Gazeta Satelor

Gazeta Satelor Publicaţia Periodică „Gazeta Satelor” este una din puținele publicații periodice de limbă română scrise şi destinate cititorului din mediul rural.

22/12/2025

Republica Moldova a primit undă verde pentru începerea discuțiilor tehnice privind aderarea la Uniunea Europeană.
Cristina Gherasimov, vicepremiera pentru Integrare Europeană, anunță că țara noastră este pregătită pentru primele trei clustere de negocieri: Valori fundamentale, Piața internă și Relații externe.
🎯 Obiectivul Moldovei – finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare până în 2028.

17/12/2025

Vernisajul Vinului 2025 a încheiat un an istoric pentru viticultura Moldovei.
Țara noastră a găzduit Congresul Mondial al Viei și Vinului și Concours Mondial de Bruxelles, iar vinificatorii moldoveni au obținut peste 800 de medalii internaționale.
Vinul Moldovei – un ambasador al calității și al tradiției. 🍇

15/12/2025

Lucrările de reparație a 206 kilometri de drumuri regionale au fost finalizate, iar alte 66 km urmează până la sfârșitul anului.
Guvernul alocă peste 2 miliarde de lei prin Fondul Rutier pentru modernizarea infrastructurii rutiere, creșterea siguranței și confortul șoferilor.
În prezent, în gestiunea Administrației de Stat a Drumurilor se află aproape 6.000 km de drumuri naționale și regionale.

10/12/2025

Peste 250 de afaceri agricole mici și micro au fost finanțate prin Programul „Facilitatea de Creditare în Agricultură”, lansat în martie 2025. Fermierii beneficiază de împrumuturi în lei, la o dobândă fixă de 5,1% anual, cu granturi suplimentare de până la 30% în funcție de tipul investiției.

Programul sprijină achiziția de echipamente, tehnologii agricole moderne și investiții în procesare post-recoltare. În total, au fost debursate peste 242 de milioane de lei, dintre care 27 de milioane sub formă de granturi.

📍 Scopul programului este susținerea fermierilor și dezvoltarea agriculturii durabile în Republica Moldova.

08/12/2025

Fermierii din Republica Moldova pot obține granturi de până la 1 milion de dolari pentru dezvoltarea fermelor zootehnice. Programul „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură”, lansat cu sprijinul Băncii Mondiale, oferă sprijin financiar pentru fermele de bovine, oi și capre, acoperind 50% din investiție.

Scopul proiectului este modernizarea producției de lapte și carne și alinierea la standardele europene.
📅 Dosarele pot fi depuse până la 31 decembrie la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

03/12/2025

Curtea de Apel Chișinău a respins cererea Cadastrului Bunurilor Imobile și a menținut decizia Judecătoriei, prin care Mitropolia Moldovei este obligată să piardă dreptul de folosință asupra a peste 800 de biserici cu statut de monument istoric.
Decizia vine după ce Mitropolia Basarabiei a solicitat radierea acestui drept, în baza unui contract din 2003 declarat nul de instanță.

👉 Află mai multe despre contextul juridic și implicațiile acestei hotărâri pentru comunitățile religioase din Moldova.

01/12/2025

Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene Vulcănești–Chișinău sunt aproape finalizate — 99% din proiect este deja realizat.
Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, muncitorii instalează ultimul kilometru de conductor, iar în paralel se desfășoară lucrări la stațiile electrice Vulcănești și Chișinău.

Proiectul, finanțat de Grupul Băncii Mondiale cu 61 de milioane de euro, are o importanță strategică pentru Republica Moldova, deoarece va permite transportul energiei din România și din rețelele europene, consolidând securitatea energetică a țării.
Linia are 157 km lungime, 507 piloni metalici și va putea asigura peste 50% din necesarul de consum al țării în perioadele de vârf.

InterviuCristina Kifa: „Tradițiile reânvie, când suntem mai aproape de natură” Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LE...
01/12/2025

Interviu

Cristina Kifa: „Tradițiile reânvie, când suntem mai aproape de natură”

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER a finalizat procesul de selectare a proiectelor câștigătoare din cadul Programului Busola-Eco-Turistică, parte a inițiativei „EcoApp pentru tusism sustenabil în Moldova”.

În lista învingătorilor a fost inclusă și SRL „ECO-VEGO-CRIS” cu proiectul „Promovarea și Completarea traseului de Birdwatching din Parcul Național Orheiul Vechi”. Corespondentul nostru a realizat un interviu cu managerul de proiect, Cristina KIFA.

- De unde a apărut inițiativa elaborării proiectului și ce scop v-ați propus?
- Scopul proiectului constă în promovarea și completarea traseului de Birdwatching din Parcul Național Orheiul Vechi. Prin acest proiect ne-am exprimat dorinta de a promova cultura si tradițiile locale, de a diversifica tipurile de turism local și de a populariza noile tendinte de turism Birdwatching.
Birdwatching, sau arta de a privi păsările, este un tip de turism petrecut în aer liber, fiind o combinație de sport, relaxare și drumeții în natură. Deși acest tip de turism este practicat de străini, pentru vizitatorii locali, el este o conexiune cu traditiile stramoșești ce țin de legătura dintre natură și sufletul omenesc, (avem atâtea simboluri cu păsări în viața de zi cu zi, Barza albă sau Cocostârcul, rândunica, pupăza din tei etc.)
Aș menționa aici, că pe parcursul elaborării și implementării proiectelor, timp de trei luni am fosdt ghidați de experți locali și internaționali în procesul de creare a unor concepte turistice viabile, care pun accentul pe autenticitate, responsabilitate și legătura om-natură.

- Ce prevederi concrete sunt incluse în Proiect?
- Proiectul prevede completarea traseului de Birdwatching din rezervația naturală culturală Orheiul Vechi. Activând în domeniul turistic și adesea fiind în excursie pe teritoriul Parcul Național Orhei, am identificat câteva obstacole în popularizarea si accesibilitatea acestui traseu, care este unul bine planificat, atractiv, dar, în același timp, nu este pe deplin explorat.
Principalul obstacol a fost imposibilitatea de a reveni la punctul de pornire în cazul în care turistii alegeau cazare în localitatea Butuceni sau Trebujeni. Turistii trebuiau să parcurgă același drum la întoarcere.
O soluție ne-a oferit un antreprenor local, Illu Glamping din Trebujeni, care nu doar promovează acest timp de turism, dar asigură si posibilitatea de a asigura transport turiștilor de pe traseul de Birdwatching. Astfel, ajunși la finalul destinației, localitatea Furceni, turiștii pot reveni usor la cazare sau transportul propriu. Illu Glamping nu doar asigură transport, dar oferă și informație utilă, recomandare de ghid local și cel mai frumos, oportunitatea de a testa o cazare netradițională mai aproape de natură, cu corturi de camping.
Aceasta frumoase colaborare a fost posibilă datorita proiectului Busola Ecoturistică, care deja a unit mai multă lume si a inspirat numeroși antreprenori.

- Ce așteptări aveți de la acest proiect?
- Așteptările au fost dintre cele practice, precum ar fi posibilitatea de a găsi parteneri de conlucrare, de a difuza material promotional cu păsările descoperite pe teritoriul Parcului Național Orhei, de achiziționare de echipament pentru birdwatching, care deja este completat etc. Astfel, că toate așteptările de la proiectul respectiv sunt deja împlinite. Acum a rămas doar sa începem sezonul de turism și cu nerăbdare să explorăm și să promovăm primul traseu de Birdwatching din Republica Moldova.

Interviu realizat de Ion AXENTI.

La Cantemir se scrie o nouă pagină în istoria Codrilor Tigheciului       …În pofida vremii nefavorabile, toți cei 14 ang...
01/12/2025

La Cantemir se scrie o nouă pagină în istoria Codrilor Tigheciului

…În pofida vremii nefavorabile, toți cei 14 angajați ai Ocolului Silvic Baimaclia, parte a ÎS “Silva-Sud”, vânătorii și pescarii din comuna Baimaclia, susținuți de 70 de voluntari, au participat la plantarea puieților pe terenul pregătit în prealabil în primăria Baimaclia, unde au reușit să planteze 9 ha din totalul de 26 hectare preconizate a fi sadite în toamna curentă. Îmbucurător faptul că la lucrările de plantare au participat și funcționari din Consiliile raional Cantemir și Baimaclia, Direcția de Învățământ Cantemir, Grădinița Baimaclia, Casa de Cultură Baimaclia, Elevii Școlii de Arte Baimaclia, , Postul de Pompieri și Salvatori Baimaclia, Inspectoratul de Poliție Cantemir, Secția Situații Excepționale Cantemir, elevii și pedagogii Gimnaziului Chioselia, săteni, care au conștientizat că plantarea copacilor este una dintre cele mai simple și eficiente acțiuni prin care fiecare dintre noi poate contribui la înverzirea plaiului, la combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității și crearea unui viitor mai verde și mai sănătos.

Întrebat de corespondentul “GS” care sunt obiectivele pentru toamna curentă și care este procentul de prindere a puieților plantați, Sergiu Stoianov, șeful Ocolului Silvic Baimaclia, a specificat că în zilele următoare se vor planta puieți pe o suprafață de 15 ha în primăria comunei Lingura. Iar cu referire la prinderea celor plantați, procentul de prindere atinge 75% atât pe cele 10 ha plantate în primăvara curentă în primăria Lingura, cât și pe cele 14 ha din primăria Cîșla.

- Problema împăduriii terenurilor este, pentru țara noastră, mai acută și mai actuală ca nicicând, or, în prezent, Moldova are o rată de împădurire de puțin peste 11%, cea mai mică din Europa. Acest decalaj afectează nu doar peisajul, ci și reziliența țării în fața schimbărilor climatice. Nouă, baimaclienilor, ne place să repetăm mereu că în vechime localitatea era înconjurată de păduri dese, preponderent, de stejari, parte a faimoșilor Codri Tigheci. Cu scurgerea anilor, pădurile s-au rărit, dar ne mândrim că avem în chiar centrul satului un stejar secular, că per ansamblu spațiile verzi ocupă 15-30% din fondul funciar. Ne mândrim și cu landșaftul natural Chioselia, cu monumentul naturii(Codrii Tigheci), păstrat integral între satele Capaclia și Lărguța, unde se întâlnesc stejarul de specie gorun și penduculat, scoruș, un șir de plante rare incluse în Cartea Roșie, cu panta de stepă din preajma satului Ciobalaccia și alte adevărate comori ale naturii. În pădurile noastre avem câteva specii de stejar, frasin, tei, carpen, ulm și alte specii. Crezul nostru, tendința este de a păstra acest tezaur, dar și/sau mai ales-să plantăm, anual, noi suprafețe, pentru generațiile ce vin după noi. Dovadă e și implicarea activă a tuturor silvicultorilor, angajaților, voluntarilor din comună la plantarea puieților, arborilor. Bucură faptul că tot mai multe administrații locale sprijină eforturile silvicultorilor de a mări suprafețele împădurite. Bunăoară, primăria Chioselia a transmis cca 35 de hectare pentru crearea de spații verzi, un pas important spre un sat mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare.

În aceeași zi de sâmbătă, și angajații Ocolului Silvic Cociulia (șef-Vladimir Caraghiaur), de comun acord cu angajații societății vânătorilor și pescarilor din raion, a structurilor de forță, centrului multifuncțional, funcționari ai administrației publice din teritoriu, au participat la plantarea puieților: pe o suprafață de 14 ha din comuna Pleșeni au fost plantați puieți de salcâm. Silvicultorii de aici au dat tonul plantărilor și în alte localități, unde consiliile locale au adoptat decizii de a transmite în gestiunea temporară a Ocolului Silvic terenurile accidentate, suspuse eroziunilor sau alunecărilor de teren, care, după împădurire și îngrijire timp de 5 ani sunt returnate-gratuit!-primăriilor. În toamna curentă, ne-a spus Vladimir Caraghiaur, urmează să extindem suprafețele împădurite cu 14,3 ha în comuna Pleșeni, 8,7 ha-în comuna Cania și peste 9 ha – în satul Vișinești. Totodată, întreprindem măsurile necesare de completare a terenurilor plantate în anii trecuți. Bucură faptul că în pofida condițiilor naturale nefavorabile, procentul de prindere este de 70-75 la sută. Acolo unde avem “goluri”, le completăm cu puieți noi.

… Iulia Șișianu, șefa Inspecției Protecția Mediului Cantemir, a declarat că lucrările de plantare a puieților vor continua și în zilele și săptămânile viitoare, atâta timp cât ne permite vremea relativ favorabilă. Concomitent, se desfășoară și lucrări de completare a suprafețelor împădurite anterior, îngrijirea și întreținerea plantațiilor tinere, unde este interzis categoric pășunatul animaleor, efectuarea altor lucrări, pentru a nu diminua procentul de prindere a puieților tineri, care se menține la 70-75 procente. Este vorba de suprafețele plantate în anul trecut în Cociulia, Pleșeni, Capaclia, Cania, Lingura, Câșla ș.a.

Vom adăuga că în primăvara trecută, silvicultorii din sudul țării au reușit să împădurească 170 ha de terenuri, procesul de extindere a spațiilor verzi fiind în derulare.

Text și imagini: Ion Domenco

28/11/2025

Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova devine un subiect tot mai discutat în spațiul public.
Comentatorii politici Victor Ciobanu și Alexei Tulbure îndeamnă autoritățile la transparență și consultări publice largi, înainte de luarea oricărei decizii.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, avertizează că o reformă grăbită ar putea destabiliza societatea și chiar afecta parcursul european al țării.

În același timp, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat că viitoarele alegeri locale din 2027 ar putea avea loc într-o nouă configurație administrativă.
Experții cer ca procesul să se desfășoare treptat, cu implicarea autorităților locale și a cetățenilor, pentru a asigura stabilitate și eficiență în organizarea teritorială a Republicii Moldova.

De Ziua națională a lucrătorului din agriculturăLudmila Catlabuga: „Vom fi mereu aproape, atât de bucuriile, cât și de g...
27/11/2025

De Ziua națională a lucrătorului din agricultură
Ludmila Catlabuga: „Vom fi mereu aproape, atât de bucuriile, cât și de grijile voastre

Duminica trecută, pe 23 noiembrie, a fost marcată Ziua națională a lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare. Cu această ocazie, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a transmis un mesaj în care a mulțumit agricultorilor pentru munca depusă zi de zi și a reconfirmat sprijinul constant al autorităților pentru dezvoltarea sectorului.

Ludmila Catlabuga a afirmat că agricultorii încep ziua înaintea tuturor și o încheie cei din urmă, iar munca lor se simte în fiecare casă.

„Dragi fermieri, astăzi este ziua voastră, Ziua lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare, iar eu vreau să vă spun cu toată recunoștința – Mulțumesc. Voi sunteți cei care începeți ziua înaintea tuturor și o încheiați după toți. Și chiar dacă munca voastră nu se vede mereu, ea se simte în fiecare casă din Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga.

Ministra a trasat și principalele priorități de viitor și a dat asigurări că statul va rămâne mereu alături de agricultori, prin acțiuni concrete de sprijin.

„Privind spre viitor, știm clar ce avem de făcut: mai multă irigare, mai multă procesare în sate, politici corecte, sprijin pentru tineri, pentru femei, pentru ferme mici și mari, reguli egale, piețe stabile și mai puțină birocrație. Să aveți sănătate, belșug și putere de a merge înainte, iar noi ca stat să fim mereu aproape atât de bucuriile, cât și de grijile voastre. La mulți ani”, a spus Ludmila Catlabuga.

Ziua națională a lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare se sărbătorește anual în a patra duminică din luna noiembrie. Aceasta este dedicată recunoașterii muncii fermierilor și angajaților din sectorul agro-alimentar și a devenit un prilej pentru a celebra contribuția lor la economia națională.

Ziarul pe hârtie – o eleganță care rezistăÎntr-o dimineață obișnuită, într-o cafenea sau poate la veranda unei case de l...
27/11/2025

Ziarul pe hârtie – o eleganță care rezistă

Într-o dimineață obișnuită, într-o cafenea sau poate la veranda unei case de la țară, cineva răsfoiește un ziar. Foșnetul hârtiei, cafeaua aburindă în ceașcă. Nu e o scenă rară, dar pare că vine din alt timp. Un timp mai lent, mai așezat.

În epoca ecranelor, a titlurilor care țipă din telefoane și a articolelor dn fluxul digital, citirea unui ziar pe hârtie devine un act de alegere. Un gest cu un ușor aer de aristocratism interior. Nu pentru că ar fi exclusivist, ci pentru că cere o anumită dispoziție sufletească: răbdare, atenție, discernământ.

Cei care mai citesc presa tipărită nu o fac doar pentru informare, dar și pentru a respecta un ritual. Pentru acel moment de zi în care îți acorzi timp ție însuți. Ziarul pe hârtie nu te grăbește, nu te întrerupe cu reclame, nu te trimite în alte zeci de ferestre. El îți vorbește calm, dintr-un spațiu unde cuvântul încă are greutate. Unde titlurile nu sunt senzaționale, ele invită la reflecție.

E, într-un fel, o formă de rezistență. Să alegi hârtia, când totul te trage spre ecran. Să te întorci la sursă, când lumea aleargă după ultimele notificări. Să citești cu mâinile și ochii, nu doar cu retina atinsă de lumină albastră.

Desigur, presa digitală are avantajele ei – rapiditate, accesibilitate, interactivitate. Dar hârtia rămâne ca o conversație cu un prieten vechi: poate nu e tot timpul în pas cu lumea, dar îți oferă ceva ce lumea a uitat – meditația.

A citi un ziar tipărit e, poate, un gest poetic. Un mod de a-ți spune că încă mai contează forma, nu doar conținutul. Că încă mai există oameni care caută sens, nu doar știri. Că există o eleganță tăcută în a rămâne fidel lucrurilor care trec prin timp fără să îmbătrânească.

Și dacă cineva te întreabă de ce mai citești ziarul pe hârtie, poți să zâmbești și să spui: fiindcă e un gest care îmi aduce lumea mai aproape, dar nu în fugă – ci în liniște.

Address

Kischinew

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Gazeta Satelor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Gazeta Satelor:

Share