Orașul vorbește la RRC

Orașul vorbește la RRC ORAȘUL VORBEȘTE la Radio România Cultural, de luni până vineri, de la ora 9.00 la ora 11.00. Realizator: Daria Ghiu. Producător: Gabriela Mitan Dulgheru.

𝐆𝐮𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐚𝐧ță este emisiunea care, începând de luni, 23 decembrie, de la ora 10.00, aduce în atenție oamenii, poveștil...
18/12/2024

𝐆𝐮𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐚𝐧ță este emisiunea care, începând de luni, 23 decembrie, de la ora 10.00, aduce în atenție oamenii, poveștile și procesele din spatele preparatelor care ajung în farfurie.
În fiecare episod, Adriana Sohodoleanu și invitații ei - bucătari, cofetari, istorici culinari și alți actori din lumea ospitalității - pornesc de la o lectură sau un film care i-au inspirat, transformând recomandările culturale într-un pretext pentru a explora realitățile din bucătării, piețe locale și săli de mese.

Primul episod îl are ca invitat pe Marius Tudosiei, un bucătar și băcan pasionat de produsele locale. Punctul de pornire al discuției a fost filmul 𝐏𝐚𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐃𝐨𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐨𝐮𝐟𝐟𝐚𝐧𝐭, care explorează relația dintre mâncare și rafinament.

🎙️“El este cel care apreciază o andivă de Gherăești, un pui de țară sau alte dulcețuri și brânzeturi. Marius are în meniu un platou care se cheamă Turul României, în care pune brânzeturi, mezeluri, zacuști și tot ce se mănâncă la începutul mesei la români. Efectiv te plimbi peste tot în acea farfurie.”

Într-un alt episod, Ana Consulea, cofetar școlit în Franța, discută despre deserturi și filmul 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐚𝐧𝐞𝐭𝐚 al Sofiei Coppola. Filmul este creditat pentru popularizarea unor deserturi franțuzești iconice, cm sunt macarons, într-o perioadă în care Instagram începea să redefinească percepția asupra esteticii culinare.

🎙️“Cu Ana a fost foarte simpatic să vorbim despre modul în care sunt percepute deserturile, despre feminitatea care este asociată acestora în mod automat și despre ce înseamnă cofeteria azi.”

Alte episoade au inclus discuții despre filmul 𝐁𝐢𝐠 𝐍𝐢𝐠𝐡𝐭, care urmărește povestea a doi frați italieni ce încearcă să introducă bucătăria autentică într-o Americă reticentă, mâncarea din universul literar din 𝐔𝐫𝐳𝐞𝐚𝐥𝐚 𝐓𝐫𝐨𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, romanul și filmul 𝐂𝐚 𝐚𝐩𝐚 î𝐧 𝐜𝐢𝐨𝐜𝐨𝐥𝐚𝐭ă, unde mâncarea este un vehicul al emoțiilor, serialul 𝐓𝐡𝐞 𝐁𝐞𝐚𝐫 și dinamica din spatele bucătăriilor profesionale sau istoricul unor preparate tradiționale.

𝐆𝐮𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐚𝐧ță este un spectacol cultural și culinar care îmbină istoriile personale, cultura gastronomică și plăcerea de a redescoperi tradițiile. Emisiunea invită ascultătorii să reflecteze asupra mâncării ca experiență profundă și să exploreze legătura dintre cultură, emoție și gastronomie.

Despre 𝐆𝐮𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐚𝐧ță, Adriana Sohodoleanu i-a povestit astăzi Dariei Ghiu:
https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/adriana-sohodoleanu-gust-de-vacanta-discutii-gastronomice-absolut-savuroase-si-mai-vesele-si-mai-serioase-pornite-de-la-filme-carti-muzica-chiar-si-de-la-o-balada-id46777.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Suntem într-o 𝐬ă𝐩𝐭ă𝐦â𝐧ă 𝐚 𝐬𝐢𝐦ț𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, iar astăzi Daria Ghiu vă așteaptă mesajele despre 𝒈𝒖𝒔𝒕. Al...
18/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Suntem într-o 𝐬ă𝐩𝐭ă𝐦â𝐧ă 𝐚 𝐬𝐢𝐦ț𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, iar astăzi Daria Ghiu vă așteaptă mesajele despre 𝒈𝒖𝒔𝒕. Alături de Marcel Proust, Adriana Sohodoleanu, Marinela Ardelean și voi toți! Un gust al copilăriei, un gust al sărbătorilor de iarnă, un gust care vă leagă de părinți, de bunici, de o vacanță, de 𝒂𝒄𝒂𝒔ă.

Iată subiectele zilei:

Cultura la farfurie cu Adriana Sohodoleanu: „𝑮𝒖𝒔𝒕 𝒅𝒆 𝒗𝒂𝒄𝒂𝒏ță” este emisiunea care, în această vacanță de iarnă, de la ora 10.00, aduce în atenție 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢, 𝐩𝐨𝐯𝐞ș𝐭𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠 î𝐧 𝐟𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 • Știri și recomandări culturale • 9.30 Prin telefon: Marinela Ardelean, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și co-organizator al 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐎 𝐖𝐢𝐧𝐞, a pregătit un nou volum: „𝟓𝟎 𝒅𝒆 𝒗𝒊𝒏𝒖𝒓𝒊 ș𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒑𝒂𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎â𝒏𝒊𝒂” • 9.50 În spațiul public cu Bogdan Ghiu - „𝑳𝒖𝒎𝒆𝒂-𝒃𝒆𝒕𝒐𝒏 (𝒑𝒐𝒓𝒏𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒆 𝒍𝒂 „𝑮𝒂𝒎𝒐𝒓𝒂” 𝒍𝒖𝒊 𝑹𝒐𝒃𝒆𝒓𝒕𝒐 𝑺𝒂𝒗𝒊𝒂𝒏𝒐)” • Concursul zilei • 10.10 În studio: Ivcelnaiv despre „𝑭𝒊𝒄ț𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓. 𝑨𝒈𝒆𝒏𝒅𝒖𝒍 𝒐𝒎𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒊𝒕𝒊𝒗𝒊”. Cu ilustrații de Petridean (Humanitas) • Fashion Icon cu Maria Stavri Joghiu • 10.40 În studio: Ana Rubeli. Aici a stat Mac Constantinescu - 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐜𝐮 𝐩ă𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ș𝐭𝐢
..și o fotografie de ieri cu Bucureștiul văzut de pe Podul Izvor.

Vă așteptăm on air și online pe Radio România Cultural!

Credit foto Iv cel Naiv: Alexandru Ciumpy Dolea

Dan Lungu: "Nostalgia, pe care noi o vedem predominant legată din trecut, are o rădăcină foarte puternică și în prezent,...
17/12/2024

Dan Lungu: "Nostalgia, pe care noi o vedem predominant legată din trecut, are o rădăcină foarte puternică și în prezent, în modul în care omul își găsește locul în societatea în care trăiește, dar și în viitorul care se construiește."

Romanul emblematic „𝐒𝐢̂𝐧𝐭 𝐨 𝐛𝐚𝐛𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭𝐚̆!” de 𝐃𝐚𝐧 𝐋𝐮𝐧𝐠𝐮 va fi citit integral de autor, în premieră absolută, la Radio România Cultural. Lectura va fi difuzată în format foileton, atât on-air, cât și online, între 6 și 10 ianuarie 2025, de la ora 12.00.

Invitat la Orașul vorbește, 𝐃𝐚𝐧 𝐋𝐮𝐧𝐠𝐮 i-a povestit Dariei Ghiu despre această experiență inedită, pe care a descris-o drept un maraton emoționant și provocator. Prin lectura integrală, autorul a încercat să surprindă intonațiile și logica Emiliei, personajul central al romanului, inspirat dintr-un interviu sociologic autentic.

“E o experiență ciudată, evident. Nu am exercițiul ăsta, am exercițiul lecturii pe câteva fragmente, câteva minute. Aici, a fost un maraton. Și îmi auzeam cumva vocea mea, dar și vocea bătrânei. Și asta m-a ajutat într-un fel. Pentru că la baza romanului stă un interviu făcut cu o bătrână nostalgică, și atunci când am scris am avut tot timpul în urechi vocea ei. Asta m-a ajutat ca, acum când am citit cu voce tare întregul roman, cumva să încerc să reproduc intonațiile și logica bătrânei în inflexiunile vocii. Nu știu dacă mi-a reușit, pentru că, într-adevăr, nu sunt actor de meserie, și actoria e o meserie grea, chiar foarte grea. Am încercat să o fac cât pot eu mai bine, cu atât mai mult cu cât sunt mare iubitor de radio.”

Interviu poate fi ascultat aici: https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/romanul-sint-o-baba-comunista-in-lectura-lui-dan-lungu-integral-in-programul-de-sarbatori-la-radio-romania-cultural-id46737.html

Tog nu e un spiriduș ca toți ceilalți: își dorește cu ardoare să ajungă ajutorul Moșului, dar e șomer și încă locuiește ...
17/12/2024

Tog nu e un spiriduș ca toți ceilalți: își dorește cu ardoare să ajungă ajutorul Moșului, dar e șomer și încă locuiește cu părinții, cu toate că are o sută șaizeci de ani spiridușești! Însă șansa îi surâde într-o bună zi și Tog ajunge în atelierul Moșului, unde începe să pregătească jucării alături de ceilalți Spiriduși Jucărieri. De aici, o serie de aventuri sunt povestite chiar de Tog în "𝐉𝐮𝐫𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐢𝐝𝐮ș 𝐚𝐥 𝐂𝐫ă𝐜𝐢𝐮𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢" de 𝐁𝐞𝐧 𝐌𝐢𝐥𝐥𝐞𝐫.

Cartea a apărut în limba română la Editura Curtea Veche, în traducerea Andreei Florescu, care prezintă cartea împreună cu Anamaria Spataru:
https://www.radioromaniacultural.ro/lecturile-orasului/lecturile-orasului-jurnalul-unui-spiridus-al-craciunului-de-ben-miller-id46725.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 vouă, ascultătorii Orașului! Ne auzim de la ora 9 cu toată energia bună din lume. Astăzi vă invităm să ne...
17/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 vouă, ascultătorii Orașului! Ne auzim de la ora 9 cu toată energia bună din lume. Astăzi vă invităm să ne scrieți despre 𝐚𝐮𝐳 - e 𝐨 𝐬ă𝐩𝐭ă𝐦â𝐧ă 𝐚 𝐬𝐢𝐦ț𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, care ieri a debutat cu văzul - atât de frumos interpretat de voi în mesaje.

Iată subiectele zilei:
Lecturile Orașului cu Anamaria Spataru: „𝐉𝐮𝐫𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐢𝐝𝐮ș 𝐚𝐥 𝐂𝐫ă𝐜𝐢𝐮𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢" de Ben Miller (Curtea Veche Publishing; traducere de Andreea Florescu) • Poemele din rouă în colaborare cu Editura Casa Radio: 𝐍𝐢𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚 𝐒𝐭ă𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 • 9.30 În studio: Magdalena Ursu, ș𝐞𝐟𝐚 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐕𝐢𝐨𝐚𝐫ă ș𝐢 𝐂𝐨𝐫𝐳𝐢 𝐆𝐫𝐚𝐯𝐞 de la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti București și Laura Aprodu, mama tânărului violonist Ștefan Aprodu. 𝐌𝐚𝐬𝐭𝐞𝐫 𝐎𝐟 𝐒𝐭𝐫𝐢𝐧𝐠𝐬 - 𝐂𝐮𝐩𝐚 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐯𝐢𝐨𝐚𝐫ă 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐚 𝐝𝐚𝐭 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐭 𝐥𝐚 î𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢! • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐂â𝐧𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 (î𝐧 𝐬𝐞𝐧𝐬 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥) 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐮 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 (î𝐧 𝐬𝐞𝐧𝐬 𝐞𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜) • Concursul zilei • 10.10 Laboratorul de neuroștiințe cu Cornel Moraru : (𝐍𝐞𝐮𝐫𝐨)ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐚 𝐜𝐚𝐝𝐨𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐮𝐥 ș𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐝𝐨𝐮𝐫𝐢 î𝐧 ș𝐭𝐢𝐢𝐧ță? • 10.25 Podcast Cronicari Digitali. Spune-mi unde sunt. Î𝐧𝐬𝐨ț𝐢ț𝐢 𝐝𝐞 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐚 𝐓𝐞𝐨𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 ș𝐢 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐚ț𝐢 𝐝𝐞 𝐏𝐚𝐬𝐜𝐚𝐥 𝐆𝐚𝐫𝐧𝐢𝐞𝐫, 𝐠𝐡𝐢𝐝 𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞ș𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚ț𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐑𝐮𝐫𝐚𝐥ă 𝐏𝐮𝐭𝐧𝐚, 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭ă𝐦, 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐌ă𝐧ă𝐬𝐭𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐭𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă 𝐝𝐞 Ș𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞 • 10.40 Prin telefon: Scriitorul Dan Lungu, scriitor. Romanul său, „𝑺î𝒏𝒕 𝒐 𝒃𝒂𝒃ă 𝒄𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒔𝒕ă!”, o carte emblematică a literaturii române contemporane, va fi citit în întregime de autor, în premieră absolută, la Radio România Cultural. Lectura va fi difuzată în foileton, on air și online, între 6 și 10 ianuarie 2025, de la ora 12.

Credite Foto:
Foto 6 - Casa muzeu din Putna, Foto - Pascal Garnier
Foto 7 - Casa muzeu din Putna, Foto - Pascal Garnier
Foto 8 - Mănăstirea Putna, Foto - Vlad Eftenie
Foto 9 - Mănăstirea Putna, Foto - Vlad Eftenie

𝐑𝐚𝐠𝐧𝐚𝐫 𝐉𝐨́𝐧𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧: „Hulda este povestea unei femei care luptă într-o lume a bărbaților, o femeie talentată, care nu prime...
16/12/2024

𝐑𝐚𝐠𝐧𝐚𝐫 𝐉𝐨́𝐧𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧: „Hulda este povestea unei femei care luptă într-o lume a bărbaților, o femeie talentată, care nu primește niciodată recunoașterea deplină pentru munca ei”

Seria de romane 𝐇𝐮𝐥𝐝𝐚 a autorului islandez 𝐑𝐚𝐠𝐧𝐚𝐫 𝐉𝐨́𝐧𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧, tradusă în română de George Arion Jr. la Crime Scene Press, a inspirat adaptarea pentru TV, 𝐓𝐡𝐞 𝐃𝐚𝐫𝐤𝐧𝐞𝐬𝐬, disponibilă pe SkyShowtime. Povestea o urmărește pe detectiva Hulda Hermannsdóttir, care investighează o moarte suspectă pe o insulă izolată, aducând în prim-plan atmosfera întunecată a genului Nordic Noir.

Într-un interviu realizat de Theodor Ineluș, 𝐑𝐚𝐠𝐧𝐚𝐫 𝐉𝐨́𝐧𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧 a apreciat adaptarea, în special păstrarea finalului original, pe care îl consideră esențial. Totuși, serialul aduce unele modificări, cm ar fi schimbarea vârstei fiicei Huldei și supraviețuirea soțului ei, pentru a face povestea mai accesibilă publicului TV.

Seria Hulda se remarcă printr-o structură cronologică inversă, care provoacă cititorii să reinterpreteze fiecare eveniment. Această abordare unică oferă o tensiune sporită, deoarece cititorii știu mai multe decât protagonista, subliniind ideea unui destin implacabil.

🎙️„Cred că este interesant, cel puțin pentru autor, să încerce să spună o poveste în care cititorul știe mai multe decât personajul principal. Pe măsură ce povestea avansează, cititorul acumulează informații despre pasul următor pe care protagonistul nu le deține. Cred că acesta a fost cel mai interesant aspect pentru mine. Este o reflexie asupra evenimentelor care încă nu s-au întâmplat și, într-un fel, datorită structurii, sunt de fapt imuabile. E ca și cm Hulda ar avea un destin pe care nu îl poate schimba, iar cititorul cunoaște deja finalul.”

Hulda este o detectivă aflată aproape de pensionare, o alegere care contrastează cu protagoniștii clasici ai genului polițist. Povestea explorează luptele unei femei într-o lume dominată de bărbați, temă centrală pentru autor.

🎙️„Numele Hulda are o simnificație aparte în islandeză, însemnând o persoană ascunsă și face referire la ceea ce noi numim , elfii din folclorul islandez care, conform tradiției, trăiesc pretutindeni în natură. Acești oameni ascunși sunt respectați în cultura tradițională islandeză. Hulda este într-un fel una dintre aceste persoane. Ea este ascunsă, nu reușește niciodată să devină cu adevărat personajul principal al carierei sau vieții sale. Există mereu ceva care o reține, ca o umbră care o urmărește.”

Serialul, regizat de Lasse Hallström și având-o pe Lena Olin în rolul principal, se concentrează exclusiv pe primul roman al seriei. Autorul își exprimă dorința pentru un al doilea sezon, rămânând de văzut dacă și celelalte cărți vor fi adaptate. Din perspectivă narativă, serialul tratează timpul și structura cronologică inversă într-un mod diferit față de roman, aducând noi dimensiuni poveștii.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/ragnar-jnasson-huldaeste-povestea-unei-femei-care-lupta-intr-o-lume-a-barbatilor-o-femeie-talentata-care-nu-primeste-niciodata-recunoasterea-deplina-pentru-munca-ei-id46746.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! O nouă săptămână împreună, ultima din acest an, dedicată 𝐬𝐢𝐦ț𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, așteptăm mesajele voastre d...
16/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! O nouă săptămână împreună, ultima din acest an, dedicată 𝐬𝐢𝐦ț𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, așteptăm mesajele voastre despre 𝐯ă𝐳 - detalii curând, în FM.
Iată subiectele noastre de azi:

Film cu Andreea Hentea: „ 𝑮𝒆𝒏𝒊𝒆” (scris de Richard Curtis, regizat de Sam Boyd), un basm de Crăciun • Revista Literară Radio cu Georgeta Drăghici. Interviu cu traducătoarea Mihaela Stan despre romanul „𝑴𝒆𝒓𝒆𝒖 𝒄𝒖 𝒈â𝒏𝒅𝒖𝒍 𝒍𝒂 𝒆𝒂” de Jean-Baptiste Andrea (Editura Trei), recompensat cu 𝐏𝐫𝐢𝐱 𝐆𝐨𝐧𝐜𝐨𝐮𝐫𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟑 • 9.30 Theodor Ineluș în dialog cu 𝐑𝐚𝐠𝐧𝐚𝐫 𝐉ó𝐧𝐚𝐬𝐬𝐨𝐧, autorul seriei de Hulda, publicată în limba română la Crime Scene Press și ecranizată în serialul cu șase episoade The Darkness lansat recent pe SkyShowtime • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: Î𝐧𝐞𝐜𝐚ț𝐢 î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜ț𝐢𝐢, 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬ă 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐦 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧. 𝐀𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐮𝐥 ș𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 • Concursul zilei • Ilustrată din Amsterdam cu Claudia Marcu. 𝐀 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭ă 𝐜𝐮 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫: 𝐜𝐞 î𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧ă 𝐈𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐢, 𝐝𝐚𝐫 ş𝐢 𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐫 𝐯𝐫𝐞𝐚 𝐬ă 𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫 • Știri/recomandări culturale • 10.30 Școala de fotografie - Centrul de Resurse în Fotografie cu Ion Borșan şi artistul David Pelmuș despre un proiect fotografic despre Alzheimer: f𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐠ă𝐬𝐞𝐬𝐜 𝐩𝐞𝐢𝐬𝐚𝐣𝐞 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 (𝐬𝐩𝐚ț𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐚𝐟𝐥ă î𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐳𝐨𝐧ă 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐳𝐢ț𝐢𝐞, î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐮ă 𝐬𝐭ă𝐫𝐢, î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐢𝐜𝐢 ș𝐢 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨, î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫 ș𝐢 𝐧𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭) • 10.45 În avanpremieră, la RRC: un fragment în lectura Dariei Ghiu din „𝑹𝒆𝒗𝒐𝒍𝒖ț𝒊𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝟏𝟗𝟖𝟗 𝒑𝒐𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒕ă 𝒄𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒏𝒖 𝒂𝒖 𝒕𝒓ă𝒊𝒕-𝒐. 𝑶 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒆𝒓𝒆" de Alina Pavelescu (Editura ART). Cartea apare pe 20 decembrie.
Vă așteptăm on air!

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Despre 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐬ă-ș𝐜𝐨𝐚𝐥ă ne-am bucura să ne scrieți astăzi mesajele voastre. Cum era, cm este...
13/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Despre 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐬ă-ș𝐜𝐨𝐚𝐥ă ne-am bucura să ne scrieți astăzi mesajele voastre. Cum era, cm este acest traseu? Al copilăriei voastre, al vostru ca părinți, ca nepoți alături de copiii și nepoții voștri? Ce amprentă a pus acest drum bătătorit asupra voastră? Scrieți-ne mesajele voastre pe whatsapp la 𝟎𝟕𝟒𝟒 𝟓𝟐𝟏 𝟗𝟒𝟐 sau aici, pe FB. Iată 𝐬𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞ț𝐢𝐢 noastre la :

Călător în weekend cu Dana Pitrop: 𝐋𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐫𝐚𝐜𝐮𝐳𝐚 • Poemele din rouă: Ioana Iuna Serban • 9.30 Educație digitală cu Monica Jitariuc: 𝐈𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞 î𝐧 𝐞𝐫𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥ă: 𝐂𝐮𝐦 𝐧𝐞 𝐠ă𝐬𝐢𝐦, 𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐦, 𝐧𝐞 î𝐧𝐝𝐫ă𝐠𝐨𝐬𝐭𝐢𝐦 ș𝐢 𝐬𝐮𝐬ț𝐢𝐧𝐞𝐦 𝐫𝐞𝐥𝐚ț𝐢𝐢 î𝐧 𝐞𝐫𝐚 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 ș𝐢 𝐚 𝐫𝐞ț𝐞𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐅𝐫𝐞𝐝𝐫𝐢𝐜 𝐉𝐚𝐦𝐞𝐬𝐨𝐧 𝐥𝐚 𝐑𝐨𝐛𝐞𝐫𝐭𝐨 𝐒𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧𝐨: î𝐧𝐠𝐫𝐨𝐩𝐚ț𝐢 î𝐧 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫ă • Concursul zilei • 10.10 GenZ cu Smaranda Oprina: 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐜ă • O metodă inedită pentru a încuraja mersul pe jos, într-un oraș sufocat de mașini: Un ONG din București lansează 𝐮𝐧 𝐣𝐨𝐜 𝐝𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐧𝐭𝐮𝐫ă 𝐩𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐬ă-ș𝐜𝐨𝐚𝐥ă. Un reportaj de Francesca Rusu • 10.30 În interiorul muzicii cu Ma**ca Radoi Cristian: 𝐄𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐦𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐒𝐜𝐡𝐮𝐛𝐞𝐫𝐭, 𝐀𝐛𝐛𝐚, 𝐏𝐮𝐜𝐜𝐢𝐧𝐢, 𝐇ä𝐧𝐝𝐞𝐥 ș𝐢 𝐒𝐭𝐢𝐧𝐠

Haideți alături de noi!

Andra Matzal: „În timp, toate greșelile ajung să ne modeleze viețile”Orașul vorbește cu Andra Matzal, jurnalistă și edit...
12/12/2024

Andra Matzal: „În timp, toate greșelile ajung să ne modeleze viețile”

Orașul vorbește cu Andra Matzal, jurnalistă și editoare Scena9, despre conceptul de greșeală, explorat de revistă în cel mai recent număr, lansată în tandem cu o expoziție colectivă - 𝐀𝐭â𝐭𝐚 𝐬-𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭, vernisată astăzi, la ora 19:00, la Rezidența9 (I.L.Caragiale 32). Tema este abordată din multiple perspective: personale, sociale, politice și istorice.

Andra Matzal explică faptul că greșeala este un fenomen universal, rar discutat în mod deschis. Alegerea acestei teme are ca scop inițierea unui dialog despre recunoașterea, asumarea și repararea greșelilor, atât la nivel individual, cât și colectiv.

🎙️„Ideea noastră a pornit de la faptul că greșeala e complet universală, indiferent de orientările noastre politice, de ceea ce ne face să ne ciocnim unii de alții. Greșeala e un lucru pe care îl împărtășim. Și cu toate acestea, este destul de absentă în discursul nostru public. Scuzele nu au o practică foarte bună. La fel și în spațiul privat, scuzele și recunoașterea greșelilor, repararea greșelilor, nu e ceva după care să zic că ne dăm un vânt.”

Conținutul revistei beneficiază de contribuția a peste 50 de specialiști (jurnaliști, artiști, scriitori, cercetători, fotografi) care analizează greșelile în contexte diverse, de la relații familiale la domenii precum educația, știința, medicina, justiția și istoria.

Expoziția, deschisă între 12 decembrie 2024 și 28 februarie 2025 la Rezidența Scena 9, își propune să creeze un dialog vizual despre greșeli, complementând materialul jurnalistic, iar publicul este invitat să participe activ, inclusiv prin împărtășirea propriilor greșeli într-un spațiu dedicat.

🎙️„Pornind de la tema greșelii, vom avea o cameră în care îi invităm pe oameni să ne împărtășească din greșelile lor. Mulți dintre autorii acestui număr au intrat în zone foarte adânci, personale, dureroase, ale vieților lor și, atunci, ni s-a părut cumva normal, să invităm pe oameni să participle și să deschidem dialogul în ambele sensuri.”

Prin acest proiect, Scena 9 invită la o atitudine de modestie și sinceritate în fața greșelilor, subliniind limitele noastre individuale și instituționale. Titlul expoziției, „Atâta s-a putut”, reflectă ironia blândă și recunoașterea că puterea noastră de a controla sau repara greșelile este limitată, dar deschiderea către dialog și învățare rămâne esențială.

Interviul realizat de Daria Ghiu poate fi ascultat pe site-ul Radio România Cultural:

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/andra-matzal-in-timp-toate-greselile-ajung-sa-ne-modeleze-vietile-id46689.html

Credit: Claudiu Popescu

Sara Turetta: „Fără ajutor, ONG-urile nu pot rezolva suprapopularea canină și felină care este o mare problemă socială ș...
12/12/2024

Sara Turetta: „Fără ajutor, ONG-urile nu pot rezolva suprapopularea canină și felină care este o mare problemă socială și de sănătate publică” 🐈🐕

Daria Ghiu a stat de vorbă cu Sara Turetta, fondatoarea Asociației pentru Protecția Animalelor Urme de Bucurie, este unul dintre autorii care, la indemnul Tatianei Niculescu, au scris texte pentru antologia "𝐂𝐞 𝐩𝐨𝐳𝐧𝐞-𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐚̆𝐭̦𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐮", apărută la editura Humanitas.

Sara Turetta s-a dedicat salvării câinilor fără stăpân din România încă din 2001, când a vizitat pentru prima dată țara. Fostă angajată a agenției Saatchi&Saatchi, a înființat organizația Save the Dogs and other animals și centrul Urme de Bucurie din Cernavodă, care oferă adăpost, servicii veterinare pentru animale și sprijin comunității prin programul Vieți conectate. Sara este și autoarea volumului autobiografic Urme de Bucurie și a fost recent premiată pentru implicare civică în cadrul Galei CARIERE 2024.

🎙️„Respectul, compasiunea, protejarea celor vulnerabili trebuie să se aplice la toate ființele, indiferent dacă au patru sau două picioare. Și într-adevăr, dacă ne uităm la țările mai avansate din punctul de vedere civic, drepturile umane și drepturile animalelor sunt foarte importante în legislație și în cultura oamenilor.”

Abandonul animalelor rămâne o problemă majoră în România, iar autoritățile locale colaborează insuficient. Schimbările în societatea românească sunt evidente în mediul urban, dar mai lente în zonele rurale. Totuși, Sara Turetta observă o deschidere mai mare a comunității față de protecția animalelor.

🎙️„Sunt din ce în ce mai mulți oameni care ne solicită când văd un animal în dificultate, un animal în pericol, un animal care suferă. Apelează la noi, știu că se pot baza pe noi. Au venit anul acesta mult mai mulți copii de la școlile din Constanța, din Cernavodă și împrejurimi. Au venit copii nevăzători de la o școală specială din București. Urme de Bucurie, centrul nostru, atrage din ce în ce mai mulți oameni, pentru că acolo, nu numai că animalele sunt într-un rai unde sunt respectate și îngrijite, dar se recreează și legătura adevărată, profundă între oameni și animale.”

Protecția animalelor poate contribui semnificativ la dezvoltarea unei societăți mai compasive și mai bine organizate. Prin activitatea sa, Sara Turetta nu doar salvează animale, ci creează și oportunități pentru oameni, în special în comunități defavorizate.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/sara-turetta-fara-ajutor-ong-urile-nu-pot-rezolva-suprapopularea-canina-si-felina-care-este-o-mare-problema-sociala-si-de-sanatate-publica-id46688.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Suntem împreună într-o dimineață de 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟐 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞. Ne-auzim între 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟗 ș𝐢 𝟏𝟏 pe Radio Rom...
12/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚 tuturor! Suntem împreună într-o dimineață de 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟐 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞. Ne-auzim între 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟗 ș𝐢 𝟏𝟏 pe Radio România Cultural. Vă propunem o ediție (și) despre iubire și dăruire. Iată subiectele zilei:

𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 cu Raluca Rădulescu • Orașul ascultă 𝐀𝐫𝐭𝐡𝐮𝐫 𝐑𝐮𝐬𝐬𝐞𝐥𝐥 cu Ciocoiu • 9.30 În studio: Turetta, creatoarea „𝑼𝒓𝒎𝒆 𝒅𝒆 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒆” (Cernavodă - clinică veterinară și adăposturi pentru câini și pisici, dar și pentru cai și măgar), unul dintre autorii prezenți în antologia „𝑪𝒆 𝒑𝒐𝒛𝒏𝒆-𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒇ă𝒄𝒖𝒕 𝒄ăț𝒆𝒍𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖" (Coord. Tatiana Niculescu, Humanitas), câștigătoarea Premiului Revista CARIERE pentru 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐭ăț𝐞𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă ş𝐢 𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐜ă, 2024 • În spațiul public cu Bogdan Ghiu: 𝐌𝐚𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐬ă 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐦? 𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐮𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐩𝐭𝐮𝐚𝐥ă • Concursul zilei • 10.10 Orașul vorbește de la Cluj-Napoca cu Doina Gecse Borgovan: 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐚𝐝𝐨𝐫 𝐃𝐚𝐥í 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐥𝐮𝐣, 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐇𝐢𝐧𝐭𝐳 • 10.20 Hacking Work 100 cu Tibi Grecu. „𝐒ă𝐫𝐛ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐧 𝐜𝐮 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚 î𝐧 𝐠𝐡𝐞𝐭𝐞 ș𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭” • 10.30 Prin telefon: Andra Matzal, jurnalistă și editoare Scena9. Numărul 6 al revistei „Scena9” pe hârtie se lansează (și) cu o expoziție colectivă despre 𝐠𝐫𝐞ș𝐞𝐥𝐢, care se vernisează astăzi, la ora 19:00, la Rezidența9 (I.L.Caragiale 32) • 10.45 Podcast Cronicari Digitali. 𝐃𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐢𝐚𝐜, 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫ă𝐢𝐞ș𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞, 𝐚𝐮𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣.

Haideți cu noi, on air și online, pe www.radioromaniacultural.ro!

(𝑪𝒖𝒎) 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒊ț𝒊 𝒄𝒐𝒍𝒊𝒏𝒅ă𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊?Adriana Sohodoleanu i-a povestit Dariei Ghiu (și nouă) despre tradițiile colindatului din Rom...
11/12/2024

(𝑪𝒖𝒎) 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒊ț𝒊 𝒄𝒐𝒍𝒊𝒏𝒅ă𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊?

Adriana Sohodoleanu i-a povestit Dariei Ghiu (și nouă) despre tradițiile colindatului din România, legătura acestora cu diferite obiceiuri locale și semnificațiile lor istorice și culturale, precum și despre transformările moderne care au influențat aceste practici străvechi.

Colindătorii erau considerați mesageri ai norocului, aducând binecuvântări pentru gospodării. Refuzarea lor implica o pierdere simbolică sau chiar consecințe spirituale.

🎙️„În comunitățile vechi, în trecut, să nu primești colindul venea cu un pericol. Pentru că acești colindători, practic, erau învestiți cu darul de a face prevestiri. Atunci când își spun strigăturile, își spun colindul, ei sunt cei care într-un fel binecuvântează gospodăria respectivă. O pun pe făgașul cel bun, pozitiv, pentru anul care vine. Să nu primești colindători însemna, practic, să refuzi acest dar și unii colindători chiar aveau și un mod de a răsplăti această neprimire. Dacă erau refuzați, spuneau ceva de genul «bureți pă pereți/ pe holde, scaieți». Era o formulă descântătoare de efect. Deci vorbim de colindat, dar și de «descolindat».”

În trecut, colindătorii primeau mere, nuci, colaci sau cartofi copți cu unt, oferind căldură și apreciere. În Dobrogea, fetele nemăritate pregăteau turte decorate pe care le ofereau băieților colindători, simbolizând legături romantice și sociale. În Muntenia, colindătorii primeau cartofi copți cu unt de casă, un dar simplu dar apreciat, mai ales în vremuri de iarnă grea. În Transilvania, colindătorii primeau „crampăl” (țuică fiartă cu zahăr caramelizat și chimen). În Maramureș, se ofereau copturi ritualice precum „pupăza” sau „rața”, fiecare având destinatari specifici în funcție de relația cu gazda. În zilele noastre, aceste daruri sunt înlocuite adesea cu bani, devalorizând tradiția.

🎙️„În Moldova era un obicei care mi se pare foarte simpatic - o oportunitate foarte rară ca într-o comunitate rurală, agrară, tradițională, fetele să-și exprime opțiunea cu privire la cel pe care îl vor drept soț. Fetele care vor să se mărite coceau un colac pe care îl ofereau băiatului îmdrăgit din ceata de colindători. Dacă băiatul refuza sau era nehotărât, era evident. Dar dacă, dimpotrivă, accepta colacul, el îi spunea fetei că nu poate să-l transporte că trebuie să mai ajungă și la alte case și i-l lăsa,cu promisiunea că va reveni după el, semn că propunerea e acceptată. Familia băiatului venea apoi, în vizită la fată, aducând băutură. Dacă băiatul era nărăbdător, venea chiar a doua zi. Dar el putea să vină oricând până la Bobotează. Deci avem un cadru temporal foarte bine stabilit. Dacă băiatul nu venea însă până atunci, localnicii aveau o vorbă: la Crăciun joacă colacul și la Bobotează dracul.”

Oferirea banilor în locul darurilor tradiționale și disponibilitatea fructelor pe tot parcursul anului au diminuat însă semnificația ritualică a colindatului, iar apariția colindătorilor înainte de perioada specifică sărbătorilor, cm ar fi cei cu „Ursul” în București, ilustrează schimbările în respectarea calendarului tradițional.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/cultura-la-farfurie-colindatorii-si-darurile-lor-de-la-pitarai-la-ritualuri-de-prosperitate-id46674.html

„𝐀𝐥 𝐏𝐚𝐜𝐢𝐧𝐨 este un artist torturat, dar și un artist remarcabil, teribil de modest și de timid”, spune Ioana Văcărescu, ...
11/12/2024

„𝐀𝐥 𝐏𝐚𝐜𝐢𝐧𝐨 este un artist torturat, dar și un artist remarcabil, teribil de modest și de timid”, spune Ioana Văcărescu, traducătoarea autobiografiei 𝐒𝐨𝐧𝐧𝐲 𝐁𝐨𝐲, în dialog cu Daria Ghiu.

Editura NEMIRA a publicat în România autobiografia lui 𝐀𝐥 𝐏𝐚𝐜𝐢𝐧𝐨, 𝐒𝐨𝐧𝐧𝐲 𝐁𝐨𝐲. Lansată simultan în România și Statele Unite, cartea a presupus o strânsă colaborare între editură și echipa autorului.

Traducerea a fost un demers complex, Ioana Văcărescu lucrând pe mai multe versiuni ale manuscrisului – inclusiv unele în format Word – pe măsură ce textul era revizuit și perfecționat de autor și editori. Începută în vara anului 2023, traducerea a trecut prin numeroase revizuiri și adaptări, fiind concepută cu atenție pentru a reda autenticitatea și vocea distinctă a lui Al Pacino în limba română.

🎙️„Când traduci, ai adeseori senzația că ești cumva cu autorul, în mintea lui. Când e vorba despre un volum de memorii, este bineînțeles și mai puternic sentimentul ăsta, iar faptul că el și oamenii care lucrau cu el încă se ocupau și de text, chiar mi-au dat senzația că suntem acolo, cu toții, o echipă.”

Ioana Văcărescu a mărturisit că, deși îl cunoștea pe 𝐀𝐥 𝐏𝐚𝐜𝐢𝐧𝐨 din filme, cartea i-a dezvăluit o latură profund umană, cea a unui artist torturat, marcat de suferințe, dar și de succes. Actorul se arată a fi o personalitate complexă, cu o viață plină de lecții de reziliență și creativitate. Traducerea acestei cărți a fost pentru Ioana Văcărescu o experiență transformatoare, care i-a schimbat perspectiva asupra faimosului actor.

Interviul realizat de Daria Ghiu cu Ioana Văcărescu poate fi ascultat pe site-ul Radio România Cultural:
https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/al-pacinoeste-un-artist-torturat-dar-si-un-artist-remarcabil-teribil-de-modest-si-de-timid-ioana-vacarescu-traducatoarea-autobiografiei-sonny-boy-id46672.html

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚! Orașul vorbește și astăzi pe Radio România Cultural de la ora 9! Iată ce v-am pregătit, hai cu noi!Cultu...
11/12/2024

𝐁𝐮𝐧ă 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚ț𝐚! Orașul vorbește și astăzi pe Radio România Cultural de la ora 9! Iată ce v-am pregătit, hai cu noi!

Cultura la farfurie cu Adriana Sohodoleanu: 𝐕𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐚𝐬𝐭ă𝐳𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐦 𝐜𝐨𝐥𝐢𝐧𝐝ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 (𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐢𝐧𝐝ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢) ș𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐚𝐫𝐮𝐫𝐢 î𝐧 𝐦â𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞 • Știri și recomandări culturale • 9.30 În studio: Ioana Văcărescu, traducătoarea autobiografiei lui 𝐀𝐥 𝐏𝐚𝐜𝐢𝐧𝐨, „𝑺𝒐𝒏𝒏𝒚 𝑩𝒐𝒚” (Orion, Editura NEMIRA), care se lansează astăzi la Cinemateca Eforie • 9.50 În spațiul public cu Bogdan Ghiu - 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 „𝐬𝐮𝐛ț𝐢𝐚𝐭ă”, 𝐭𝐨𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐞 • Concursul zilei • 10.10 Prin telefon: Roxana Tașcu, psiholog organizațional cu supraspecializare în ADHD coaching / 𝐀𝐃𝐇𝐃 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐥ț𝐢, 𝐨 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐛𝐫𝐚𝐥ă 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐧ț𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞𝐢, tendința de a acționa impulsiv și exces de energie • Francesca Rusu: reportaj - 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐀𝐭𝐥𝐚𝐬 𝐆𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐓𝐚𝐜𝐭𝐢𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 • 10.40 Ambulanța pentru Monumente. Restaurarea Bisericii de lemn din Surduc (1758). Prin telefon: Arh. Andreea Năprădean și Preot Paroh Radu Roșu

PS. 𝐀𝐬𝐭ă𝐳𝐢 𝐯ă 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐦 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐮𝐧 𝐞𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 „𝐒𝐨𝐧𝐧𝐲 𝐁𝐨𝐲” 🤩

Suntem on air și online pe www.radioromaniacultural.ro.

𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐓𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢: „Î𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐍𝐄𝐖 𝐇𝐎𝐏𝐄, 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐭𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐨...
10/12/2024

𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐓𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢: „Î𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐍𝐄𝐖 𝐇𝐎𝐏𝐄, 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐭𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮”

Daria Ghiu a stat de vorbă cu artistul Roman Tolici despre expoziția 𝐍𝐄𝐖 𝐇𝐎𝐏𝐄, inaugurată la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov. Expoziția include lucrări recente, realizate în ultimii patru ani, care abordează tema speranței, proiectată într-un meta-viitor post-apocaliptic, cu multe apocalipse trecute. Această temă continuă o preocupare mai veche a artistului, prima lucrare intitulată New Hope fiind creată în 2012.

🎙️„În expoziție există un desen făcut în 2012 care se numește New Hope, care abordează exact tematica pe care am transpus-o recent în pictură - tema speranței. Speranța este proiectată nu neapărat în actualitate, ci într-un meta-viitor, într-un viitor ultra-îndepărtat în care peste noi au trecut mai multe apocalipse.”

Expoziția include lucrări de diverse dimensiuni, de la mari la foarte mici, fiecare alegere fiind ghidată de intuiție. Lucrările prezintă deseori un contrast între natura liniștită și elementele civilizației umane, cm ar fi mașini abandonate sau copaci dezrădăcinați. Natura joacă un rol central, fie ca simbol al regenerării, fie al fragilității.

🎙️„Cu această serie am încercat să mă îndepărtez de angoasa prezentului, să înțeleg că lucrurile sunt dramatice acum, dar ele vor fi niște simple evenimente pierdute în spațiul istoric și necunoscute în profunzime. De aceea seria explorează viața și moartea pe două dimensiuni diametral opuse. Moartea e la dimensiuni uriașe, iar viața e la dimensiuni foarte mici.”

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/roman-tolici-in-expozitia-new-hope-toate-simbolurile-mortuare-care-apar-in-lucrari-sunt-vestigii-ale-prezentului-nostru-id46653.html

Cronicari Digitali. Spune-mi unde sunt 🗺️Destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei este cea mai mare arie protejată...
10/12/2024

Cronicari Digitali. Spune-mi unde sunt 🗺️

Destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei este cea mai mare arie protejată din Transilvania, recunoscută pentru biodiversitate, terenuri agricole cu valoare naturală și practicile tradiționale. Cuprinde sate pitorești, cm ar fi Viscri, Biertan, Valea Viilor și Archita, cu biserici fortificate parte din patrimoniul UNESCO. Peisajele sunt dominate de dealuri line, păduri și sate care par desprinse din povești.

Descoperim Colinele Transilvaniei alături de 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞𝐬𝐜𝐮, managerul acestei destinații, și de Silvia Teodorescu.

🎙️“Ansamblul de la Archita e o încintă fortificată dublă, care încă mai păstrează șapte turnuri de apărare din cele nouă pe care le avea cândva. În mijloc se vede o bazilică romanică cu trei nave și un turn mare, care datează de undeva de la sfârșitul secolului al XIII-lea. 🏰 Satul Archita e bijuteria nedescoperită din eco destinația Colinele Transilvaniei.”

Dar Archita este doar una dintre comorile ascunse. 🚵🏽‍♀️De aici pornim pe cel mai cunoscut traseu de biciclete din zonă, poteca ADEPT, care leagă satul Viscri de cetatea medievală Sighișoara.

Ajunși la Sighișoara, pășim în inima cetății medievale, un loc unde timpul pare că s-a oprit. Străduțele pietruite și turnurile impunătoare sunt martori ai unei epoci de glorie, iar la marginea orașului, descoperim rezervația de stejari seculari, o oază de liniște și natură.

Călătoria noastră continuă spre Mediaș, un alt oraș încărcat de istorie și tradiție. Vizităm biserica fortificată, cu faimoasa sa orgă, și pătrundem în universul manufacturilor locale.

🎙️“E musai să vedem fabrica de teracotă, care e micuță, e artizanală, dar renaște și se dezvoltă. Este o experiență să vii să vezi cm se face teracota și cm se construiește o sobă. Apoi, aici poți întâlni micii antreprenori care încă păstrează tradiția sticlăriei de Mediaș, tradiția emailului de la Mediaș, de pe vremea când aceste produse mergeau doar la export.”

🎄🎁În perioada sărbătorilor, atmosfera se animă. Târgurile de Crăciun din sate precum Biertan sau Hosman aduc colinde în patru limbi și bucuria unor obiceiuri simple, dar pline de emoție. Iar în ianuarie, fuga lolelor din Agnita, un obicei moștenit de la sași, transformă străzile într-un spectacol de culoare și sunet. Costumele negre, măștile și tălăngile amintesc de legenda Ursulei, fata care a salvat satul de invadatori.

Colinele Transilvaniei sunt mai mult decât o destinație; sunt un loc al poveștilor vii, unde natura, istoria și tradițiile se împletesc armonios, oferindu-ți o experiență pe care nu o vei uita niciodată.

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/cronicari-digitali-spune-mi-unde-sunt-pe-potecile-timpului-colinele-transilvaniei-o-calatorie-printre-traditii-si-peisaje-de-poveste-id46647.html

Address

Strada General Berthelot 60-64
Bucharest
010171

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Orașul vorbește la RRC posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Orașul vorbește la RRC:

Videos

Share

Category