27/07/2024
Casa Filipescu -Cesianu - o reședință aristocratică din perioada "La Belle Epoque"
-Clădirea situată pe Calea Victoriei colţ cu strada Sevastopol, reprezintă amenajarea unui imobil mai vechi, din perioada anilor 1850, care a aparținut boierului Iancu Filipescu şi soției sale, Maria Ghica Filipescu .
-Iancu Filipescu (primul locatar) și soţia lui, Raliţa Nenciulescu au avut trei fii: Constantin, Alexandru și Iancu.
-Constantin Filipescu (fiul cel mare) s-a căsătorit cu Maria Filipescu, născută Ghika. Ulterior, Constatin a murit şi Maria s-a recăsătorit cu Ştefan Cesianu.
-Familia Filipescu aparţinea boierilor de rangul I din Ţara Românească, fiind înrudită cu marile familii Cantacuzino, Racovitză, Kretzulescu, iar familia Cesianu era o ramură a familiei Jianu, boieri de rangul II din Oltenia/Romanaţi, din care provenea şi Iancu Jianul, haiducul.
-Casa rămâne în proprietatea Mariei Cesianu Filipescu până în anul 1890, când o vinde lui Constantin Cesianu, avocat, mare proprietar şi deputat conservator de Romanaţi, căsătorit cu Elena Brăiloiu. Acesta schimbă radical aspectul casei, în baza proiectului arhitectului Leonida Negrescu, şcolit la Paris.
-Astfel, clădirea cu două corpuri, destinată a fi locuită de două familii, va fi refăcuta în baza unui plan tradițional, camerele fiind dispuse în funcţie de axa coridorului. Se restaurează partea din faţă a clădirii, unde în prezent se află „Muzeul Vârstelor”, se înalţă tavanele şi zidurile, adăugându-se ornamentele. Este adăugat și un corp secundar, unde în prezent se află partea administrativă a Muzeului Municipiului Bucureşti.
-În 1914 Constantin Cesianu moare și casa este moştenită de copiii săi: George, Ştefan, Constantin (Dinu) K. Cesianu şi Maria I. Arion (născută Cesianu), împreună cu mama lor, care are numai drept de abitație.
-Cinci ani mai târziu (1919), Ştefan îşi vinde partea sa fratelui Dinu, iar în 1935 se încheie actul prin care fraţii George şi Constantin (Dinu) K. Cesianu (ministru plenipotenţiar la Paris şi unul dintre apropiaţii regelui Carol al II-lea), împreună cu sora lor Maria, în calitate de proprietari vând ''de veci acest imobil, case, parc, dependinţe, în suprafaţă totală de 5138 mp, Radiodifuziunii Române". Aceasta din urmă a făcut un schimb de proprietăți cu Primăria Municipiului București în anul 1939.
-În perioada anilor 1940-1941 a fost luată hotărârea ca sediul Muzeului Comunal (astăzi Muzeul Municipiului București) să primească imobilul pentru expozițiile sale.
- Aflându-se într-o stare avansată de degradare, Casa Filipescu – Cesianu a fost închisă publicului timp de 76 de ani, perioadă în care a servit drept clădire de birouri sau depozite pentru Muzeul Municipiului Bucureşti.
-Spre finalul anilor '80, se spune că Nicolae Ceauşescu ar fi dorit ca această clădire să fie confiscată, însă evenimentele din decembrie 1989 au împiedicat acest fapt.
-Abia în anul 2014 clădirea a intrat într-un amplu proces de reconsolidare şi restaurare, iar în decembrie 2016 s-a deschis aici expoziţia de antropologie urbană „Muzeul Vârstelor”.
-În colecţia ''Muzeului Vârstelor'' se găsesc multe obiecte de mare valoare, unul dintre ele fiind rochia de mireasă a unei boieroaice valahe din secolul XVIII, realizată din catifea roşie, brodată cu fir de aur, precum și imbrăcăminte, mobilier, tablouri, veselă, argintărie, obiecte de podoabă, obiecte audio, foto, video, inclusiv instrumentar medical de secol XX donat de Spitalul Filantropia.
-Într-o clădire anexă se află o expoziţie permanentă cu fresce ale Mănăstirii Văcăreşti, ctitoria lui Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot din Țara Românească), demolată în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceauşescu.
Surse informații:
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html
https://arhitectura-1906.ro/2015/10/casa-filipescu-cesianu/
https://www.descopera.ro/video/17411490-casa-filipescu-cesianu-locul-care-te-face-sa-intelegi-cat-de-privilegiat-esti-ca-traiesti-in-secolul-xxi
https://ingrijiremonumentala.ro/obiective/casa-filipescu-cesianu-simbol-al-aristocratiei/