Mazilique

Home
Mazilique

Lover. Carbs eater. Loud laugher. Car singer. Poppy fields admirer. Wanderluster. Procrastinator at Mazilique Studio. Wannabe believer in happy endings.
(84)

10/11/2024

bring your friends to work weekend 💛🧈 x mai facem

27/10/2024

it's been a quick week 🏎️ 💨

04/10/2024

At Teréza's taverna in Tínos, lunch is more than just a break in the day—it's an invitation to pause and take it all in. The tomatoes taste like they’ve soaked in sunlight, the simple bread is the better used as a fork, and slow-cooked dishes, so straightforward and plain and honest, remind me that good food is about solace, not perfection.

And here it’s not just about the food. It’s about the pause between bites, the clinking of glasses, and the way laughter lingers in the air. At Teréza's, time stretches, it softens around the edges. I sit a little longer, sip a little slower, I let the sun and stories mingle for a bit, as conversation slows to the rhythm of the island time—unhurried and unforgettable.

Eating here reminded me that THIS is how we come together—over simple plates, shared moments, and the slow passing of time. Sometimes the best meals are those where nothing feels rushed or overthinked.

And somehow, in the middle of it all, everything feels perfectly enough.

30/09/2024

I have done nothing all summer but wait for myself to feel like myself again. September is almost over, and drowning my stress and anxiety in olive oil feels like quite the privilege. Yet, even in the stillness of island life, a quiet guilt lingers — as if rest needs to be earned. I promise myself it was.

07/09/2024

Dear Paris, we got to stop meating like this 💌

27/08/2024

Bretagne, ziua 18 // Am venit din nou în Intra-Muros, acest Centru' Vechi (dar nu tocmai) din Saint Malo. Am spus că nu mai calc pe aici, dar e penultima zi pe coastă și s-a instalat anxietatea plecării, prin urmare am poftă de orice - inclusiv de ce în general nu mă interesează. Vreau să-mi iau înghețată de la toneta de la intrare (sigur nu e bună), vreau să stau la terasele aglomerate unde altfel n-aș călca (prejudecata după care operez e că sunt prea în drum ca să fie ceva de capul lor), vreau să beau un pahar de vin overpriced and underwhelming și să privesc toată forfota asta care-mi doresc să rămână cu mine înainte de a pleca.

Mulți pași haotici mai târziu, m-am așezat pe o bancă, în aceeași piațetă în care m-am oprit de multe ori în ultimele două săptămâni și ceva. O dată am plâns, o dată am vorbit la telefon, altă dată am căutat kouign-amann - important e că nu mă plictisesc.

Dar mi-e greu să aleg chiar și un loc unde să beau o bere. La fel ca în Obor, nu pot să iau o decizie până nu știu ce e pe toate tarabele. Cu absurditatea procesului ăsta am de-a face de mai bine de 20 de ani, și cred că ar fi momentul să învăț ceva despre mine - într-o zi o să mor de poftă între două grămezi de piersici, în alta o să crăp de sete între două halbe de bere. Rămâne de văzut care vine prima. I have a tendency to overthink everything. Inclusiv șprițul și gogoșile.

Într-un final, mai degrabă ca rezultat al oboselii decât al liberului arbitru, m-am înfipt în buza unei terase de pe care pot să privesc peste Plage de l’évantail și Fort National. M-am așezat la una dintre mese, mi-am luat un pahar de vin și inspir cât pot de adânc aerul ăsta sărat. Niciun zgomot din jur nu mă mai deranjează - un saxofon, niște copii, clinchetul de pahare, murmurul general. O fi folosit vacanța la ceva.

Între timp am ajuns acasă, azi am fost în Obor, am plecat cu mai multe piersici decât îmi trebuiau, adunate de la trei tarabe diferite. Mă duc să le mănânc și caut noi destinații, unde poate mă găsesc și pe mine.

17/08/2024

Bretagne // ziua 17 // 'Where is my seafood tower?' e ce am învățat de la Anthony Bourdain să spun atunci când ajung în aici. 'Trebuie să-mi pun maioneză în supă sau fac ăștia mișto de mine?', e ce mi-a ieșit mie pe gură în timp ce-mi plimb lingura printr-o zeamă neidentificabilă. Trebuie să lucrez la retorică, uneori și la selecția de mâncare pe care o comand.

Sunt înapoi în Cancale, de data asta la o terasă unde, pentru că m-am prezentat fără rezervare, mi s-a improvizat o masă pliantă proptită într-o ieșire de garaj. Mi-am luat un pahar de vin, afară a început să plouă ușor, e aproape frig, iar mie mi-e cel mai bine.

Un bol de supă de pește (aia cu maioneză), o farfurie de stridii no. 2, un castron cu midii și un altul cu cartofi prăjiți, plus două pahare de muscadet mai târziu — aș putea spune chiar că sunt fericită, dar mi-e frică de astfel de declarații. Sunt cuvinte mari, pe care le folosesc rar și doar la ocazii speciale. Deci nu spun, dar totuși țin în mine o bucurie cu care nu mă mai întâlnisem de mult. Și o liniște care doar după o zi petrecută pe coasta asta înnourată a cântărit mai mult decât tot am găsit în ultimii ani în orice loc am căutat.

Întotdeauna m-am simțit cel mai 'eu' atunci când eram departe de casă, în vreo dugheană unde se vorbește o limbă pe care nu prea o înțeleg, dar unde simt că ceva nou și interesant urmează să se întâmple.

Nici cu mine cea de azi nu mă mai întâlnisem de mult. Îmi era dor de ea. Peste câteva luni, eu împlinesc 40, dar ea a rămas undeva la 28 de ani, într-o piață din Taichung, Taiwan, experimentând pentru prima dată jet lag-ul și întrebându-se dacă puiul prăjit pe care l-a comandat o fi de fapt una dintre găinile astea care fac gălăgie într-o cușcă murdară.

Să ne reîntâlnim curând, îmi spun.

12/08/2024

tourist things

09/08/2024

des huîtres, une douzaine 🦪

06/08/2024

A day at the the beach 🐚 It's day 15 and I'm fumbling in the sunshine, looking for my own reset button.

01/08/2024

Bretagne, ziua 11 // Mă întreb dacă e mai bine să pleci în vacanță cu un plan sau cu o doză sănătoasă de spontaneitate. Pentru că, dacă nu e dublată de niște research făcut de acasă, te trezești ca mine azi la ora 9 întrebându-mă - și azi ce? M-am întrebat asta până la 14.30 când după 3 cafele din care 2 au ajuns la chiuvetă, am ieșit pe ușa și din analysis paralysis am intrat direct în primul autobuz. Hai să vedem și ce-mi rezervă destinul azi. Nu ca să-l provoc, ci doar ca să îmi ofer eu mie o jumătate de zi la întâmplare. Mi-a rezervat stridii și mille-feuille, pentru că primul autobuz a fost cel care mergea la Cancale.

Al doilea în care m-am urcat, de data asta cu ceva mai mai multă intenție, pentru că altfel riscam să mă învârt în cercuri, m-a adus mai sus pe coastă, unde am coborât pe una dintre plajele care sunt presărate de-a lungul drumului.

Mă așez pe un un prosop. E mai aglomerat decât mă așteptam, din orice direcție chiuie câte un copil care aleargă în apă, iar eu încerc să-mi dau seama cm mă pot bucura de o zi pe plajă. Cum se face? Ultima dată când am fost pe una era acum 5 ani și anxietatea mea se înfipsese lângă mine pe nisip cu mai multe ancore decât putea mareea oceanului indian să clintească. Tot acum 5 ani a fost și ultima dată când am purtat costumul ăsta de baie pre-pandemic, care acum se chinuie să conțină niște colăcei proporționali cu pofta mea de pâine cu unt. Și dacă e un loc unde poți mânca pâine bună, sigur e Franța. Și dacă e un loc în care poți mânca unt bun, sigur e Bretania.

Deci stau pe plajă și e ca o sală de așteptare. Nu-mi găsesc locul, nu-mi dau seama dacă mi-e prea cald sau dacă bate prea tare vântul, oare m-am dat bine cu spf pe spate, costumul ăsta de baie e incomod, apa o fi rece, e ok să-mi las lucrurile pe plajă să verific, nisipul ăsta cu iarbă pe el se cheamă că e o dună, de ce nu mai au bere la tonetă, oare ar trebui să merg pe altă plajă?

Undeva în mijlocul auto-interogatoriului mi-am dat seama ce aștept. Aștept să mă relaxez. Ca și cm în orice moment mintea mea s-ar putea liniști și n-ar mai toca mărunt. Ca și cm asta vine de la plaja asta însorită și galagioasă, nu de la mine.

13/07/2024

not necessarily lazy girl dinner — but rather comfortably low effort girl dinner 🍭

09/07/2024

La douceur des journées d'été [17]

30/06/2024

26/52

23/06/2024

but, oh, those summer nights 🌕 (w/ 71.4% of the arzu gang ✨)

16/06/2024

🪭⋆⭒˚.⋆

12/06/2024

La douceur des journées d'été [16]

07/06/2024

La douceur des journées d'été [15]

Address

Website

http://www.mazilique.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Mazilique posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Mazilique:

Videos

Moving postcard from Bretagne 🇫🇷 day 13

🧊

💆‍♀️

may favourites folder

plans were made

Da, mai pot și cozonac. Sau ce am înțeles eu că înseamnă să fii adult — e atunci când poți să mănânci cozonac așa cm ți-ai fi dorit să o faci când erai copil. O interpretare personală. (Revin și la vară cu o demonstrație pe pepeni) *niciun cozonac, babka sau panettone nu a rămas neterminat, m-am ocupat îndeaproape și personal

lil' april nonsense

post Sunday's shift revelry 🎢

still saving a bit of space for a bit of spark ✨

this silly little life 🤍

Shortcuts

Address
Alerts
Contact The Business
Videos
Claim ownership or report listing
Want your business to be the top-listed Media Company?

Country:

City: