Europa Liberă Moldova

25/01/2025

😊 Fericirea e greu de evaluat, dar statisticienii nu se lasă. O nouă măsurătoare a fost publicată la 23 ianuarie. Una din concluzii este că singurătatea nu face casă bună cu fericirea. Povestea cu „banii nu aduc fericirea” este... un pic mai complicată.

Potrivit unui sondaj efectuat la nivel european de Eurostat, țările cu cea mai mare satisfacție a vieții, pe o scară de la 0 la 10, sunt Finlanda și Elveția (7,8), urmate de România, Austria, Belgia și Slovenia (7,7).

🇷🇴 Românii sunt și printre cei mai satisfăcuți cu timpul lor liber.

Fericirea e greu de evaluat, dar statisticienii nu se lasă. O nouă măsurătoare a fost publicată la 23 ianuarie. Una din concluzii este că singurătatea nu face casă bună cu fericirea. Povestea cu „banii nu aduc fericirea” este... un pic mai complicată.

25/01/2025

Mișcarea militantă palestiniană Hamas a eliberat sâmbătă, 25 ianuarie, patru ostatice israeliene, în schimbul a aproximativ 200 de prizonieri palestinieni.

Cele patru femei, care sunt soldați ai armatei israeliene, au fost conduse pe un podium în orașul Gaza, în mijlocul unei mari mulțimi de palestinieni și înconjurate de zeci de bărbați înarmați ai Hamas, organizație considerată grupare teroristă de SUA, UE și Israel.

Prizonierele au salutat și au zâmbit înainte de a fi predate forțelor israeliene.

Mișcarea militantă palestiniană Hamas a eliberat sâmbătă, 25 ianuarie, patru ostatice israeliene, în schimbul a aproximativ 200 de prizonieri palestinieni. Schimbul a avut loc în conformitate cu un acord de încetare a focului menit să pună capăt războiului de 15 luni din Gaza.

25/01/2025

După ce a fost refuzată înregistrarea a doi politicieni, există doar cinci candidați, inclusiv Lukașenko, care se află la putere din 1994.

Dintre aceștia, trei reprezintă partide pro-guvernamentale, iar unul, Hanna Kanapațkaia, este oficial „independentă”, dar este acuzată de mulți, din opoziție, că este fidelă regimului.

Este Lukașenko pe cale de dispariție?

Întrebarea cheie este cine - sau ce - urmează. S-a speculat că unul dintre fiii lui Lukașenko va prelua frâiele, în special cel mai tânăr, Nikolai, care are doar 20 de ani.

Explicăm mai multe în articol 👇

La 26 ianuarie, în Belarus vor avea loc alegeri prezidențiale care aproape sigur îi vor oferi președintelui Aleksandr Lukașenko al șaptelea mandat. Opoziția din Belarus e anihilată, cetățenii se tem de represiune, așa că alegerile sunt văzute ca un exercițiu de consolidare a puterii lu...

25/01/2025

❗ Coiful de aur de la Coțofenești și alte cel puțin patru piese din tezaurul dacic, expuse temporar în Olanda, au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, de la Muzeul Drents din Assen. Jaful a avut loc cu o zi înainte de sfârșitul expoziției, la care au contribuit cu piese 18 muzee din România.

Presa olandeză a relatat că o explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din orașul Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Potrivit publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a declarat pentru serviciul românesc al Europei Libere, Natalia Intotero, ministra Culturii de la București.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datând din secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul român al Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Premierul român, Marcel Ciolacu, a scris pe rețele la câteva ore de la cele întâmplate că piesele furate „trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”, exprimându-și încrederea că partea olandeză își va face treaba și îi va prinde rapid pe hoți.

„Aceste piese de o valoarea inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a scris premierul României.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori, iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul perete exterior al muzeului.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările de pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de Ministerul Afacerilor Externe al Țărilor de Jos.

„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe de la București.

25/01/2025

Europa Liberă a beneficiat de un tur exclusiv al primului spital de campanie subteran din Ucraina.

Chirurgi, anesteziologi și alt personal medical lucrează la 6 metri sub pământ în buncăre de oțel, echipate cu sisteme de ventilație, alimentare cu apă și surse alternative de energie.

Angajații spun că au salvat deja viețile a peste 1.000 de soldați ucraineni și că noua unitate medicală oferă securitate atât personalului, cât și pacienților.

25/01/2025

🇲🇩 🤝 🇺🇦 Republica Moldova și Ucraina își vor recunoaște reciproc diplomele și titlurile științifice după ce un acord în acest sens a fost semnat sâmbătă între ministrul ucrainean al Educației, Oksen Lisovîi, și șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi.

Ceremonia de semnare a acordului a avut loc cu ocazia vizitei de lucru a președintei Maia Sandu la Kiev, prima pe care o efectuează de când a obținut al doilea mandat în urma alegerilor din toamna trecută.

Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că acordul este un pas semnificativ pentru „facilitarea mobilității profesionale și educaționale” dintre cele două țări și că oferă oportunități mai bune atât pentru studenți, cât și pentru profesori.

„Profesorii din Ucraina vor putea preda în școlile din Republica Moldova, iar cadrele didactice din Moldova vor avea acces la mai multe posibilități de colaborare în Ucraina”, a spus Popșoi.

Șeful diplomației moldovene mai susține că acordul va sprijini integrarea mai rapidă a refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova și va contribui la „diversificarea personalului didactic într-un context educațional tot mai solicitant”.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli. Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

25/01/2025

🇷🇴 🤝 🇺🇸 Relația foarte bună dintre România și Statele Unite, care de 28 de ani are forma unui parteneriat strategic, va depinde inclusiv de negocierile directe dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin.

❗ Va conta de asemenea, dacă din luna mai, România va avea un președinte prooccidental sau prorus.

Relația foarte bună dintre România și Statele Unite, care de 28 de ani are forma unui parteneriat strategic, va depinde inclusiv de negocierile directe dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Va conta de asemenea, dacă din luna mai, România va avea un președinte prooccidental sa...

25/01/2025

🇲🇩 Oficiul Avocatului Poporului din Moldova a publicat rezultatele unei investigații privind maltratarea unei persoane arestate în timpul unei examinări medicale.

Apărătorii drepturilor omului consideră cele întâmplate drept tortură și cer procurorilor redeschiderea anchetei în acest caz.

Офис Народного адвоката Молдовы опубликовал результаты расследования об избиении арестованного человека во время проведения медицинской экспертизы. Правозащит....

25/01/2025

Zeci de mii de slovaci au ieșit în centrul capitalei Bratislava vineri, 24 ianuarie, pentru a protesta față de politica tot mai favorabilă Moscovei a prim-ministrului Robert Fico, după ce tensiunile dintre acesta și opoziție au crescut.

Organizatorii au estimat că circa 60 de mii de persoane au participat la demonstrația care a avut loc în Piața Libertății din Bratislava, de patru ori mai mulți față de ultimul protest care s-a desfășurat în același loc în urmă cu două săptămâni, scrie Reuters.

Protestele par să atingă nivelul celor din 2018, când asasinarea unui jurnalist de investigație a provocat manifestații de amploare care l-au forțat pe Fico să-și dea demisia. Politicianul însă a revenit la putere în 2023, din nou în calitate de prim-ministru.

Protestatarii au strigat vineri slogane precum „Destul cu Fico!” și „Noi suntem Europa”, iar la un moment dat, au iluminat piața cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent. Mitinguri au avut loc și în alte 20 de orașe, iar portalul de știri Dennik N a estimat că cel puțin 100 de mii de persoane au protestat în întreaga țară din Europa Centrală. Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul naționalist de stânga a lui Fico i-a atacat pe oponenții săi progresiști, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul slovac plănuiește noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a spus că ar fi planuri de escaladare a protestelor într-o încercare de răsturnare ilegală a actualei guvernări, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat. Citând informații de la serviciile speciale, Fico a susținut, fără a prezenta dovezi, că a existat un grup de experți „neidentificați” în Slovacia, care au ajutat anterior la organizarea protestelor din Ucraina în 2014 și în Georgia de anul trecut.

25/01/2025

❗ Departamentul de Stat al SUA a ordonat vineri, 24 ianuarie, suspendarea finanțării pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.

Noul secretar de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj ambasadelor americane din întreaga lume în care a explicat cm se aplică ordinul executiv semnat de Trump la 20 ianuarie, care spune că „nicio altă formă de asistență externă a Statelor Unite nu va mai fi plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui”.

Ordinul lui Trump spune că ajutorul extern acordat în prezent de SUA nu s-ar alinia cu „interesele americane” și uneori chiar ar contrazice „valorile americane”, fără a preciza la ce se referă mai exact. Acesta pune pe pauză timp de 90 de zile asistența americană pentru dezvoltare, cu scopul de a evalua eficiența și „coerența cu politica externă a SUA”. Decizia afectează noile plăți de fonduri către diferite state, ONG-uri, organizații internaționale și alți beneficiari, care așteaptă să fie revizuite programele.

❗ Până în prezent, nu este clar cm această decizie va afecta țări precum R. Moldova, care de la independență încoace a primit asistență financiară în valoare de cca. 2 miliarde de dolari din partea SUA prin USAID și rămâne unul dintre marii beneficiari de ajutoare americane din regiune.

25/01/2025

Este adevărat că oficialii de la 🇲🇩 Chișinău rămân foarte precauți, având în vedere că enclava separatistă din stânga Nistrului își administrează propriile afaceri, cu sprijinul Moscovei, încă de la prăbușirea URSS, găzduind și vreo 1.500 de soldați cu pașapoarte rusești.

❗ Dar unele surse europene cred că soarta poate surâde Chișinăului anul acesta, iar optimismul lor se datorează în general câtorva factori: extinderea UE spre est, războiul din Ucraina și actuala criză a gazelor rusești din regiunea transnistreană.

Explicăm mai multe în articol 👇

Vorbind cu oficiali și diplomați europeni despre ce să așteptăm de la 2025, în aceste discuții a revenit iar și iar un pronostic neașteptat, anume că există posibilitatea ca regiunea separatistă transnistreană să se reintegreze cu Republica Moldova.

25/01/2025

🇲🇩 Președinta Maia Sandu a anunțat în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, că se deplasează la 🇺🇦 Kiev, unde va avea întrevederi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski și alți demnitari. Securitatea, energia și colaborarea pe calea integrării europene sunt subiectele de pe agenda discuțiilor.

În mesajul său video publicat pe rețelele de socializare, Maia Sandu a spus că „curajul ucrainenilor” protejează și pacea în R. Moldova „lucru pentru care suntem recunoscători”.

„Vom discuta despre securitate, energie și comerț, și despre cm ne putem ajuta pe calea integrării europene. Moldova va rămâne un bun prieten și vecin al Ucrainei”, a adăugat președinta moldoveană, aflată în prima sa vizită la Kiev după ce a obținut al doilea mandat în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferență rusă în procesul electoral și cumpărare de voturi.

Vizita șefei statului are loc în condițiile crizei energetice din regiunea transnistreană, unde Gazprom a sistat livrarea de gaze după ce Ucraina a refuzat să mai prelungească un acord de tranzit al gazelor rusești. Kievul s-a declarat gata, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, să ofere Tiraspolului ajutor sub formă de cărbune pentru centrala de la Cuciurgan (MGRES), ofertă la care însă autoritățile separatiste nu au reacționat imediat.

25/01/2025

🎙 Invitatul podcastului „În esență...”, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă, Ion Muntean, spune că este realist ca deja către 2040 energia regenerabilă să devină „regină” a sistemului energetic din R. Moldova.

🎧 Prieteni, ascultați podcastul pe:

• Site-ul Europei Libere: https://shorturl.at/VMtWS
• Apple Podcasts: https://bit.ly/3j50w26
• Spotify: https://bit.ly/3W0NKAd
• YouTube: https://shorturl.at/6ho8K

Audiție plăcută.

24/01/2025

• Candidații pentru admiterea la universitățile din Republica Moldova vor trebui să dețină, începând cu anul acesta, semnătură electronică. Anunțul l-a făcut ministrul Educației, Dan Perciun, la o conferință de presă, pe 24 ianuarie.

• Înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online, la fel ca anul trecut, prin portalul e-Admitere. Pentru a depune dosarul, tinerii vor trebui să-și facă un cont online, introducând codul personal din buletinul de identitate.

• Ministrul Dan Perciun și-a exprimat speranța ca, până la începutul lunii mai, „aproape 20 de mii de tineri” să dețină deja semnătură electronică și să poată utiliza sistemul informațional, eadmitere.gov.md.

• La aceeași conferință de presă, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a precizat că serviciul nu va facilita doar admiterea la universitate, dar va deschide accesul la întreaga gamă de servicii digitale.

• Absolvenții vor putea obține semnătura în mod organizat, la nivel de instituție școlară, în 305 licee și 49 de colegii din țară. Însă, admiterea va fi posibilă și în format fizic, pentru cei care din motive obiective nu vor reuși să-și facă semnătură electronică.

• Ministrul a precizat că anul trecut, 50% din absolvenți au ales să urmeze studiile într-o instituție de învățământ superior din Republica Moldova. Față de anul trecut, în 2025 va fi posibilă depunerea online a dosarelor de admitere atât pentru programe de licență, cât și pentru programele de master.

• Semnătura electronică se obține prin intermediul serviciului guvernamental MPass. Semnătura mobilă este pusă la dispoziție și de operatorii de telefonie mobilă Orange și Moldcell. Pentru absolvenții claselor a 12-a, serviciul va fi gratuit.

• Noul buletin de identitate eliberat de Agenția Servicii Publice și disponibil din 31 martie va avea semnătura electronică încorporată.

24/01/2025

🎙 Printre alte teme ale noului episod al podcastului „Dincolo de știri”, înregistrat pe 23 ianuarie, se numără: 👇

• În Statele Unite ale Americii a avut loc învestirea președintelui Donald Trump. Cum va evolua relația cu R. Moldova în cel de-al doilea mandat al administrației Trump?

• Președinta Maia Sandu a cerut noi măsuri de combatere a corupției politice, într-o ședință a Consiliului Suprem de Securitate.

• Și, în premieră, R. Moldova nu va participa în acest an la cel mai popular concurs european de muzică Eurovision Song Contest.

🎧 Ascultați podcastul și pe:
• Apple Podcasts: https://bit.ly/3uk5jz6
• Spotify: https://bit.ly/3ixAGTP
• YouTube: https://bit.ly/3Hjydqk

Criza energetică din Transnistria se complică pe fondul declarațiilor contradictorii și confuze ale liderilor de facto de la Tiraspol, care ba vor, ba nu vor să fie ajutați de Chișinău în reluarea livrărilor de gaze în regiune, explică comentatorul politic Igor Boțan în podcastul „Di...

24/01/2025

„Dacă nu ajungem la o înțelegere, în curând, nu am altă opțiune decât să impun un nivel ridicat de Taxe, Tarife și Sancțiuni pentru tot ce vinde Rusia în Statele Unite și în diverse alte țări participante (la sancțiuni, n. r.)", a scris Trump.

Tonul și conținutul declarației lui Trump au plăcut Kievului, precum și susținătorilor occidentali ai presiunilor asupra Rusiei. Ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sibiha, a declarat că remarcile lui Trump au trimis un „semnal puternic".

Moscova, între timp, și-a propus să arate rapid că amenințarea cu noi sancțiuni nu va funcționa. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat la 23 ianuarie că Kremlinul nu vede „niciun element deosebit de nou" în ce tocmai spusese Trump.

Prezentatorul TV rus pro-Kremlin Vladimir Soloviov s-a arătat la fel de neimpresionat, dar a folosit o formulare mai tăioasă, într-un efort ostentativ de a le spune rușilor că nu ar trebui să fie îngrijorați. „Ce, este posibil să vorbești cu Rusia astfel?", a spus el într-un comentariu postat pe Telegram.

În a treia sa zi de mandat, președintele american Donald Trump a amenințat că va înăspri sancțiunile împotriva Rusiei dacă aceasta nu se îndreaptă către un acord de pace cu Ucraina. Iată cm a reacționat Kremlinul și ce spun analiștii despre avertisment.

24/01/2025

Ministerul muncii de la Chișinău a anunțat un nou program de compensații financiare pentru sezonul rece al anului, destinat familiilor vulnerabile, dar și refugiaților ucraineni din Republica Moldova.

Inițiativa, menită să reducă impactul crizei energetice, are sprijinul financiar al Uniunii Europene și va fi realizată în lunile ianuarie-martie, în parteneriat cu filiala din Moldova a organizației cehe People in Need.

Proiectul urmărește să sprijine „grupurile vulnerabile în perioada sezonului rece, prin acoperirea parțială a costurilor crescute de trai, generate de criza energetică, utilizând fonduri alocate de People in Need și Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Bugetul total al programului este de 700.000 de euro, care vor fi oferiți sub formă de compensații nominative.

Inițiativa a fost posibilă grație contribuțiilor din fondurile People in Need, resursele SOS Ukraine, donațiile poporului ceh și finanțării Uniunii Europene, precizează un anunț al People in Need Moldova.

Nu sunt oferite, deocamdată, detalii despre criteriile în baza cărora vor fi acordate compensațiile.

24/01/2025

Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a grațiat încă 15 deținuți înainte de alegerile prezidențiale din Belarus, programate pentru 26 ianuarie.

Printre cei grațiați se numără opt persoane condamnate pentru „extremism”, inclusiv o femeie însărcinată, și șapte persoane condamnate sub acuzații de trafic de droguri, inclusiv un bolnav de cancer.

În ultimul an, Lukașenko a grațiat 293 de persoane, invocând „principii umanitare”, inclusiv 89 de femei și 17 persoane „care au comis infracțiuni când erau minori”.

Potrivit centrului belarus pentru drepturile omului „Viasna”, la 24 ianuarie, în închisorile din Belarus continuau să se afle 1.253 de persoane condamnate „din motive politice”. Mai mult, spun activiștii, lista deținuților politici în Belarus continuă să crească.

Din vara anului 2020, militanții pentru drepturile omului au recunoscut drept deținuți politici aproximativ 3 600 de persoane, inclusiv 656 femei. Multe din acestea au fost deja eliberate, după ce și-au ispășit integral pedepsele.

Parlamentul European a adoptat pe 22 ianuarie o rezoluție în care denunță cu fermitate alegerile prezidențiale planificate în Belarus pentru 26 ianuarie, numindu-le drept „o farsă”.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani și care conduce țara de trei decenii, din 1994, este de așteptat să câștige și acest tur de scrutin.

Campania electorală a fost marcată de intimidarea alegătorilor, suprimarea presei independente și interzicerea candidaților democrați, constată europarlamentarii.