Vlad Țepeș a băgat spaima în toată Europa.
Bătălia de la Baia.
La data de 14 decembrie 1467 a avut loc Bătălia de la Baia între oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare și oastea Regatului Ungariei, condusă de Matei Corvin. Campania regelui maghiar în Moldova a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tronul Moldovei, după ce acesta sprijinise răscoala nobilimii din Transilvania împotriva regelui Matei Corvin din vara anului 1467. Această răscoală a fost însă înăbuşită, iar regele ungar a decis organizarea unei expediţii militare la est de Carpaţi pentru a-l pedepsi pe Ştefan şi a pune pe tronul Moldovei pe Petru Aron, cel care era de acord cu intrarea țării sub sfera de influenţă maghiară. Astfel, armata ungară, condusă de însuşi Matei Corvin, porneşte din Braşov spre Moldova la sfârşitul lunii noiembrie 1467 şi după câteva ciocniri în trecătoarea Oituz, cetele armatei moldoveneşti se retrag, continuând însă să hărţuiască năvălitorii care ocupă oraşele Trotuş, Bacău, Roman şi Neamţ. În drum spre Suceava, armata maghiară va trece prin oraşul Baia, vechea capitală a Moldovei, locul unde Ştefan a hotărât să dea lupta decisivă cu armata lui Matei Corvin. În noaptea de 14 decembrie 1467 oastea moldoveană, a încercuit Baia, a dat foc oraşului şi s-a năpustit asupra năvălitorilor, zdrobindu-i într-o încăierare sângeroasă în care însuşi regele maghiar a fost rănit de trei săgeţi și o lovitură de lance. Astfel, Matei Corvin rănit în luptă, dispune retragerea armatei în Transilvania, această bătălie constituind ultima tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţă suzeranitatea asupra Moldovei.
Moartea domnitorului Vlad Țepeș.
La data de 18 decembrie 1476, a murit domnitorul Ţării Româneşti Vlad Ţepeş, însă detaliile despre moartea marelui domnitor român, diferă de la sursă la sursă. Astfel, după unele izvoare documentare, se spune că Ţepeş a fost trădat de boieri şi a fost ucis într-o zi rece de iarnă a anului 1476, mai precis pe 18 decembrie, între dealurile care străjuiesc drumul de la Giurgiu la Bucureşti, la ieşirea din localitatea Daia. Este cunoscut faptul că revenit pentru a treia oară la domnie, Ţepeş a fost repus în scaunul Ţării Româneşti anul 1476 în momentul când turcii au atacat Muntenia și au trecut Dunărea pe la Giurgiu. Oştile lor, care înaintau spre Bucureşti, au fost așteptate de Ţepeş pe un deal la ieşirea din localitatea Daia, un loc ideal pentru o ambuscadă. Armata condusă de Ţepeş era pe punctul de a învinge oştile turceşti, dar Vlad a fost asasinat de oamenii unuia dintre boierii săi cu numele de Laiotă Basarab, chiar pe dealul de unde îşi conducea trupele. Acest moment e menţionat în trei izvoare istorice ale vremii, respectiv o cronică slavonă, alta provenind de la un călugăr austriac ce a fost martor la aceste evenimente şi al treilea, un document scris chiar de secretatul personal al domnitorului Ştefan cel Mare al Moldovei. Din cercetarea documentelor s-a stabilit că Vlad Ţepeş care conducea bătălia de pe deal, a fost surprins de un corp de oaste al boierului Laiotă Basarab și ucis cu numeroase lovituri de lance. Cei care au cercetat viaţa lui Ţepeş spun că trupul său ar fi fost înhumat în biserica mănăstirii Comana, iar capul ar fi fost trimis sultanului de la Stambul. Alții spun că din contră,Vlad Țepeș ar fi fost înmormântat în incinta mânăstirii Snagov, ba chiar există o ipoteză cu totul surprinzătoare și anume, că mormântul domnitorului s-ar afla într-o biserică din Napoli, întrucât după lupta din 1476 domnitorul ar fi fos
Cine a fost Gogu Constantinescu?
Românii care au inventat elicopterul
Câți dintre noi știm, când vedem azi zburând un elicopter, că la invenția acestui aparat de zbor au contribuit masiv strămoșii noștri?
În 1907, Paul Cornu reușea primul zbor liber, fără intervenţia altor mijloace de susţinere a elicopterului, din exterior.
Astăzi, Paul Cornu este prezentat drept „inventator francez”, dar realizatorul primului elicopter care a zburat liber era urmașul unui român emigrat în Franța.
Aparatul său, Cornu II, a zburat pe 13 noiembrie 1907, timp de un minut, la o altitudine de 1,5 – 2 metri. Cu acest scurt zbor, Paul Cornu a intrat în istoria aviației.
Un alt pionier al elicopterului este românul Gheorghe Botezatu. Născut în Basarabia, Botezatu a realizat „caracatița zburătoare”, aparat care a decolat pe 18 decembrie 1922, la Dayton, Statele Unite.
„Caracatița” lui Botezatu a zburat peste 2 minute, la o altitudine de 1,8 metri. Ulterior, aparatul său va mai decola de peste 100 de ori, ceea ce l-a făcut pe celebrul Thomas Edison să-i trimită o scrisoare de felicitare.
Edison îi scria lui Botezatu: „Din câte știu, ai reușit să produci primul elicopter de succes”. Ca să înțelegem magnitudinea reușitei basarabeanului nostru, trebuie să precizăm că vor mai trece 20 de ani până ce un aparat de zbor american va reuși să depășească performanțele „Caracatiței zburătoare”!
