02/11/2024
O analiză critică a Copa-Cogeca: Între stagnare și influență în agricultura europeană
Sectorul agricol din Europa este condus de diferite grupuri de interese și asociații care exercită o influență semnificativă asupra politicilor, subvențiilor și peisajului agricol general. Printre acestea, Copa-Cogeca se evidențiază ca o voce proeminentă care reprezintă fermierii și cooperativele agricole europene. Cu o rețea care include peste 70 de organizații agricole naționale și uniuni de cooperative, Copa-Cogeca se poziționează ca intermediarul definitiv între fermieri și factorii de decizie ai UE. Cu toate acestea, această imagine de reprezentare neclintită ascunde adesea probleme structurale profunde, contradicții în poziții și un istoric controversat în ceea ce privește sustenabilitatea și reformele.
Context istoric și structură organizatorică
Format în 1962, Copa (Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole) și Cogeca (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole) și-au unit activitățile pentru a eficientiza eforturile de lobby în cadrul UE. Obiectivele lor includ apărarea intereselor fermierilor și cooperativelor europene, asigurarea unui venit echitabil pentru aceștia și contribuția la dezvoltarea rurală.
Totuși, în spatele acestui front unificat, structura Copa-Cogeca consolidează adesea status quo-ul, mai degrabă decât să provoace sau să inoveze în sectorul agricol. Reprezentarea lor extinsă provine din mari afaceri agricole și lobby-uri pentru agricultura industrială care se concentrează pe menținerea subvențiilor agricole și a protecției pieței.
Rolul în advocacy-ul politicilor: Alinierea cu marea agricultură
Rolul Copa-Cogeca în influențarea politicilor agricole ale Uniunii Europene nu poate fi subestimat. Ca un grup de lobby major, a modelat Politica Agricolă Comună (PAC) timp de decenii. În multe feluri, această influență a asigurat subvențiile generoase de care se bucură fermierii din Europa. Potrivit estimărilor, PAC distribuie aproximativ 55 de miliarde de euro anual, o mare parte favorizând agricultura industrială. Oxfam și Greenpeace, printre alții, au criticat Copa-Cogeca pentru promovarea unor reforme care beneficiază disproporționat fermierii mari și multinaționalele din sectorul agricol, consolidând concentrarea agricolă și neglijând micii fermieri.
De exemplu, în ciuda preocupărilor tot mai mari legate de sustenabilitatea mediului și biodiversitate, Copa-Cogeca a rezistat constant politicilor care vizează înăsprirea standardelor de mediu. A făcut un lobby intens împotriva propunerii UE privind Strategia De la Fermă la Furculiță—care urmărește reducerea utilizării pesticidelor și promovarea agriculturii ecologice—susținând că aceasta amenință competitivitatea fermierilor. Această reacție subliniază o reticență mai largă de a adopta schimbări transformatoare în favoarea menținerii practicilor agricole convenționale.
Stagnarea în arena sustenabilității
În ultimii ani, a existat o presiune crescândă pentru ca agricultura să adopte practici mai verzi și mai sustenabile pentru a combate schimbările climatice. Comisia Europeană a prezentat planuri în cadrul Pactului Ecologic European pentru a atinge emisii net zero până în 2050. Cu toate acestea, poziția Copa-Cogeca în aceste chestiuni a fost adesea ambivalentă, dacă nu chiar contradictorie.
De exemplu, în timp ce Copa-Cogeca susține ocazional sustenabilitatea în declarațiile publice, acțiunile sale arată o altă realitate. În cadrul negocierilor care au precedat reforma PAC 2023-2027, Copa-Cogeca a făcut lobby împotriva unor obiective obligatorii privind reducerea pesticidelor și conservarea biodiversității. ONG-urile de mediu susțin că accentul pus de organizație pe menținerea metodelor de agricultură intensivă ignoră urgența reducerii emisiilor agricole, care contribuie cu aproape 10% la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE.
Mai mult, un raport al Friends of the Earth Europe a evidențiat sprijinul Copa-Cogeca pentru slăbirea țintelor de reducere a pesticidelor ale Strategiei De la Fermă la Furculiță. Această aliniere cu interesele marilor companii agrochimice contrazice declarațiile privind susținerea unui viitor agricol sustenabil. Prin subminarea măsurilor verzi cheie, Copa-Cogeca demonstrează o loialitate pe termen scurt față de interesele agriculturii convenționale, în detrimentul securității pe termen lung a mediului.
Criza reprezentării: Mici fermieri la margine
Una dintre cele mai acute critici la adresa Copa-Cogeca se referă la reprezentarea dezechilibrată. În timp ce organizația susține că reprezintă toți fermierii europeni, politicile sale favorizează în mod covârșitor fermele mari de tip industrial. Micii fermieri și fermierii de dimensiuni medii își găsesc adesea vocile reduse la tăcere în cadrul organizației.
În multe regiuni, în special în Europa de Sud și de Est, micii fermieri se confruntă cu amenințări existențiale cauzate de consolidarea terenurilor, scăderea prețurilor de achiziție și lipsa accesului la subvenții. Dificultățile recente întâmpinate de micii fermieri din România și Polonia în contextul importurilor de cereale din Ucraina subliniază vulnerabilitatea agriculturii la scară mică. Totuși, eforturile de lobby ale Copa-Cogeca continuă să se alinieze cu politici care favorizează monocultura la scară largă, împingând micii fermieri mai departe la periferie.
Un raport al Curții de Conturi Europene a arătat că mecanismele de distribuire ale PAC permit ca doar 20% dintre beneficiari să primească 80% din subvenții, consolidând proprietatea asupra terenurilor în rândul unui număr mic de afaceri agricole. În ciuda acestui dezechilibru, Copa-Cogeca continuă să sprijine modele de subvenții care perpetuează această distribuție inegală.
Rezistența față de inovație și tehnologie
În ciuda avansurilor tehnologice din agricultură, de la agricultura de precizie la soluții digitale, Copa-Cogeca a arătat o reticență în adoptarea inovației. Membrii organizației exprimă adesea preocupări cu privire la potențialele costuri și perturbări pe care aceste tehnologii le-ar putea impune asupra practicilor agricole tradiționale. Această reticență față de acceptarea tehnologiilor disruptive—cum ar fi culturile rezistente la schimbările climatice sau agricultura bazată pe inteligență artificială—amenință să lase agricultura europeană în urmă în comparație cu omologii săi globali în ceea ce privește eficiența și adaptarea la schimbările climatice.
Mai mult, în domeniul modificărilor genetice și noilor tehnici de ameliorare a plantelor (NPBT), pozițiile Copa-Cogeca rămân conservatoare și, în mare parte, rezistente, invocând preocupări legate de siguranță și scepticismul publicului. Această reținere contrastează puternic cu tendințele agricole globale în care NPBT-urile sunt din ce în ce mai considerate esențiale pentru creșterea randamentelor și rezistenței la dăunători, reducând astfel dependența de pesticide.
Recomandări pentru reformă
Statutul Copa-Cogeca de grup de lobby principal în agricultură în Europa vine cu responsabilitatea de a susține politici care să promoveze un sector agricol rezilient, incluziv și sustenabil. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, organizația trebuie să abordeze problemele sale fundamentale:
1. Reprezentare diversificată: Trebuie să-și recalibreze focusul către o reprezentare autentică a micilor fermieri și a sistemelor agricole diversificate, în loc să apere predominant interesele marilor afaceri agricole. Oferirea unei puteri decizionale mai mari fermierilor mici și medii este esențială pentru a aborda inegalitățile structurale ale sectorului.
2. Adoptarea sustenabilității: Organizația trebuie să adopte politici proactive, aliniate cu ambițiile Pactului Ecologic European. În loc să reziste reformelor de mediu, Copa-Cogeca ar trebui să își folosească influența pentru a sprijini o transformare sustenabilă care să beneficieze fermierii și să protejeze ecosistemele.
3. Susținerea inovației: De la agricultura digitală la noile tehnici de ameliorare a plantelor, Copa-Cogeca ar trebui să promoveze activ investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) și scheme de sprijin pentru fermieri, pentru a facilita tranziția către practici inovatoare care cresc productivitatea și reduc impactul asupra mediului.
Copa-Cogeca ocupă o poziție strategică, dar controversată, în cadrul agriculturii europene. Deși susține că apără drepturile fermierilor, alinierea sa cu marile afaceri agricole și rezistența la reformele esențiale îi subminează credibilitatea. Pentru ca organizația să își servească cu adevărat constituența și să se adapteze la peisajul agricol în schimbare, trebuie să înfrunte direct provocările inegalității și sustenabilității. Nereușind să facă acest lucru, Copa-Cogeca riscă să devină un relicv al unui model agricol învechit—unul care se agață de practici intensive în detrimentul rezilienței și incluziunii pe termen lung.
Relevanță pentru Comunitatea de Informații din România
De ce ar trebui să fie interesată comunitatea de informații din România de Copa-Cogeca? Pentru că această organizație exercită o influență directă asupra politicilor agricole care afectează inclusiv fermierii români, având implicații în securitatea alimentară, echilibrul economic al zonelor rurale și dezvoltarea sustenabilă. Susținerea sa pentru marile afaceri agricole, în detrimentul micilor fermieri, poate contribui la vulnerabilități economice și la amplificarea tensiunilor sociale în zonele rurale din România.
În plus, România se află într-o poziție strategică pentru agricultură, ca mare producător de cereale și produse agricole. Deciziile politice influențate de Copa-Cogeca pot afecta competitivitatea fermierilor români și echilibrul piețelor agricole naționale și internaționale. De exemplu, recentul impact al importurilor masive de cereale din Ucraina asupra fermierilor români a arătat clar riscurile pe care dezechilibrele de piață le pot genera în contextul actual.
Din perspectiva securității și stabilității, efectele politicilor de tip "status quo" promovate de Copa-Cogeca, cm ar fi menținerea subvențiilor masive pentru agricultura industrială, pot avea repercusiuni asupra viabilității economice a comunităților rurale din România, favorizând migrația rural-urbană și alimentând riscuri asociate cu sărăcia și instabilitatea socială. Astfel, monitorizarea și înțelegerea dinamicii interne și a obiectivelor strategice ale acestei organizații sunt esențiale pentru anticiparea și gestionarea efectelor asupra agriculturii românești și a securității economice.
În concluzie, Copa-Cogeca este un actor esențial pe scena europeană a politicilor agricole, dar influența sa disproporționată și rezistența la reforme esențiale trebuie să fie obiect de analiză critică și de atenție sporită pentru orice strategie națională de securitate agricolă și economică.
Autor: George V. Scripcariu