𝑪𝒓𝒂̆𝒄𝒊𝒖𝒏 𝒊̂𝒏 𝑺𝒂𝒕𝒖' 𝒅𝒆 𝒑𝒆 𝑫𝒆𝒂𝒍
Cei mai mici colindători care ne-au adus bucuria Crăciunului în gospodăria Casa Tradițiilor și ne-au emoționat cu puritatea lor
#Colindători
#Tradiții
𝑪𝒓𝒂̆𝒄𝒊𝒖𝒏 𝒊̂𝒏 𝑺𝒂𝒕𝒖' 𝒅𝒆 𝒑𝒆 𝑫𝒆𝒂𝒍
Sfidând vremea rea și frigul, micuții vestitori ai Nașterii Pruncului Iisus, ca simbol al purității și gingășiei, au venit astăzi să ne colinde la evenimentul "Crăciun în Satu' de pe deal!"😇
Maestrul Dumitru Dobrican și olarul Daniel Leș la TTR 2024, Romexpo, București
#colinde
#tradiții
#meșteșuguri
Vasile Rus ceterașul din Vadu Izei este un instrumentist și promotor al folclorului maramureșean autentic, o prezență constantă de mai bine de 4 decenii în spațiul cultural popular al zonei și nu numai, unanim respectat ca profesionist de valoare. Este impresionantă profunda sa preocupare pentru conservarea și promovarea adevăratelor tradiții românești din Maramureș, dar și deschiderea spre alte orizonturi culturale (muzica maghiară, ucraineană și klezmer).
Anuța Mariș a Talianului din Vișeu de Jos, a fost o viață întreagă socăciță la nunțile din sat și de prin împrejurimi, și retrăiește povestind de câte ori are ocazia, impresionantul ceremonial nupțial plin de încărcătură simbolică, așa cm se desfășura el în trecut la Vișeu de Jos.
Fără a se cunoaște în prealabil, ceterașul Vasile Rus și socăcița Anuța Mariș au reușit la Vișeul de Jos, să ne prezinte cu mult talent și umor binecunoscuta secvență nupțială a strigăturii cu găina.
✍️Corina Isabella Csiszár
🎥 Florin Avram
Târg de Sânziene ediția a IV a la Târgu Lăpuș 20 iunie 2024
#meșteripopulari
#tradiție
#obiceiuri
#voiebună
Din cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, am realizat în februarie o cercetare folclorică, la Vadu Izei, eveniment superb, în cadrul căruia am avut onoarea de a-l cunoaște pe ceterașul Vasile Rus, zis Poștașul. Ne-am revăzut și săptămâna trecută la Vișeu de Jos, unde minunatul ceteraș de un bun simț, modestie și talent rar întâlnite, a decis să ne însoțească pentru a contribui la proiectele noastre. "Încăpățânatul" ceteraș a refuzat să-și abandoneze stilul autentic de a cânta. A fost primul ceteraș român din zonă, de această îndeletnicire ocupându-se în exclusivitate rromii la acea vreme. Deși era o meserie stigmatizată pe atunci, curajul lui Vasile Rus de a trece peste această barieră, i-a inspirat pe unii tinerii să îmbrățișeze această meserie.
Vasile Rus a învățat să cânte la vioară de la vecinul său Vasile Duma, de la renumitul Gheorghe Cioată și de la Frații Florea.
Traind într-o zonă atât de complexă din punct de vedere etnic, ceterașul a învățat și repertoriul minorităților maghiare, evreiești și ucrainene, cântând la evenimentele acestora de-a lungul timpului. A cântat melodiile ritualice la botez, nuntă, stână, jocul satului, strânsul fânului, mersul în cătane, "nunta mortului".
A transmis mai departe cunoștințele sale în tainele viorii, elevilor din Vad, Sighet, Valea Stejarului. A fost vizitat de către studenți și doctoranzi evrei din S.U.A., cărora le-a cântat muzica evreiască Klezmer.
A avut deschidere și spre alte orizonturi culturale, cântând klezmer alături de nume cunoscute, precum Zoe Aqua sau Deborah Strauss. A cântat în Vad, Sighet, în marile orașe din țară, dar și în Ucraina sau în Franța.
Talentul și genialitatea sa, constă și în faptul că Vasile Rus predă și dansurile populare autentice, în timp ce cântă la vioară!
Vă mulțumim din suflet, domnule Vas
𝓛𝓪 𝓹𝓲𝓾𝓪 „𝓜𝓸𝓻𝓪̆𝓻𝓮𝓪𝓷𝓾𝓵𝓾𝓲” 𝓭𝓲𝓷 𝓢𝓪̂𝓻𝓫𝓲
Juja Haiducean, din Sârbi, comuna Budești, ne arată cm se lucrează la piuă. Face acest lucru din anul 1985 de când a intrat în familia „Morăreanu”. A deprins secretele acestui meșteșug de la socrul ei. Piua este una dintre cele mai vechi și rudimentare instalații tradiționale folosită pentru textile. Țesăturile de lână (pănura) se duc la piuă unde sub acțiunea pilugilor se îndeasă astfel încât să nu mai treacă apa prin ele. Din materialul obținut, moroșenii își fac îmbrăcăminte de iarnă: cioareci, „lecrice”, pieptare, obdiele și mai nou paltoane. Cum în Maramureș încă se păstrează portul tradițional, în special cel de sărbătoare, oameni din toate zonele județului își duc pănura la piuă la Juja „Morăreanului”.
✍️ Maria Mirela Poduț
📹 Marius Marian
