiționale ce amintesc de ouăle închistrate. Cu peste 600 de astfel de case, satul a fost inclus în topul celor mai frumoase și colorate localități europene. Aici, vizitatorii pot descoperi nu doar arhitectura tradițională, ci și gastronomia locală, cu preparate precum păstrăvul învelit în cetină și ciorba ciocăneșteană cu hribi și păstrăv afumat.🐟🍲

💬“E o zonă de poveste, cu peisaje ireal de frumoase, cu oameni foarte frumoși și cu case decorate cu motive tradiționale, care și astăzi sunt păstrate la fel ca acum 70 de ani când a început această tradiție.”

📍Pornim apoi spre 𝐇𝐨𝐠𝐡𝐢𝐥𝐚𝐠, un sat din județul Sibiu, supranumit „paradisul tuberozelor”🌸, datorită celor peste 6,5 hectare cultivate cu aceste flori parfumate. Între lunile august și septembrie, satul se transformă într-un loc de poveste, iar vizitatorii pot intra liber în curțile localnicilor pentru a admira și cumpăra flori sau produse artizanale. De asemenea, Hoghilag are o arhitectură tradițională frumoasă și o biserică fortificată, situată în apropiere de Biertan. 🏰

📍Un alt loc foarte frumos este 𝐑𝐢𝐦𝐞𝐭𝐞𝐚, din județul Alba, un sat de la poalele Munților Trascău, adesea comparat cu un peisaj elvețian. Rimetea, renumit pentru casele sale albe cu mușcate roșii la ferestre, a primit premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural, fiind singura localitate din România care se bucură de această distincție.

💬“În comună, în total, s-au restaurat peste 140 de case, cea mai veche având peste 200 de ani. Ce este special la Rimetea? Se spune că soarele răsare de două ori aici. Prima dată răsare după Piatra Secuiului, se ascunde câteva ore după creastă și apoi răsare iar, din culme.” 🌄🌞

📍În final, ajungem în Banatul Montan, în satele cehești 𝐆𝐚̂𝐫𝐧𝐢𝐜, 𝐑𝐚𝐯𝐞𝐧𝐬𝐜𝐚, 𝐁𝐢𝐠𝐚̆𝐫 𝐬̦𝐢 𝐄𝐢𝐛𝐞𝐧𝐭𝐡𝐚𝐥, locuri izolate, dar de o frumusețe aparte, unde limba cehă este încă vorbită pe ulițe, iar în magazine se poate plăti în coroane cehești 💰. Vizitatorii pot participa la festivaluri tradiționale, pot explora cascadele spectaculoase ale Văii Nerei și se pot bucura de preparate gastronomice autentice. Aceste sate sunt o destinație inedită pentru cei care vor să descopere o cultură diferită în inima României.
https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/orasul-vorbeste/cronicari-digitali-spune-mi-unde-sunt-calatorie-prin-satele-de-poveste-ale-romaniei-id47320.html
Foto: Calator in bascheti.

📽️ 𝐉𝐚𝐟𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 / 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐟𝐢𝐜 – proiecții speciale la International Film Festival Rotterdam - IFFR 🎬"Este normal ca o sal...
03/02/2025

📽️ 𝐉𝐚𝐟𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 / 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐟𝐢𝐜 – proiecții speciale la International Film Festival Rotterdam - IFFR 🎬

"Este normal ca o sală de cinema să fie plină în weekend, mai ales în timpul unui festival internațional de film. 🎥✨ Dar este cu adevărat surprinzător ca o proiecție de dimineață, la ora 9:45, să atragă un public atât de numeros! S-a întâmplat sâmbătă la cinematograful Kino din Rotterdam, unde am asistat la proiecția filmului „Traffic – Jaful secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai și inclus în programul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR).

📢 La doar o săptămână după jaful de la Muzeul Drents din Assen, vestea că scenariul scris de 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐮𝐧𝐠𝐢𝐮 atinge furtul celebru de tablouri din 2012, de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, a stârnit un interes uriaș. Toate cele patru proiecții au fost SOLD OUT! 🎟️🔥"

Așa începe Claudia Marcu cea mai recentă Ilustrată din Amsterdam
(link în primul comentariu), care este, de fapt, un interviu cu regizoare filmului @ 𝐉𝐚𝐟𝐮𝐥 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 / 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐟𝐢𝐜, Teodora Ana Mihai.

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 într-o nouă săptămână împreună! Ne auzim de la ora 9 pe Radio România Cultural. Cum este acest februarie ...
03/02/2025

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 într-o nouă săptămână împreună! Ne auzim de la ora 9 pe Radio România Cultural. Cum este acest februarie pentru voi? Ce planuri aveți pentru el? 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐫𝐢 𝐯ă 𝐥𝐞𝐚𝐠ă 𝐥𝐮𝐧𝐚 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞?

Iată subiectele dimineții:
Film cu Andreea Hentea: „𝑷𝒂𝒓𝒂𝒅𝒊𝒔” (r. Dan Fogelman, Disney+, primul sezon, 8 episoade), 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐚ș𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐢𝐭𝐥𝐮𝐫𝐢 î𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐬𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐢𝐧𝐬𝐨𝐥𝐢𝐭 ș𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮ț𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥ă • 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐋𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐫ă 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 cu Georgeta Drăghici: un dialog cu poeta Magda Carneci despre „𝑺𝒄𝒖𝒓𝒕𝒆 𝒔𝒄𝒆𝒏𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒊𝒏𝒊ț𝒊𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆” (Editura Polirom) • 9.30 Prin telefon: Eliza Sima Dumitrascu (Editura Arthur): 𝐂𝐥𝐮𝐛𝐮𝐥 𝐟𝐥𝐞𝐜𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 - 𝐥𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐚, î𝐧𝐝𝐫ă𝐠𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐞𝐡 𝐁𝐨𝐡𝐮𝐦𝐢𝐥 𝐇𝐫𝐚𝐛𝐚𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨𝐦𝐚𝐠𝐢𝐚𝐭 la București, Timișoara, Sibiu și Chișinău • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐯ă𝐫𝐚𝐭 𝐨𝐦 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 ș𝐢 𝐩𝐫𝐚𝐠𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫ă 𝐬𝐮𝐛𝐭𝐢𝐥ă 𝐚 𝐬𝐩𝐚ț𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 • Concursul zilei • 10.10 Ilustrată din Amsterdam cu Claudia Marcu. Filmul „𝑱𝒂𝒇𝒖𝒍 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊”/ „𝑻𝒓𝒂𝒇𝒇𝒊𝒄”, regizat de Teodora Ana Mihai, scris de Cristian Mungiu, și inspirat de un caz real - 𝐬𝐩𝐚𝐫𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬ă 𝐝𝐞 𝐮𝐧 𝐠𝐫𝐮𝐩 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐊𝐮𝐧𝐬𝐭𝐡𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐭𝐭𝐞𝐫𝐝𝐚𝐦, în octombrie 2012, a avut 3 proiecții în cadrul International Film Festival Rotterdam - IFFR • Știri/recomandări culturale • 10.30 Prin telefon: Sorin Florea (curator Centrul de Resurse în Fotografie) și fotograful Toma Hurduc despre expoziția „𝑫𝑶𝑶𝑴𝑴𝑶𝑶𝑫” - 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐨-𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐦𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥 • În avanpremieră la RRC: un fragment în lectura Dariei Ghiu din „𝑭𝒆𝒓𝒆𝒏𝒊𝒌𝒆” de Doina Ruști, roman în curs de apariție la Humanitas.

Hai cu noi, on air și online!

𝐑𝐞𝐜𝐨𝐫𝐝 𝐝𝐞ț𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐌𝐞𝐭𝐚𝐥𝐥𝐢𝐜𝐚, 𝐝𝐨𝐛𝐨𝐫â𝐭 𝐝𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐉𝐢𝐩𝐚 ș𝐢 Ș𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐃𝐨𝐧𝐢𝐠𝐚Diana JIPA - Violinist și Stefan DONIGA - Pianist au ...
31/01/2025

𝐑𝐞𝐜𝐨𝐫𝐝 𝐝𝐞ț𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐌𝐞𝐭𝐚𝐥𝐥𝐢𝐜𝐚, 𝐝𝐨𝐛𝐨𝐫â𝐭 𝐝𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐉𝐢𝐩𝐚 ș𝐢 Ș𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐃𝐨𝐧𝐢𝐠𝐚

Diana JIPA - Violinist și Stefan DONIGA - Pianist au primit omologarea oficială din partea Guinness World Record pentru cel mai rapid turneu de concerte pe toate continentele, devenind singurii muzicieni din lume care au cântat pe toate cele șapte continente în mai puțin de 100 de zile.
Muzicienii profesioniști la nivel mondial care au mai susținut concerte publice pe toate continentele, dar într-o perioadă de timp mult mai mare, sunt membrii trupei Metallica, cei care au și inițiat acest record în anul 2013.

Diana Jipa și Ștefan Doniga sunt și primii artiști care au susținut un concert profesionist de muzică clasică în Antarctica, în cadrul turneului intitulat „Drumul Libertății”. Invitați în emisiunea Orașul vorbește, cei doi muzicieni au povestit despre dorința lor de a transmite universalitatea culturii române prin adaptări moderne ale unor lucrări clasice, precum balada lui Ciprian Porumbescu.

Planificarea turneului a fost complexă, dar susținută de colaborarea de șapte ani dintre cei doi artiști. Ei au reușit să concerteze pe șase continente în doar 24 de zile, trecând prin orașe precum Bruxelles, Pretoria, Manila, Auckland, New York și Lima. Întreaga experiență a fost posibilă datorită unei organizări stricte, fiecare etapă incluzând o zi de călătorie, una de repaus și una de concert.

Mai multe povești aflați din interviul realizat de Daria Ghiu:
https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/record-detinut-de-metallica-doborat-de-diana-jipa-si-stefan-doniga-id47294.html

Address

Strada General Berthelot 60-64
Bucharest
010171

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Orașul vorbește la RRC posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Orașul vorbește la RRC:

Videos

Share

Category