Furtul de conținut jurnalistic și potențialele soluții împotriva acestui fenomen vicios au fost subiectul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard.
Furtul de conținut jurnalistic și potențialele soluții împotriva acestui fenomen vicios au fost subiectul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard.
La discuție au participat reprezentanți ai unor ONG-uri de media și jurnaliști care activează în instituții de presă independente.
Printre soluțiile discutate pentru a descuraja plagiatul: interzicerea preluării conținutului original de către așa numitele agregatoare de știri sau permiterea preluării contra-cost.
Participanții au discutat și despre posibilitatea semnării unui acord între redacțiile de bună credință, care să le permită preluarea reciprocă a materialelor jurnalistice, în condițiile prevăzute de Codul Deontologic al jurnalistului.
Integritatea în jurnalism
Compromisurile făcute de unii jurnaliști în fața politicienilor cu probleme de integritate erodează încrederea publicului în jurnalism. Subiectul a fost discutat în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Media-Guard, la care au participat manageri ai redacțiilor independente, jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor de media.
Creșterea popularității rețelelor sociale a dus la estomparea graniței dintre jurnaliști și alți producători de conținut, cm ar fi influencerii și nu toți utilizatorii de internet știu să sesizeze diferența dintre cele două surse de informații, consideră participanții la discuție.
În același timp, participanții consideră că este necesar să fie delimitate calitățile pe care trebuie să le aibă un jurnalist pentru a se numi astfel.
O altă dilemă discutată ține de oportunitatea oferirii platformelor de exprimare persoanelor cu probleme grave de integritate. Participanții la discuție au propus și câteva soluții pentru a preveni erodarea încrederii în jurnalism.
Vezi mai multe aici 👇
Subvenționarea presei de către stat - subiectul unei discuții organizate de Asociația Media-Guard
În cadrul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard, reprezentanți ai unor ONG-uri de media, jurnaliști care activează în instituții de presă independente, dar și reprezentanți ai autorităților au discutat despre mecanismul de subvenționare a presei, pe care statul este pe punctul de a-l institui.
Proiectul de lege urmărește să încurajeze pluralismul mediatic și buna funcționare a mass-mediei care lucrează în interes public. În același timp însă, o subvenționare din partea statului ar putea proiecta suspiciuni asupra imparțialității informației transmise.
Participanții la discuție au dezbătut cm pot fi valorificați banii veniți de la buget, fără ca acest lucru să afecteze încrederea publicului în echidistanța jurnaliștilor care accesează fondurile. Vezi mai multe aici 👇
Furtul de conținut jurnalistic. Între goana după vizualizări și încălcarea drepturilor intelectuale
Furtul de conținut în presa din Republica Moldova s-a transformat, în ultimii ani, într-un adevărat fenomen, spun reprezentanții mai multor instituții de presă independente.
Aceștia susțin că așa-numitele agregatoare de știri continuă să preia articolele originale fără a cita corect sursa, în timp ce redacțiile care servesc interesul public depun efort și consumă resurse pentru a informa corect și la timp societatea.
În acest material video, jurnaliști din mai multe redacții descriu practicile incorecte de preluare a produselor jurnalistice, iar experții explică prevederile legilor care protejează drepturile de autor.
Cum combatem fenomenul copy-paste în presa din R. Moldova? Discuție organizată de Media-Guard
Fenomenul copy-paste în presa din Republica Moldova a fost subiectul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard. Reprezentanții mai multor instituții de presă independente susțin că așa-numitele agregatoarele de știri continuă să preia știrile originale fără a cita corect sursa.
Participanții au discutat despre cm poate fi pedepsit furtul de conținut jurnalistic, cm pot fi protejate drepturile de autor și care ar fi posibilele soluții de contracarare a fenomenului copy-paste.
Cu umor despre jurnalismul serios. Cum a fost la Reporter Slam Moldova, organizat de Media-Guard
Ce spun jurnaliștii care au „glumit serios” la Reporter Slam, un eveniment de live journalism organizat în premieră în R. Moldova de către Asociația Media Guard:
✅ „O modalitate bună pentru jurnaliști ca să povestească într-un mod mai hazliu experiența lor în teren. Mi-a plăcut foarte mult”
✅ „A fost tare interesant și amuzant”
✅ „Este o mare bucurie pentru mine că acest eveniment se întâmplă și în R. Moldova”
✅ „Am cunoscut colegi noi, am râs împreună. Astfel de evenimente ne fac să ne simțim mai apropiați”
✅ „Chiar m-am simțit bine, am râs cu poftă, am aflat detalii faine care li s-au întâmplat colegilor pe teren”
Catalina Molodoi, Călin Jucovschi, Liuba Sevciuc, Botnariuc Liliana și Natalia Zaharescu, mulțumim că v-ați împărtășit emoțiile!
RISE Moldova Ziarul de Gardă Ecopresa JurnalTV.md CU SENS
* Evenimentul a fost organizat Asociația Media-Guard în contextul Zilelor Libertății Presei și a fost găzduit de Europe Café
Criza de jurnaliști, subiectul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard
Criza de jurnaliști a fost subiectul unei discuții publice organizate de Asociația Media-Guard. La discuție au participat manageri ai mai multor instituții de presă independente din R. Moldova, studenți, dar și reprezentanți ai facultăților de jurnalism.
Participanții au discutat despre motivele crizei, dar și despre posibile soluții de atragere a tinerilor în jurnalism - https://bit.ly/3SWaGjh
Cum ne ajută portalurile instanțelor de judecată să documentăm o anchetă jurnalistică
Cum putem vedea parcursul unor dosare ajunse în judecată? Cum găsim sentințe și hotărâri judecătorești emise în anumite cauze? Unde găsim informații despre dosarele aflate pe rol în instanțele de fond, la Curțile de Apel sau la Curtea Supremă de Justiție? Răspunsurile pot fi găsite în materialul video explicativ de mai jos. În acest caz, autorul și-a propus să afle detalii despre dosarele deschise în ultimii ani pentru trucarea achizițiilor publice.
Făcând o serie de căutări pe portalul instante.justice.md, autorul a putut afla că, ultima ședință în dosarul lui Ghenadie Nicorici, un afacerist care gestionează din umbră mai multe companii acuzate că ar fi trucat licitații privind procurarea produselor alimentare pentru grădinițele din Chișinău, nu a avut loc din cauza unei alerte cu bombă. Autorul a putut însă vizualiza tot istoricul ședințelor care au avut loc în acest dosar.
Ce alte detalii a mai putut afla autorul, pornind de la informațiile obținute de pe portalul instante.justice.md, vedeți în ancheta video disponibilă aici - https://youtu.be/fQ-rKX7IBp4
Cum documentăm un articol despre achizițiile publice. Explicăm
Cum putem vedea ce contracte au încheiat instituțiile de stat cu agenți economici privați? Cum aflăm câte companii au participat la o licitație și care sunt aceste companii? Unde găsim valoarea contractelor și firmele desemnate câștigătoare? Răspunsurile pot fi găsite în acest material video explicativ.
În acest caz, autorul și-a propus să afle de unde cumpără Republica Moldova rachete antigrindină și cât au costat acestea în ultimii ani. Făcând o serie de căutări pe site-urile tender.gov.md și mtender.gov.md, autorul a putut afla că, în ultimii ani, R. Moldova a cumpărat rachete antigrindină prin negocieri directe, fără a fi organizate licitații publice, de la o companie din Federația Rusă.
Ulterior autorul a constatat că această companie, pe lângă producerea rachetelor antigrindină, a îndeplinit, la începutul anilor 2000, ordinele de înarmare ale Federației Ruse, iar acum susține războiul din Ucraina.
Ce alte detalii a mai putut afla autorul, pornind de la informațiile obținute de pe site-urile tender.gov.md și mtender.gov.md, vedeți în ancheta integrală disponibilă pe acest link: https://youtu.be/hpKSFIDatXA
Tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”
Tabăra de vară „Achizițiile publice în vizorul tinerilor”. 15 tineri/tinere au învățat cm să devină promotorii transparenței în domeniul achizițiilor publice, cm pot să analizeze licitațiile publice și să identifice riscuri de corupție.
IDIS "Viitorul"; Asociația Media Guard
Televiziunile și proprietarii lor (politici) | zdg.md
Ziarul de Gardă: La trei ani de la plecarea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor din R. Moldova, cei doi continuă să domine piața media audiovizuală, alături de figuri politice afiliate Partidului Socialiștilor din R. Moldova.
ZdG vă propune să aflați cui aparțin televiziunile din R. Moldova.
Transparența activităților din primării. Necesitate și obstacole
🔴 Cu doi ani în urmă, Constantin Copăceanu, un tânăr din raionul Hâncești, a trimis o solicitare de informație la primăria satului Pogănești din același raion. Reprezentanții primăriei au refuzat să răspundă la solicitare, iar Constantin a dat în judecată primăria.
Acesta a solicitat ca instanța de judecată să stabilească „obligarea Primarului localității și Secretarului APL com. Pogănești de a lectura și a copia de mână Legea nr. 436/2000 privind administrația publică locală, precum și a lectura alte legi relevante, pentru buna funcționare a APL com. Pogănești”.
Ce a urmat, vedeți în materialul video de mai jos - https://bit.ly/3Ewx7TE
#PressGov
Semnătura electronică – piedică pentru jurnaliști în a accesa informația
Semnătura electronică reprezintă o piedică în munca jurnaliștilor.
În anul 2019, Codul Administrativ a suferit niște modificări care au însemnat introducerea obligativității semnăturii electronice pe solicitările de informații adresate instituțiilor de stat și, pe lângă asta, solicitările de informații ale jurnaliștilor au început să fie tratate ca petiții.
În acest material am explicat ce înseamnă asta pentru jurnaliști și pentru public.
Amintiri din Siberia: „La ce te punea, aceea trebuia să lucrezi. Acolo n-aveai cm să zici că nu vreau”
Cel mai mare val al deportărilor, din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, a marcat viața a peste 35 de mii de oameni din Basarabia și Bucovina de Nord. Femei, bărbați, copii și bătrâni au fost încărcaţi forțat în vagoane și duși la muncă în Siberia. La 72 de ani de la acele evenimente, puțini dintre ei au mai rămas în viață și cu greu își amintesc de calvarul prin care au trecut.
Liuba Novac, în vârstă de 92 de ani și Zosim Punga, la ai săi 88 de ani, au trecut prin tragedia deportărilor, dar au reușit să revină acasă și să-și reconstruiască viața. Cum au trecut victimele prin aceste evenimente, care au fost cele mai grele momente, dar și ce amprente au lăsat deportările asupra familiilor lor, aflați din reportajul de mai jos.
Reportaj realizat de Cristina Leu, stagiară ERIM în cadrul Asociației „Media-Guard”.
#Press_School_MediaGuard
