Mulțumim, Kanal D pentru un asemenea reportaj. Sărbători binecuvântate!
Astăzi am avut onoarea să apar la Știrile Kanal D și să vorbesc despre frumusețea autentică a Maramureșului! Sunt recunoscător pentru această oportunitate și mândru să reprezint un colț de rai care păstrează cu atâta suflet tradițiile și valorile noastre strămoșești.
Doamne ajută!
Sursă video: Știrile Kanal D
Astăzi vreau să vă împărtășesc o poveste despre un om care a lăsat o amprentă unică în Maramureșul nostru drag – Moș Pupăza, sau Pătru Godja, cel mai mare „cioplitor” din zonă. Un artist al lemnului cu un talent rar întâlnit, dar și un strigăuș cm puțini au mai fost.
Cu o energie de nestăvilit, Moș Pupăza putea să strige ore în șir, transmitând prin vocea sa forța și bucuria vieții țărănești, vibrând în armonie cu muzica tradițională maramureșeană. Se spunea că putea ține o petrecere întreagă doar cu strigăturile sale, iar alături de Grupul Iza și alți artiști ai locului, dădea viață sărbătorilor și evenimentelor de neuitat. Prin el, glasul străbunilor și sufletul românesc prindeau viață.
Un scurt video de la TVR Folclor ni-l aduce aproape, ca să ne amintim de esența culturii noastre și de spiritul maramureșean autentic.
Respect și recunoștință, Moș Pupăza!
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐮𝐥 𝐩𝐚𝐬 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐬!
Dragii mei, am plăcerea să vă anunț începutul unei noi aventuri aici, pe pagina mea și pe rețelele de socializare! Începem seria 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐮𝐥 𝐩𝐚𝐬 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐬, în care mă voi transforma într-un ghid autentic al tărâmului tradițiilor și obiceiurilor maramureșene! Vă voi arăta locurile, oamenii și poveștile care păstrează viu spiritul acestui colț de lume de o frumusețe rară.
Fiecare episod va aduce în prim-plan câte un obicei, o tradiție, o bucată de istorie sau un personaj de poveste - într-o formă nouă și captivantă! Ne-am propus să ieșim din tiparele clasice și să venim cu un mod proaspăt de a prezenta aceste comori. În loc să mă vedeți doar vorbind la cameră, veți descoperi o experiență mult mai dinamică și autentică. Să fim sinceri – istoria e bogată, dar o simplă prezentare nu-i face dreptate. 😁
În primul episod, vorbim despre un obicei vechi și aparte al Maramureșului istoric: 𝐒𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫. Nu e doar o tradiție, ci o mostră a sufletului autentic de aici, păstrat cu drag de generații. Și, da – vreau să abordez subiectul într-un mod care să vă facă să simțiți farmecul și vitalitatea acestui loc, să-i simțiți energia.
Pentru cei sceptici și fideli strict tradiției 𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐮𝐦 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢̂𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 – e o încercare de a aduce Maramureșul în casele voastre altfel, fără să pierdem din autenticitate. E un mod de a aduce informația mai aproape de oameni, respectând tradiția și, în același timp, pășind spre nou.
Rămâneți aproape – Cu Denis prin Maramureș vă pregătește o călătorie unică, plină de emoție și descoperiri
În inima Maramureșului Istoric, acolo unde tradiția și credința sunt la loc de cinste, oameni ca mătușa Ioana sunt adevăratele dovezi vii ale puterii sufletești. La vârsta de 101 ani, mătușa Ioană din Deal (Poienile Izei) își începe și își încheie ziua spunând rozariul.
Fiecare rugăciune e o mărturie a unei vieți trăite cu credință și înțelepciune, o poveste de dăruire și iubire față de Dumnezeu. În ochii ei blânzi, vezi forța unei lumi care nu uită de unde vine.
O viață trăită frumos, o dovadă a credinței adevărate!
Doamne ajută!
𝑪𝒆𝒕𝒆𝒓𝒂𝒔̦𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒑𝒆 𝒎𝒆𝒍𝒆𝒂𝒈𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝑨𝒎𝒆𝒓𝒊𝒄𝒊𝒊: 𝑷𝒐𝒗𝒆𝒔𝒕𝒆𝒂 𝒍𝒖𝒊 𝑮𝒉𝒆𝒐𝒓𝒈𝒉𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑽𝒂̆𝒊, 𝒖𝒍𝒕𝒊𝒎𝒖𝒍 𝒄𝒆𝒕𝒆𝒓𝒂𝒔̦ 𝒂𝒖𝒕𝒆𝒏𝒕𝒊𝒄 𝒅𝒆 𝒑𝒆 𝑽𝒂𝒍𝒆𝒂 𝑽𝒊𝒔̦𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊
Într-o lume în care tradițiile autentice dispar cu rapiditate, povestea ceterașului 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐚̆𝐢, originar din Moisei, rămâne un simbol al sufletului românesc neschimbat. Gheorghe, ultimul ceteraș autentic de pe Valea Vișeului, ne aduce aminte ce înseamnă cu adevărat să fii conectat la rădăcini, chiar și de la mii de kilometri depărtare.
Talentul său înnăscut pentru ceteră s-a manifestat la vârsta de doar 5 ani, fără ca cineva să-l îndrume, dar ghidat de o pasiune ce l-a definit toată viața. Chiar dacă destinul l-a dus pe cele mai mari scene din lume, ca violonist în orchestre de renume în America, Gheorghe nu a uitat niciodată dorul de casă și dragostea pentru Maramureșul natal.
De câte ori revine acasă, alături de prietenul său 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐂𝐚𝐩𝐫𝐚̆, tot din Moisei, horile lor răsună cu forța unor vremuri demult apuse, dar niciodată uitate. Împreună, aduc la viață tradițiile care ne fac mândri, într-o armonie perfectă între trecut și prezent.
Prin talentul și prezența lui, Gheorghe din Văi nu doar că ne încântă, dar ne reamintește că valorile noastre autentice trebuie păstrate și iubite. El este mai mult decât un ceteraș, este un ambasador al Maramureșului, ce duce cu el oriunde merge bucuria și frumusețea unei tradiții neîntrerupte.
Așa cm spune și ceterașul nostru: 𝑆𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑢𝑖𝑡̦𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑖 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎
Dragostea pentru folclor e ca un izvor nesecat din care ne hrănim sufletul și ne potolim uneori dorul pentru frumos. Din horile vechi și din poveștile bunicilor, ne amintim de-o lume unde dragostea nu se cânta doar de dor, ci se trăia cu toată ființa. Dragostea de odinioară, parcă desprinsă din basme, era sinceră, curată și nealterată de graba lumii moderne. Așa era odată, când doi oameni se priveau drept în ochi și știau că vor împărți o viață întreagă împreună, nu doar un moment.
Dar astăzi, parcă ne-am rătăcit pe cărări necunoscute. În goana noastră după ceva ce nu știm nici noi ce este, am uitat de simplitatea și puritatea sentimentelor care ne țineau strâns împreună. Acuma, iubirea se pierde printre ecrane și mesaje, iar dorul e mai degrabă o idee vagă decât un sentiment adevărat. Totul pare că merge în altă direcție, într-o lume unde suntem mai conectați ca niciodată, dar mai singuri în inimile noastre.
Însă, când aud horea Grupului Iza, „Așa zic toți oamenii”, parcă devin mai încrezător in torul. Versurile: „că mni-i mintea tălburată, dorule, / și ibdesc tri-patru odată” îmi ating sufletul si mi-s tare dragi. E acolo o amintire dulce-amară, o libertate a inimii pe care o mai găsești doar în cântecele vechi. În vorbele astea stă tot tumultul unui suflet ce iubește fără reținere, dar și dorul, acel amestec de pasiune și uneori suferință.
Și tare mi-ar plăcea să ne întoarcem, măcar pentru o clipă, la acea dragoste ca în basme, la acele vremuri în care iubirea nu era complicată. Căci din folclorul nostru, din horile și versurile vechi, învățăm că iubirea, ca și dorul, nu piere, doar că azi o ascundem sub straturi de zgomot și grabă.
Poate, dacă ne oprim puțin și ne întoarcem la rădăcini…am găsi din nou acea simplitate pierdută? Eu zic ca da!
Doamne ajuta!
Am pornit într-o cercetare de suflet, inițial fără să îmi dau seama ce urma să descopăr. Mergând pe Valea Vinului din Vișeu de Mijloc, chiar la ultima casă, am găsit o poveste care merită spusă, trăită și împărtășită. Acolo, la mătușa Ana, am descoperit viața autentică a țăranului român, ascunsă între munți și tradiții.
Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost bisericuța de piatră așezată într-un loc special și ridicată din credința puternică a credinciosului Gheorghe Grad. În iulie 1984, el a promis lui Dumnezeu că va ridica acest lăcaș, iar acum, mica biserică este o bijuterie a zonei noastre, ocrotită de Sfântul Ilie și pictată cu suflet de părintele Ioan Dunca.
Povestea bisericuței continuă datorită doamnei Ana, fiica lui Gheorghe Grad, care se îngrijește de ea cu o grijă și o iubire nemărginită. Drumul până la această oază de liniște este accesibil, iar noi avem ocazia să aflăm un loc aparte.
Dacă vreți să aflați întreaga poveste vă invit să vizionați video-ul nostru. Veți găsi acolo detalii prețioase despre frumusețea și credința ce se ascund la capătul Văii Vinului.
Doamne ajută!
Împărtășim cu mândrie o tradiție străveche: steagul de nuntă, simbol al unirii și al respectului față de rădăcinile noastre. Vizionare plăcută!
Doamne ajută!
#SteagDeNuntă #TradițieArdeleană#MoștenireCulturală #NuntaÎnArdeal #SimbolDeIubire #SpiritStrămoșesc #NuntăDePoveste #DragosteEternă #RădăciniRomânești #ObiceiuriStrăvechi
În Poienile de sub Munte, Maramureș, se confecționează cununi de mireasă și drusca cu o autenticitate remarcabilă, utilizând exclusiv plante naturale. Aceste cununi sunt lucrate manual din barbanoc, tidru și coajă de salcie, denumită local „copacul evei”.
Pentru a vedea cm se confecționează aceste minunate cununi și pentru a afla mai multe despre tradițiile maramureșene, vă invit să vizionați 🎥 𝐕𝐈𝐃𝐄𝐎-𝐔𝐋 complet pe canalul de YouTube #CuDenisprinMaramureș sau în link-ul alăturat: https://youtu.be/83Ps3F1Heys?si=yJaxbPpMeVxwwReU
Doamne ajută!
@urmăritori
TRADIȚII DE PAȘTE
După cm spune tradiția, în casa fiecărei gospodine din Maramureș, în Joia Mare se vopsesc ouăle și se fac păștile. Ouăle se vopsesc cu apa rezultată din cojile de ceapă și împistrite cu frunze de trifoi, crestățea, etc. Cojile de ceapă în care erau vopsite ouăle nu puteau fi date animalelor din ogradă, ci trebuiau aruncate pe o apă curgătoare. Păștile sunt împistrite cu diferite motive tradiționale. În vinerea mare nu se fac ouăle și păștile, deoarece tradiția creștină spune că în această zi se ține post negru.
Am realizat acest videoclip cu gândul la copilăria mea și rânduiala de atunci. Am reușit împreună cu mătușa Călină și mătușa Anuța din Vișeu de Jos să surprindem cm tradiția se păstrează chiar și în zilele noastre. Pe această cale vreau să le mulțumesc și sper ca la anul să ne întâlnim în aceeași formulă. Doamne ajută!
🎥 𝐕𝐈𝐃𝐄𝐎-𝐔𝐋 întreg o să-l găsiți pe canalul de Youtube #CuDenisprinMaramureș sau în link-ul alăturat: https://youtu.be/BfCu7zFkIcs?si=YCBJPzMWBDKGKVMU
Sărbători în pace și liniște!
#CuDenisprinMaramures #traditii #paste #oua #mostenire #sarbatoripascale #viseudejos
LA MOARĂ ÎN SĂCEL
𝐋𝐚 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐚𝐠𝐝𝐚̆𝐮 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐚̆𝐜𝐞𝐥
Acum ceva timp, am descoperit această moară de la Săcel care are în preajma ei o vâltoare și o camera tradițională special amenajată pentru turiștii care vin în zonă. Gazdele noastre, mătușa Maria și uncheșu Vasile Magdău, ne-au oferit informații prețioase despre tradiția locului, modul în care se măcinau cerealele la această moară și cm se transmite mai departe această moștenire de familie.
Am aflat faptul că acestă moară are o vechime de peste 100 de ani și funcționează neîncetat de la construirea ei. Astăzi vedem din ce în ce mai puține exemple de acest gen, dar ne bucurăm nespus de mult când tradiția merge mai departe.
🎥 𝐕𝐈𝐃𝐄𝐎-𝐔𝐋 întreg o să-l găsiți pe canalul de Youtube #CuDenisprinMaramureș sau în link-ul alăturat: https://youtu.be/lpxbi8hurws
Vă mulțumesc din suflet pentru tot ceea ne-ați transmis! Doamne ajută!
#cudenisprinmaramures #traditiiromanesti #oamenifrumosi #oamenisimpli #sacel #obiceiuri #morarit #rânduiala #autenticitate #traditii #moara #valtoare
