https://casadecultura.ro/programul-atitudini/revista-atitudini/

Revista "Atitudini", Ploiesti (2024)

06/09/2024

,,𝐺𝑎𝑏𝑟𝑖𝑒𝑙𝑎 𝑠̦𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐴𝑏𝑎̆𝑙𝑢𝑡̦𝑎̆, 𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈 𝒊̂𝒏𝒇𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏𝒅 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎𝒂̆ 𝒅𝒆𝒑𝒂̆𝒓𝒕𝒂𝒓𝒆, 𝐸𝑑𝑖𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑒𝑥, 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 2023, 296 𝑝.
𝐸𝑑𝑤𝑎𝑟𝑑 𝐿𝑒𝑎𝑟, 𝑹𝒊𝒎𝒆 𝒇𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒏𝒐𝒊𝒎𝒂̆, 𝑎𝑛𝑡𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑆̦𝑡𝑒𝑓𝑎𝑛 𝑆𝑡𝑜𝑒𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑠̦𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐴𝑏𝑎̆𝑙𝑢𝑡̦𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑜 𝑝𝑟𝑒𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑆̦𝑡𝑒𝑓𝑎𝑛 𝑆𝑡𝑜𝑒𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑠̦𝑖 𝑜 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐴𝑏𝑎̆𝑙𝑢𝑡̦𝑎̆, 𝐸𝑑𝑖𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑒𝑥, 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 2024, 320 𝑝.
𝐷𝑖𝑎𝑙𝑜𝑔𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝐺𝑎𝑏𝑟𝑖𝑒𝑙𝑎 𝐴𝑏𝑎̆𝑙𝑢𝑡̦𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐴𝑏𝑎̆𝑙𝑢𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑖𝑡𝑢𝑙𝑎𝑡 𝑫𝒊𝒂𝒍𝒐𝒈 𝒊̂𝒏𝒇𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏𝒅 𝒍𝒂 𝒎𝒊𝒏𝒊𝒎𝒂̆ 𝒅𝒆𝒑𝒂̆𝒓𝒕𝒂𝒓𝒆 𝑐𝑢𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑒𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑙 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑙; 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒, 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑑𝑖𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑒𝑐𝑟𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡̦𝑖 𝑙𝑎 𝑠𝑒𝑛𝑒𝑐𝑡𝑢𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 – 𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑝𝑎𝑛𝑑𝑒𝑚𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝐶𝑂𝑉𝐼𝐷-19: 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑖, 𝑎𝑡𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑖, 𝑜𝑝𝑖𝑛𝑖𝑖, 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑒, 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖, 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑟𝑖 – 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖 𝑠-𝑎𝑟 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑜𝑏𝑖𝑠̦𝑛𝑢𝑖𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑝𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑖𝑧𝑜𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖, 𝑎𝑠̦𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑖̂𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑢𝑙𝑢𝑖.”
✅𝗔𝗿𝗴𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁
𝐃𝐚𝐧 𝐆𝐔𝐋𝐄𝐀: Glissando poetic, p.1-2

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-septembrie-2024/

05/09/2024

🥇Mulțumim publicației 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐫𝐚̆ pentru noua semnalare în paginile sale a revistei 𝐀𝐭𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐢 a 𝐂𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐈𝐨𝐧 𝐋𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞” 𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞𝐬̧𝐭𝐢. Apreciem în mod deosebit sprijinul constant pe care îl oferiți inițiativelor culturale din țară, contribuind astfel la promovarea și susținerea valorilor autentice.

👉Vă reamintim că revista 𝐀𝐭𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐢 este editată sub egida 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐒𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 și se găsește în librăriile 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞𝐬̦𝐭𝐢 și 𝐇𝐮𝐦𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐬 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞𝐬̦𝐭𝐢, fiind distribuită cu 𝐭𝐢𝐭𝐥𝐮 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭.

05/09/2024

📣Suntem bucuroși să vă anunțăm apariția numărului 𝟒𝟏, 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟮𝟬𝟮𝟒, al revistei „𝐀𝐭𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐢” a 𝐂𝐚𝐬𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐈𝐨𝐧 𝐋𝐮𝐜𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞” 𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞𝐬̧𝐭𝐢, editată sub egida 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐒𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚!

✅𝗔𝗿𝗴𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁
𝐃𝐚𝐧 𝐆𝐔𝐋𝐄𝐀: Glissando poetic

✅ 𝐏𝐨𝐞𝐳𝐢𝐞
𝐒̦𝐞𝐫𝐛𝐚𝐧 𝐅𝐎𝐀𝐑𝐓̦𝐀̆: Chopin, Études/ Flaşnetă/
Despre un oarecare Chopinhauer

✅ 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆
𝐝𝐫. 𝐚𝐫𝐡. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐄𝐓𝐑𝐄𝐒𝐂𝐔: Socoleștii și Ploieștiul (II)

✅ 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐌𝐚𝐧𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮
Autografe primite: Ion STRATAN

✅𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢
𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮-𝐈𝐨𝐧𝐮𝐭̧ 𝐂𝐑𝐔𝐂𝐄𝐑𝐔: Grecii de pe Teleajen atestaţi în secolul al XVI-lea
𝐃𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐓𝐀̆𝐍𝐄𝐒𝐂𝐔: O carte pentru toți ploieștenii: Gheorghe Marinică, Ploiești pe scara istoriei

✅ 𝐂𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐧𝐨𝐢
𝐌𝐚𝐠𝐝𝐚 𝐑𝐀̆𝐃𝐔𝐓̦𝐀̆: Karma complicată a profesorului de română (Șerban Tomșa, Amintirile unui optzecist întârziat)

✅ 𝐌𝐞𝐦𝐨
𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐆𝐀̂𝐑𝐁𝐄𝐀: Amintiri și înrudiri
𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐚 𝐒𝐓𝐎𝐈𝐂𝐀: Perle școlare

✅ 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐟𝐫𝐚𝐧𝐜𝐨𝐟𝐨𝐧𝐞
𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐈̂𝐍𝐂𝐈𝐎𝐆: Rouen, oraşul lui Flaubert şi Corneille, o destinaţie de vacanţă de neratat

✅𝐀𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞
A XXIII-a întâlnire a Cenaclului Literar Atitudini/ Daria Iordache: Ziua în care nu am mai fost om/ Costin Dobre: Firul vieții

✅𝐀𝐜𝐞
𝐈𝐨𝐧 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐋𝐄𝐅𝐓𝐄𝐑: Ce-a mai rămas din onorabilitatea presei

✅𝗦𝗽𝗼𝗿𝘁
𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗜𝗢𝗔𝗖𝗛𝗜𝗠𝗘𝗦𝗖𝗨: Fie să renască!

➡️Cu siguranță ați găsit cel puțin un lucru despre care v-ar plăcea să citiți. Așadar, vă urăm lectură plăcută -->

https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-septembrie-2024/

31/08/2024

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

29/08/2024

,,𝐼𝑛𝑒𝑣𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑜 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑡̧𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑎̂𝑟𝑧𝑖𝑢 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙. 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑓𝑎𝑡̧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙 𝑛𝑢 𝑖-𝑎 𝑜𝑐𝑜𝑙𝑖𝑡 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑝𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑖. 𝐴𝑠̧𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑐𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑔ℎ𝑒𝑧 𝐴𝑛𝑡𝑜́𝑛𝑖𝑜 𝐿𝑜𝑏𝑜 𝐴𝑛𝑡𝑢𝑛𝑒𝑠 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑒𝑎, 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑒𝑟𝑒𝑢, 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑎̆ (𝐵𝑒𝑛𝑓𝑖𝑐𝑎 𝐿𝑖𝑠𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎) 𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑛 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑢 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑠̧𝑖 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡𝑒. 𝑅𝑒𝑔𝑟𝑒𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑜𝑚 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑎𝑒 𝑀𝑎𝑛𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑎̆𝑔𝑜𝑠𝑡𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑐𝑒𝑙𝑜𝑛𝑎 𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑔𝑒𝑛𝑡𝑖𝑛𝑖𝑎𝑛 𝐿𝑖𝑜𝑛𝑒𝑙 𝑀𝑒𝑠𝑠𝑖, 𝑖𝑎𝑟 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑟 𝑀𝑖𝑟𝑐𝑒𝑎 𝑀𝑖ℎ𝑎̆𝑖𝑒𝑠̧ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑐𝑙𝑢𝑏𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑎𝑛 𝐴𝐶 𝑅𝑜𝑚𝑎 𝑠̧𝑖 𝑎𝑙 𝑓𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑦-𝑚𝑎𝑘𝑒𝑟 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑠𝑐𝑜 𝑇𝑜𝑡𝑡𝑖. 𝑀𝑎𝑖 𝑖̂𝑛 𝑔𝑙𝑢𝑚𝑎̆, 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑜𝑠, 𝑚𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑐𝑖𝑒𝑟 𝐽𝑒𝑎𝑛-𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑆𝑎𝑟𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙𝑎 𝑐𝑎̆ «𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̧𝑖𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑒𝑖 𝑎𝑑𝑣𝑒𝑟𝑠𝑒».
𝐺𝑎𝑏𝑟𝑖𝑒𝑙 𝐷𝑢𝑚𝑖𝑡𝑟𝑎𝑠̧𝑐𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑡𝑎̂𝑛𝑎̆𝑟 𝑗𝑢𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̧𝑡𝑒𝑎𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑏𝑢𝑛𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙𝑢𝑙. 𝐼̂𝑛 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑙𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑔𝑎 3, 𝐶𝑆𝑂 𝑃𝑎̆𝑢𝑙𝑒𝑠̧𝑡𝑖. 𝑃𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑎𝑢 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙, 𝑖𝑎𝑟 𝐺𝑎𝑏𝑟𝑖𝑒𝑙 (𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑗𝑜𝑎𝑐𝑎̆ 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑎𝑠̧ 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝 𝑡𝑎) 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆. 𝐼̂𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 2023, 𝑖̂𝑛 𝐸𝑚𝑖𝑟𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝐴𝑟𝑎𝑏𝑒 𝑈𝑛𝑖𝑡𝑒, 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑐𝑎𝑚𝑝𝑖𝑜𝑎𝑛𝑎̆ 𝑚𝑜𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑓𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙. 𝐶𝑜𝑚𝑝𝑒𝑡𝑖𝑡̧𝑖𝑎 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠𝑖𝑚𝑖𝑙𝑎𝑟𝑎̆, 𝑐𝑎 𝑜𝑟𝑔𝑎 𝑛𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒, 𝑐𝑢 𝐶𝑢𝑝𝑎 𝑀𝑜𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐹𝑜𝑡𝑏𝑎𝑙. 𝐴𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑒 32 𝑑𝑒 𝑙𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖, 𝑖𝑎𝑟 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑑𝑒𝑝𝑎̆𝑠̧𝑖𝑡 𝑆𝑢𝑑𝑎𝑛𝑢𝑙, 𝑈𝑆𝐴, 𝑆𝑝𝑎𝑛𝑖𝑎, 𝑇ℎ𝑎𝑖𝑙𝑎𝑛𝑑𝑎, 𝐸𝐴𝑈, 𝑈𝑛𝑔𝑎𝑟𝑖𝑎, 𝑖𝑎𝑟 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑐𝑎̂𝑠̧𝑡𝑖𝑔𝑎𝑡, 𝑙𝑎 𝑙𝑜𝑣𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑎𝑗𝑎𝑟𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̧𝑎 𝐾𝑎𝑧𝑎ℎ𝑠𝑡𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝐶𝑜𝑙𝑒𝑔 𝑖-𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠̧𝑖 𝑓𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑖𝑐𝑜𝑙𝑜𝑟 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝐵𝑜𝑢𝑟𝑐𝑒𝑎𝑛𝑢, 𝑜𝑚 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡̧𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑙𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑆𝑡𝑒𝑎𝑢𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̧𝑡𝑖. 𝑈𝑛 𝑔𝑎̂𝑛𝑑 𝑏𝑢𝑛 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎̆ 𝑠̧𝑖 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑒𝑛𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑉𝑖𝑟𝑔𝑖𝑙 𝐵𝑒𝑗𝑒𝑛𝑎𝑟𝑢, 𝑜𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠.”
✅𝗦𝗽𝗼𝗿𝘁
𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗜𝗢𝗔𝗖𝗛𝗜𝗠𝗘𝗦𝗖𝗨: Un ploieştean la curtea Regelui Fotbal, p.28

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

28/08/2024

,,𝐴𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝐴𝑚𝑠𝑡𝑒𝑟𝑑𝑎𝑚 𝑑𝑒-𝑎 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡𝑒, 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑙𝑑𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑒𝑢𝑛𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑒 «𝐺𝑢𝑙𝑙𝑖𝑣𝑒𝑟», 𝑔𝑟𝑢𝑝 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠̦𝑡𝑖 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑖, 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐 𝑢𝑛 𝑡𝑢𝑟 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑖̂𝑙𝑛𝑖𝑟𝑖, 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑐𝑣𝑖𝑖, 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑒𝑠𝑐𝑎𝑝𝑎𝑑𝑒 – 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑠̦𝑖 – 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡𝑒, 𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑐𝑖̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑊𝑒𝑡ℎ𝑜𝑢𝑑𝑒𝑟 𝐹𝑟𝑎𝑛𝑘𝑒𝑤𝑒𝑔. 𝐴𝑚 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑖̂𝑛 𝑤𝑒𝑒𝑘𝑒𝑛𝑑-𝑢𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒 𝑙𝑎 𝐸𝑁𝑃𝑆, 𝑜 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑗𝑢𝑐𝑎𝑡 𝑠̦𝑖-𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑝𝑢𝑏𝑡𝑜𝑒𝑟𝑛𝑜𝑜𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑓𝑒-𝑏𝑎𝑟𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆, 𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑠𝑡𝑎𝑔𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝐴’𝑑𝑎𝑚, 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎 «𝑏𝑟𝑖𝑑𝑔𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑖» 𝑜𝑙𝑎𝑛𝑑𝑒𝑧𝑒 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑒𝑖𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑝𝑡. 𝑃𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑛𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎 𝑙𝑢𝑖 2020, 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑎𝑛 𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑛𝑑𝑒𝑚𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑂𝑉𝐼𝐷-19 (...20- 23), 𝑀𝑖𝑒𝑘𝑒 𝑠̦𝑖 𝑅𝑜𝑛𝑎𝑙𝑑 𝑠-𝑎𝑢 𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝐺𝑟𝑜𝑒𝑠𝑏𝑒𝑒𝑘, 𝑙𝑎 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎 130 𝑑𝑒 𝑘𝑖𝑙𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖 𝑆𝑢𝑑-𝑉𝑒𝑠𝑡, 𝑙𝑖̂𝑛𝑔𝑎̆ 𝑁𝑖𝑗𝑚𝑒𝑔𝑒𝑛, 𝑛𝑢 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑛𝑖𝑡̦𝑎 𝑐𝑢 𝐺𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎, 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑔𝑟𝑎̆𝑑𝑖𝑛𝑎̆ 𝑚𝑎𝑟𝑒. 𝑅𝑜𝑛𝑎𝑙𝑑 𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑏𝑟𝑖𝑑𝑔𝑒-𝑢𝑟𝑖 𝑠̦𝑖-𝑛 𝑜𝑟𝑎̆𝑠̦𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟, 𝑠̦𝑖, 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑠̦𝑖𝑛𝑎, 𝑙𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑛𝑒𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖, 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛𝑡 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑖̂𝑛 𝐴𝑚𝑠𝑡𝑒𝑟𝑑𝑎𝑚; 𝑀𝑖𝑒𝑘𝑒 𝑗𝑜𝑎𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒-𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆, «𝑜𝑛-𝑙𝑖𝑛𝑒», 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎̆ 𝑒𝑥𝑡𝑖𝑛𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎, 𝑑𝑒 𝑐𝑖̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 «𝑟𝑒𝑡̦𝑒𝑎𝑢𝑎 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙𝑎̆» 𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑙𝑖𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡 «𝑠𝑖𝑡𝑒»-𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒.”
✅𝐌𝐞𝐦𝐨
𝐈𝐨𝐧 𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐋𝐄𝐅𝐓𝐄𝐑: Bridgistico-memorialistice (V), p.26-27

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

27/08/2024

,,𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑛𝑢𝑚𝑎̆𝑟 𝑎𝑙 𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑛𝑒𝑚 𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑢𝑛 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑟𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑎̂𝑛𝑎̆𝑟 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑜𝑓𝑜𝑛 𝑐𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑡̧𝑒 𝑑𝑒𝑜𝑠𝑒𝑏𝑖𝑡𝑒, 𝑑𝑎𝑟, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠, 𝑐𝑢 𝑜 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑖𝑒𝑠̧𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎, 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎, 𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠𝑝𝑎𝑡̧𝑖𝑢 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑙 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑚 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑡̧𝑖𝑖, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̧𝑖𝑒. 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑖𝑎 𝐼𝑠𝑣𝑜𝑟𝑎𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝐼𝐼 𝑙𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙-𝐺𝑎𝑧𝑒, 𝐹𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝐿𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑠̧𝑖 𝑆̧𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑒, 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎 𝑠̧𝑖 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑒𝑛𝑔𝑙𝑒𝑧𝑎̆ – 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎 𝑠̧𝑖 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑎̆. 𝐷𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑆̧𝑐𝑜𝑙𝑖𝑖 𝐺𝑖𝑚𝑛𝑎𝑧𝑖𝑎𝑙𝑒 „𝐼. 𝐴𝑙. 𝐵𝑎𝑠𝑠𝑎𝑟𝑎𝑏𝑒𝑠𝑐𝑢” 𝑑𝑖𝑛 𝑃𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̧𝑡𝑖, 𝑒𝑎 𝑎 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑣𝑖𝑡 𝐶𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑢𝑙 „𝐼. 𝐿. 𝐶𝑎𝑟𝑎𝑔𝑖𝑎𝑙𝑒” 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̧𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑠̧. 𝑀𝑒𝑛𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑖-𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑖 𝑑𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑎𝑟𝑎̆ 𝐼𝑢𝑙𝑖𝑎𝑛𝑎 𝐹𝑢𝑟𝑡𝑢𝑛𝑎̆, 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑑𝑜𝑎𝑚𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑎𝑟𝑎̆ 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑒𝑙𝑎 𝐵𝑜𝑛𝑑𝑜𝑐 (𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑎̆𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠̧𝑡𝑖𝑛𝑡̧𝑎̆ 𝑐𝑎̆ «𝑎 𝑠̦𝑡𝑖𝑢𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑠𝑡𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑑𝑎𝑝𝑡𝑎𝑡 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆. 𝐷𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑚 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡-𝑜 𝑝𝑒 𝑑𝑢𝑚𝑛𝑒𝑎𝑒𝑖, 𝑚𝑖-𝑎𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑐𝑢 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̆, 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑙𝑛𝑖𝑚 𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖, 𝑜 𝑓𝑎𝑐𝑒𝑚 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑚𝑜𝑡𝑖𝑣 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑠𝑐𝑜𝑝»).”
✅ 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐟𝐫𝐚𝐧𝐜𝐨𝐟𝐨𝐧𝐞
𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐢̂𝐧𝐜𝐢𝐨𝐠: O tânără francofonă de excepţie: Alexia Isvoranu, studentă la Universitatea ploieşteană, p. 24-25

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

26/08/2024

,,𝑃𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑠̧𝑡𝑖𝑟𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑝𝑜𝑡𝑒𝑐𝑎 𝑐𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑝𝑎𝑠𝑢𝑙 𝐵𝑟𝑎𝑡𝑜𝑐𝑒𝑎 (1263 𝑚) – 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑟𝑢𝑚 𝐷𝑁1𝐴 – 𝑛𝑒 𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝐶𝑎𝑛𝑡𝑎𝑐𝑢𝑧𝑖𝑛𝑜 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑖̂𝑛 1774, 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑐𝑎̆𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑐𝑎𝑟𝑝𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐶𝑢𝑟𝑏𝑢𝑟𝑖𝑖. 𝑇𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑡̦𝑖, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑡𝑒𝑐𝑖 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒, 𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑟𝑖, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎 𝐺ℎ𝑒𝑜𝑟𝑔ℎ𝑒 𝑍𝑎𝑔𝑜𝑟𝑖𝑡̦. 𝐼̂𝑛𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 1583 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎𝑢 «𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑎̆𝑖 𝑝𝑖𝑒𝑧𝑖𝑠̧𝑒 𝑠̧𝑖 𝑎𝑠𝑐𝑢𝑛𝑠𝑒, 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑑𝑖𝑛 𝑇̧𝑎𝑟𝑎 𝑆𝑒𝑐𝑢𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠̧𝑖 𝑎 𝐹𝑎̆𝑔𝑎̆𝑟𝑎𝑠̧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛 𝑇̧𝑎𝑟𝑎 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑓𝑎𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖: 𝑇𝑢𝑟𝑛𝑢 𝑅𝑜𝑠̧𝑢, 𝐵𝑟𝑎𝑛, 𝑇𝑒𝑙𝑒𝑎𝑗𝑒𝑛 𝑠̧𝑖 𝑃𝑟𝑎ℎ𝑜𝑣𝑎». 𝑂 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑒 «𝑝𝑖𝑒𝑧𝑖𝑠̧𝑎̆» 𝑎 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑒𝑣𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑇𝑒𝑙𝑒𝑎𝑗𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑐𝑖𝑛𝑎 𝑖̂𝑛𝑔𝑢𝑠𝑡𝑖𝑚𝑖𝑖 𝑠𝑎𝑙𝑒, 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑀𝑎̆𝑛𝑒𝑐𝑖𝑢 𝑖̂𝑛 𝑎𝑚𝑜𝑛𝑡𝑒, 𝑐𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆, 𝑢𝑟𝑚𝑎̂𝑛𝑑 𝑓𝑖𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑝𝑒𝑖, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑖𝑠̦𝑢𝑙 𝑝𝑎̆𝑑𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑒𝑟𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚 𝑑𝑒 𝑛𝑒𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎̆. 𝐷𝑒𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐶ℎ𝑒𝑖𝑎 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆𝑠̦𝑖, 𝑐𝑒 𝑠𝑒 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑎 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎̆𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒𝑗𝑑𝑖𝑜𝑠 𝑡𝑟𝑎𝑠𝑒𝑢, 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑎̂𝑟𝑧𝑖𝑢, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑠-𝑎 𝑖̂𝑛𝑓𝑖𝑟𝑖𝑝𝑎𝑡 𝑠𝑖ℎ𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎 𝐶ℎ𝑒𝑖𝑎 𝑇𝑒𝑙𝑒𝑎𝑗𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑙 𝑋𝑉𝐼𝐼-𝑙𝑒𝑎. 𝐼̂𝑛𝑡𝑟-𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑖𝑛𝑒𝑣𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑚𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑖𝑠̦𝑒𝑧𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎 𝑖̂𝑛 𝑖𝑧𝑜𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑙𝑖𝑝𝑠𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑢𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑒, 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡, 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑣𝑖𝑡𝑟𝑒𝑔𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖.”
✅𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢
𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮-𝐈𝐨𝐧𝐮𝐭̦ 𝐂𝐑𝐔𝐂𝐄𝐑𝐔: Deschiderea drumului prin pasul Bratocea, p.22-23

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

23/08/2024

,,𝐷𝑖𝑛 𝑣𝑎𝑐𝑎𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑃𝑟𝑎ℎ𝑜𝑣𝑎, 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑙𝑎 𝑃𝑜𝑖𝑎𝑛𝑎 𝑇̦𝑎𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑛𝑖𝑖 1969-1977 𝑎𝑚 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑟𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑒, 𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒𝑎𝑚. 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑎𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑜 𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑎̆ 𝑟𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑒𝑑𝑖𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 «𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑓𝑎𝑙𝑡» 𝑐𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒. 𝑂 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑙𝑎 𝑃𝑜𝑖𝑎𝑛𝑎 𝑇̦𝑎𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑝𝑒 𝑍𝑎𝑚𝑜𝑟𝑎, 𝑎 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖. 𝑆𝑡𝑟𝑎𝑑𝑎 𝑃𝑟𝑒𝑑𝑎 𝐵𝑢𝑧𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑡𝑎̆𝑡𝑒𝑎𝑚 𝑖̂𝑛 𝑔𝑎𝑧𝑑𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑜 𝑔𝑜𝑠𝑝𝑜𝑑𝑎̆𝑟𝑖𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑎̆𝑧𝑑𝑢𝑖𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠̦𝑡𝑖 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑎𝑚 𝑐𝑎𝑚 𝑜 𝑙𝑢𝑛𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑐𝑖𝑛𝑐𝑖 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑖̂𝑛𝑖 𝑣𝑎𝑟𝑎 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎, 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑎𝑠𝑓𝑎𝑙𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎̆𝑡 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑖𝑒𝑟𝑏𝑎 𝑑𝑒-𝑎 𝑏𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒𝑎. 𝑈𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑑𝑎̆, 𝑚𝑎𝑖 𝑒𝑥𝑎𝑐𝑡 𝑢𝑙𝑖𝑡̦𝑎̆, 𝑖̂𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐸𝑢𝑔𝑒𝑛 𝐵𝑎𝑟𝑏𝑢. 𝐸𝑟𝑎 𝑜 𝑣𝑖𝑙𝑎̆ 𝑚𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟 𝑠̦𝑖 𝑒𝑡𝑎𝑗, 𝑒𝑡𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑒𝑚𝑛, 𝑐𝑢 𝑜 𝑐𝑢𝑟𝑡𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠𝑎̆. 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑜𝑖 𝑝𝑎̆𝑢𝑛𝑖. 𝑇̦𝑖𝑝𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑒 𝑎𝑢𝑧𝑒𝑎𝑢 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎. 𝐶𝑖̂𝑛𝑑 𝑣𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑠̦𝑖𝑛𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑡̦𝑖𝑎 𝑙𝑢𝑖, 𝑎𝑐𝑡𝑟𝑖𝑡̦𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑔𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑏𝑢, 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑢𝑐𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̆𝑡̦𝑒𝑙𝑢𝑙, 𝑢𝑛 𝑏𝑖𝑐ℎ𝑜𝑛 𝑓𝑙𝑜𝑐𝑜𝑠. 𝐴𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑙𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑑𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆, 𝑚𝑖-𝑜 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑎 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎̆𝑙𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑐𝑢 𝑜𝑐ℎ𝑒𝑙𝑎𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒.”
✅𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢
𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐆𝐀̂𝐑𝐁𝐄𝐀: Vacanțe de altădată în Prahova (urmare), p.21-22

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

22/08/2024

✅ 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐌𝐚𝐧𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮
Autografe primite: Constantin ABĂLUȚĂ/ Șerban FOARȚĂ, p. 20

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

21/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐂𝐚̆𝐥𝐢𝐧 𝐕𝐋𝐀𝐒𝐈𝐄
poet, editor, președintele concursurilor COMPER

,,𝑉𝑟𝑒𝑖 𝑠𝑎-𝑡̦𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑐𝑒 𝑛𝑜𝑡𝑎̆ 𝑣𝑒𝑖 𝑙𝑢𝑎 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑐? 𝐼̂𝑡̦𝑖 𝑣𝑜𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑎𝑐𝑎̆-𝑚𝑖 𝑠𝑝𝑢𝑖 𝑐𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢!
𝐴𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑒 𝑓𝑟𝑎𝑧𝑎-𝑐ℎ𝑒𝑖𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑐. 𝑉𝑎𝑙𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑎𝑧𝑖 𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑎𝑐𝑢𝑚 100 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖. 𝑁𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑎𝑛𝑖 𝑏𝑢𝑛𝑖 𝑖̂𝑛 𝑢𝑟𝑚𝑎̆, 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑖̂𝑛𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎 𝑐𝑒𝑣𝑎, 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑒𝑙𝑒𝑣 𝑐𝑎̂𝑡 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡𝑒. 𝑂 𝑏𝑢𝑛𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆-𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆, 𝑠̦𝑖 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑟𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆, 𝑓𝑎̆𝑐𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑛𝑢 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑢𝑛 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑡̦𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛 𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑜𝑠𝑡𝑜𝑙 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎. 𝑅𝑎𝑟𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑎̆𝑧𝑛𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑛𝑒𝑣𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑢𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑑𝑜𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑙 𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑎. 𝐹𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑡𝑒 𝑠𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑎𝑔𝑎 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑓𝑖𝑟𝑒𝑠𝑐. 𝑆𝑝𝑢𝑛𝑒𝑡̦𝑖 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑒𝑙𝑒𝑣 𝑑𝑒 𝑧𝑖, 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑧𝑖 𝑠̦𝑖 𝑣𝑒𝑡̦𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖 𝑟𝑎̂𝑛𝑗𝑒𝑡𝑒 𝑏𝑎̆𝑠̦𝑐𝑎̆𝑙𝑖𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑖𝑛𝑑𝑢𝑙𝑔𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑧𝑎̂𝑚𝑏𝑒𝑡𝑒...𝑃𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑖 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑠𝑒𝑚𝑖𝑑𝑜𝑐𝑡̦𝑖, 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑑𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎𝑡̦𝑖 𝑠̦𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑢𝑚𝑝𝑡𝑖𝑣𝑖 𝑖𝑛𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖, 𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑎𝑧𝑖 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑢𝑡𝑖𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒𝑟 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑠 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑟𝑢𝑐𝑖 𝑟𝑎𝑟𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡̦𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.19

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

20/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐋𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐚 𝐌𝐄𝐃𝐄𝐒̦𝐀𝐍
membru în Consiliul director al Asociației Naționa le a Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”, redactor la 𝑷𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆, revistă de didactica limbii și literaturii române

Un bacalaureat. Singurul
,,𝐼𝑛𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑎𝑛𝑎̆ 𝑨𝒕𝒊𝒕𝒖𝒅𝒊𝒏𝒊 𝑚-𝑎 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑 𝑢𝑛 𝑠𝑒𝑟𝑡𝑎𝑟 𝑝𝑟𝑎̆𝑓𝑢𝑖𝑡. 𝐶𝑒𝑙 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖, 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠-𝑎𝑢 𝑎𝑑𝑎̆𝑢𝑔𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑑𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑙𝑒𝑙𝑎𝑙𝑡𝑒... 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑙𝑒-𝑎𝑚 𝑖𝑔𝑛𝑜𝑟𝑎𝑡. 𝐴𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑋𝑋-𝑙𝑒𝑎. 𝐴𝑚 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒𝑟, 𝑑𝑎𝑟 𝑎𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑏𝑢𝑛𝑒, 𝑎𝑚 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑎𝑒 𝐵𝑎̆𝑙𝑐𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝑎𝑧𝑖 𝑟𝑒𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝐶𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑢𝑙 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 „𝑆𝑓. 𝑆𝑎𝑣𝑎”. 𝑆𝑒 𝑑𝑎̆𝑑𝑒𝑎 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛 𝑑𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆. 𝑁𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑢 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑔𝑖𝑚𝑛𝑎𝑧𝑖𝑢. 𝑁𝑢 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎 𝑜 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎̆ 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒. 𝐼̂𝑚𝑖 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑢𝑛 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑛𝑡𝑒𝑧𝑎̆, 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑜𝑑𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖. 𝐼̂𝑛 𝑜𝑝𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑖𝑖, 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑛𝑡𝑒𝑧𝑎̆ 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑖𝑛𝑒 «𝑠𝑡𝑎̆𝑝𝑎̂𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑒𝑖» 𝑑𝑒 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑑𝑖𝑑𝑎𝑡. 𝐶𝑟𝑒𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑢𝑙 «𝐹𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛 𝑡𝑒𝑥𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑎𝑡𝑒...» 𝑇𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑢𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑎 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑎̆𝑛𝑖𝑚𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑑𝑢𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑠𝑚. 𝐴𝑚 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠 𝑝𝑒 𝑠̦𝑎𝑏𝑙𝑜𝑛, 𝑏𝑎̆𝑛𝑢𝑖𝑒𝑠𝑐, 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑𝑐𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡, 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑎𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑠 𝑙𝑜𝑐 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝐶, 𝑐𝑟𝑒𝑚𝑎 𝑒𝑟𝑎 𝑙𝑎 𝐴 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝐵, 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡. 𝐷𝑎𝑟 𝑛𝑢 𝑚𝑖-𝑒 𝑟𝑢𝑠̦𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑𝑐𝑎̆ 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎̆𝑠𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑐𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑒. 𝑁𝑢 𝑠𝑒 𝑓𝑎̆𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑧 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒, 𝑒𝑟𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑖. 𝑃𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑖𝑖 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑢𝑚𝑖𝑡̦𝑖.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.18

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

19/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐑𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐬 𝐁𝐑𝐀̂𝐍𝐂𝐎𝐕𝐄𝐀𝐍𝐔
prof. univ dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

,,𝐴𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑛𝑢 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑎𝑛𝑑𝑖𝑑𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡, 𝑐𝑖 𝑠̦𝑖 𝑚𝑒𝑚𝑏𝑟𝑢 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒, 𝑐𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢, 𝑖̂𝑛 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎̆ 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑟𝑒. 𝐴𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑓𝑒𝑟𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑎𝑐 𝑎𝑙 𝑚𝑖𝑙𝑒𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆, 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑏𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒. 𝐵𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡𝑢𝑙, 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖, 𝑛𝑢 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖, 𝑐𝑟𝑒𝑑, 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎, 𝑎𝑑𝑖𝑐𝑎̆, 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝑜 𝑓𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑢𝑛𝑎̆, 𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑎̆𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑛𝑢 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑎. 𝐼𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎, 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖, 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖, 𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎 𝑝𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎. 𝑃𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑙𝑢𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑟𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑖̂𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑛𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑠̦𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑎 𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑒𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑪𝒐𝒅𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒆𝒕𝒊𝒄𝒊𝒊 𝒔̦𝒊 𝒆𝒄𝒉𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒊 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊𝒔𝒕𝒆 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑖𝑧𝑎 𝑖̂𝑚𝑏𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑡𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑐𝑢 𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎 «𝑖̂𝑛 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑚𝑒𝑛𝑖𝑖𝑙𝑒». 𝑃𝑎𝑟𝑐𝑎̆, 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑠̦𝑖, 𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡̦𝑎 (𝑝𝑟𝑜𝑚𝑜𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎) 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎, 𝑐𝑎 𝑠̦𝑖 𝑎𝑧𝑖. 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑎𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑠̦𝑜𝑝𝑡𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑡̦𝑖 𝑠𝑒 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑎̆ 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑣𝑎, 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑝𝑖𝑛𝑑𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑣𝑒𝑔ℎ𝑒𝑡𝑜𝑟. 𝐷𝑎𝑟 𝑐𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑒𝑙𝑖𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.17

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

16/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐌𝐚𝐠𝐝𝐚 𝐑𝐀̆𝐃𝐔𝐓̦𝐀̆
conf. univ. dr., Facultatea de Litere, Universitatea din București
La bac, fără maturitate

,,𝑁𝑖𝑐𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑚 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢 𝑙𝑢𝑖, 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑐𝑢𝑚, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖𝑧𝑒𝑐𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 (𝑛𝑢, 𝑛-𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑑𝑎𝑢𝑔 𝑣𝑎𝑖, 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑛-𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖𝑚𝑢𝑡̦𝑎̆𝑟𝑒𝑠𝑐 𝑠𝑢𝑠𝑝𝑖𝑛𝑎̂𝑛𝑑 ℎ𝑒́𝑙𝑎𝑠, 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒), 𝑛𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑐𝑒𝑝 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑎𝑑𝑎𝑢𝑔𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑔𝑙𝑎𝑠 𝑠𝑜𝑙𝑒𝑚𝑛 «𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒» 𝑙𝑎̂𝑛𝑔𝑎̆ 𝑑𝑒𝑛𝑢𝑚𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎̆. 𝑅𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐 (𝑠̦𝑖, 𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖, 𝑖̂𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒𝑔) 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑚𝑓𝑎𝑧𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑎𝑚 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡 𝑑𝑒𝑗𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝐵𝑒𝑙𝑔𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝐸𝑙𝑣𝑒𝑡̦𝑖𝑎 𝑠𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑧𝑖 𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑡𝑒́, 𝑎𝑙𝑖𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 𝑚𝑎𝑡𝑢, 𝑝𝑜𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑐𝑒𝑝 𝑠̦𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑒𝑛𝑠 (𝑑𝑎, 𝑠𝑒 𝑑𝑎̆ 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑎𝑠𝑝𝑎̆𝑡 𝑚𝑎𝑗𝑜𝑟, 𝑠̦𝑡𝑖𝑢). 𝑇𝑜𝑡𝑢𝑠̦𝑖, «𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒»? 𝐼̂𝑛 1996 𝑠-𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑣𝑒𝑎𝑚 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑐𝑒𝑝: 𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑖𝑛𝑐𝑖, 𝑛𝑢 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢, 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝐿𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙 𝑃𝑒𝑑𝑎𝑔𝑜𝑔𝑖𝑐 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑒𝑠̦𝑖 «𝑜𝑚 𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟», 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑖 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑟𝑒𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑎̂𝑡̦𝑖-𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖-𝑠𝑒-𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑠𝑎̆-𝑓𝑖𝑒 (42, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑙 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖𝑖 𝑝𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑛𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑚 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑖̂𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎 𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑢𝑖𝑎𝑠̦𝑖 𝑎𝑛).”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.16

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

15/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐋𝐢𝐯𝐢𝐮 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐒𝐓𝐎𝐈𝐂𝐈𝐔
poet, prozator, journalist
Fără să am idee ce vreau de la viață

,,𝑁𝑢 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑢𝑛 𝑏𝑢𝑛 𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢 «𝑐𝑎 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑎𝑟», 𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑟𝑐 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑣𝑎̆ 𝑑𝑒𝑧𝑎𝑚𝑎̆𝑔𝑒𝑠𝑐. 𝐴𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑢𝑛 𝑒𝑙𝑒𝑣 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑠-𝑎 «𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑡» 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑒 𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑜𝑡𝑑𝑒𝑎𝑢𝑛𝑎, «𝑖̂𝑛 𝑎 𝑓𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎𝑡, 𝑐𝑢 𝑛𝑜𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖». 𝐴𝑚 𝑙𝑢𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑝𝑙𝑜𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡 𝑙𝑎 17 𝑎𝑛𝑖, 𝑖̂𝑛 1967 (𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑠̦𝑎𝑠𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑙𝑎 𝑠̦𝑐𝑜𝑎𝑙𝑎̆), 𝑙𝑎 𝐿𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙 𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑑𝑗𝑢𝑑, 𝑙𝑎 «𝑢𝑚𝑎𝑛𝑎̆» (𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙 𝐴𝑑𝑗𝑢𝑑 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑖𝑜𝑛 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝐵𝑎𝑐𝑎̆𝑢; 𝑑𝑖𝑛 1968 𝑚𝑢𝑛𝑖𝑐𝑖𝑝𝑖𝑢𝑙 𝐴𝑑𝑗𝑢𝑑 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑉𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑎). 𝐴𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢 𝑖̂𝑛 1963, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑉𝐼𝐼𝐼-𝑎 (𝑐𝑢 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑖𝑡 𝑐𝑢 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠𝑐𝑢𝑚𝑝 𝑝𝑙𝑎̆𝑡𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑖; 𝑣𝑜𝑖𝑎𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑢𝑟𝑚𝑒𝑧 𝑠𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑎̆), 𝑎𝑚 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑋𝐼-𝑎. 𝐼̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑋-𝑎 (1964-1965) 𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑒𝑥𝑚𝑎𝑡𝑟𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 «𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑟𝑎𝑛𝑗𝑎𝑡», 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑒𝑎𝑚 𝑙𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 «𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑒» 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖. 𝐼̂𝑛 1964- 1965, 𝑙𝑎 14-15 𝑎𝑛𝑖, 𝑒𝑢 𝑎𝑣𝑒𝑎𝑚 «𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑒» 𝑜𝑟𝑖𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑚𝑒𝑙𝑒, 𝑠̦𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑙𝑢𝑟𝑖, 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑓𝑖𝑙𝑒 𝐴3 𝑖̂𝑛𝑑𝑜𝑖𝑡𝑒, 𝑑𝑢𝑏𝑙𝑒, «𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑒» 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 «𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑚” 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒, 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑒, 𝑝𝑟𝑜𝑧𝑎̆, 𝑑𝑟𝑎𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑔𝑖𝑒, 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑒 𝑙𝑎 𝑧𝑖, 𝑗𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙, 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑖𝑢𝑟𝑖 («𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑚𝑒𝑛𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑢 𝑜 𝑑𝑎𝑡𝑎̆», 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑣𝑖𝑛𝑑𝑒𝑎𝑚 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑟𝑢𝑑𝑒𝑙𝑜𝑟, 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑢).”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.15

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

14/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐑𝐚̆𝐳𝐯𝐚𝐧 𝐓̦𝐔𝐏𝐀
poetic.ro
Dislexia salvează generația
,,𝐶𝑎̂𝑛𝑑 𝑒 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑒, 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑢𝑠. 𝐴𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑒 𝑐𝑒 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑣𝑎 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎̆. 𝐸𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑎𝑟𝑒. 𝐴𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠̦𝑖 𝑒𝑢 𝑜 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑐𝑒𝑣𝑎. 𝑆𝑢𝑛𝑡 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑑𝑎𝑡 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎 𝑙𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑋-𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑎 𝑋𝐼-𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠-𝑎 𝑝𝑢𝑡𝑢𝑡 𝑙𝑎̆𝑢𝑑𝑎 𝑐𝑢 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑛𝑢 𝑠̦𝑡𝑖𝑢 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖. 𝐴𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑚𝑖 𝑡𝑜𝑡 𝑎𝑑𝑢𝑛 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑎𝑛𝑡𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 1995 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑖̂𝑚𝑖 𝑑𝑎𝑢 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚-𝑎𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡 𝑑𝑒𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑎𝑚 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑎𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒 𝑑𝑒 95. 𝐴𝑐𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑣𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛 1993. 𝐶𝑢𝑚 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑛𝑜𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑖𝑠𝑙𝑒𝑥𝑖𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑙𝑒𝑚𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑒 𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑚𝑒𝑟𝑒𝑢 𝑚𝑎̂𝑛𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑠𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑢𝑛𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑎 2 𝑙𝑎 8-9 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑢𝑛 𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟. 𝐴𝑠̦𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑡𝑜𝑡 𝑠𝑡𝑟𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑠𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑖𝑎𝑢 𝑠𝑢𝑏 𝑐𝑖𝑛𝑐𝑖 𝑙𝑎 𝑣𝑟𝑒𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖. 𝑁𝑢 𝑖̂𝑚𝑖 𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑖𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑒 𝑎𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛. 𝑆̦𝑡𝑖𝑢 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟 𝑝𝑒 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎 𝑒𝑛𝑔𝑙𝑒𝑧𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎𝑏𝑖𝑎 𝑎𝑚 𝑠𝑐𝑜𝑠 9 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑖̂𝑚𝑖 𝑝𝑖𝑐𝑎𝑠𝑒 𝑠𝑡𝑜𝑚𝑎𝑐𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑜𝑎𝑝𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑒𝑠. 𝑁𝑢 𝑚𝑖 𝑠𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎𝑠𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.14

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

13/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐏𝐈̂𝐑𝐉𝐎𝐋
Școala Superioară Comercială „Nicolae Krețulescu”, București
A fost sau n-a fost?

,,𝐴𝑚 19 𝑎𝑛𝑖, 𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑎 𝑙𝑢𝑖 ’99, 𝑚𝑎𝑖 𝑒 𝑜 𝑙𝑢𝑛𝑎̆ 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑐 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖𝑐𝑎̆-𝑚𝑒𝑎 𝑖𝑎𝑟 𝑚-𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑖𝑡 𝑙𝑎 6 𝑠̦𝑖 𝑚-𝑎 «𝑝𝑜𝑓𝑡𝑖𝑡» 𝑝𝑒 𝑏𝑎𝑙𝑐𝑜𝑛 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎𝑡. 𝑆̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦ 𝑐𝑢 𝑠𝑎̂𝑟𝑔 𝑙𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒. 𝐴𝑠𝑡𝑎 𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒𝑎 𝐵𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑒, 𝑒 𝑐𝑎 𝑜 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑠̦𝑡𝑎𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑢𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑠̦𝑡𝑒𝑟𝑠𝑒, 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒-𝑚𝑖 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝐶𝑈𝑀 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 «𝑝𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎». 𝐴𝑚 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎𝑡, 𝑏𝑖𝑛𝑒𝑖̂𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒𝑠, 𝑖𝑎𝑟 𝑛𝑜𝑖 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎𝑚 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑝𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑖𝑎, 𝑐𝑎̆ 𝑒𝑟𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑎̆ 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖. 𝐷𝑎𝑟 𝑐𝑢 𝐵𝑎𝑐𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑢𝑛 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑐, 𝑢𝑛 𝑝𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑟𝑎𝑐𝑜𝑙, 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡 𝑛𝑒𝑝𝑜𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟. 𝐴𝑚 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑣𝑖𝑡 𝐿𝑖𝑐𝑒𝑢𝑙 „𝐷𝑖𝑚𝑖𝑡𝑟𝑖𝑒 𝐶𝑎𝑛𝑡𝑒𝑚𝑖𝑟” 𝑑𝑖𝑛 𝑂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝑓𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝐺ℎ𝑒𝑜𝑟𝑔ℎ𝑒 𝐺ℎ𝑒𝑜𝑟𝑔ℎ𝑖𝑢-𝐷𝑒𝑗, 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖: 𝑐𝑎̆ 𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑙𝑒𝑐𝑎𝑡 𝑁𝑎𝑑𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑡𝑒 𝑓𝑟𝑢𝑚𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎̆𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎. 𝐴𝑚 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑢𝑚𝑎𝑛, 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑙𝑎 𝑜 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐸𝑛𝑔𝑙𝑒𝑧𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑣, 𝑠𝑙𝑎̆𝑏𝑢𝑡̦𝑎̆ 𝑐𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑚𝑎𝑛, 𝑑𝑎𝑟 𝑐𝑢 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑓𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑝𝑡𝑒. 𝑁𝑢 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆, 𝑛-𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠̦𝑒𝑓𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑒, 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑎̆𝑠𝑡𝑎. 𝐸𝑟𝑎𝑚 𝑏𝑢𝑛𝑎̆, 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆, 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆, 𝑎𝑚 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑠̦𝑖 𝑙𝑎 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑎̆𝑙𝑎, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑚 𝑜𝑏𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑜 𝑎𝑚𝑎̆𝑟𝑎̂𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑒𝑖𝑎 𝑎𝑚 𝑝𝑙𝑎̂𝑛𝑠 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑖. 𝑆𝑐𝑟𝑖𝑎𝑚 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑎𝑖𝑎, 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑎𝑚 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑧𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡 (𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢!), 𝑠̦𝑖, 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑝𝑡, 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑚-𝑎 𝑠𝑎𝑙𝑣𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢-𝑧𝑖𝑠.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.13

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

12/08/2024

➡Pentru că, în ultimii ani, examenul de bacalaureat a ținut prima știre a momentului, polarizând uneori societatea, exprimând punctele de vedere ale diferitelor categorii implicate (părinți, absolvenți, profesori, inclusiv asociații juridice), vă rugăm să ne descrieți examenul Dvs. de bacalaureat, împrejurările în care l-ați susținut (unde, când, la câte materii, ce fel de examene), precum și sentimentele de atunci și cele de acum, în inevitabila comparație între generații…

𝐃𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐁𝐎𝐋𝐓𝐀𝐒̦𝐔
Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, București
,,𝐴𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 1996, 𝑖̂𝑚𝑖 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑒𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑖, 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑒 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑠̦𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑛𝑜𝑡𝑎̆. 𝐴𝑚 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑒𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑖𝑚𝑏𝑎 𝑠̦𝑖 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆, 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆, 𝑙𝑎 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒𝑧𝑎̆, 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑑𝑎𝑔𝑜𝑔𝑖𝑒. 𝑃𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑛𝑢 𝑠̦𝑡𝑖𝑎𝑚 𝑐𝑢𝑚 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑟𝑎̆𝑡𝑎 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢 𝑓𝑎̆𝑐𝑒𝑎𝑚 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑖, 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑛𝑢 𝑓𝑎̆𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑏𝑎𝑐𝑎𝑙𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎𝑡, 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑐𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑎̆𝑑𝑒𝑎𝑢 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 – 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑐𝑖𝑛𝑎 𝑠̦𝑖 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑙. 𝐼̂𝑛 𝑟𝑒𝑠𝑡, 𝑡𝑜𝑡̦𝑖 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒𝑎𝑢 𝑐𝑢 𝑐𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑎𝑠𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟𝑖, 𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆ – 𝑝𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙, 𝑝𝑢𝑟 𝑠̦𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑢, 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙, 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑎𝑢, 𝑖̂𝑛 𝑏𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑡𝑒𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑖𝑚𝑎̆𝑛𝑢𝑖.”
✅ 𝐁𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚𝐮𝐫𝐞𝐚𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, p.12

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

09/08/2024

,,𝐶𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̦𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑎 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑙𝑜 𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠-𝑎𝑢 𝑑𝑜𝑣𝑒𝑑𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑎 𝑓𝑖 𝑢𝑛 𝑑𝑜𝑚𝑒𝑛𝑖𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐, 𝑖𝑎𝑟 𝑧𝑒𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑡𝑖𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑠𝑐 𝑎𝑓𝑖𝑟𝑚𝑎 𝑡̦𝑖𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 2000-2024 𝑎 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑜 „𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑟” 𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 – 𝑆𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑃𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑀𝑖𝑙𝑒𝑛𝑖𝑢𝑙 𝐼𝐼𝐼, 𝐴𝐸𝐷𝑈 𝑠̦𝑖 𝐴𝑇𝑂𝑀 𝑎𝑢 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑗𝑢𝑟 𝑑𝑒 100 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑎 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑏𝑠𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟, 𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢 𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜ℎ𝑡𝑜𝑛𝑒, 𝑎𝑢 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑚𝑜𝑛𝑜 𝑝𝑜𝑙 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑢𝑟𝑏𝑒𝑖. 𝑃𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑝𝑜𝑡 𝑚𝑎̂𝑛𝑑𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑜 𝑚𝑜 𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒 𝑓𝑙𝑢𝑣𝑖𝑢 -3000 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖 - 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑛𝑖𝑖 2011-2019, 𝑛𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑚 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑙𝑎 𝑴𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑪𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒂 𝑷𝒍𝒐𝒊𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒍𝒐𝒓, 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡̦𝑖 𝑑𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛 𝑡𝑖𝑛 𝑇𝑟𝑒𝑠𝑡𝑖𝑜𝑟𝑒𝑎𝑛𝑢 𝑠̦𝑖 𝐺ℎ𝑒𝑜𝑟𝑔ℎ𝑒 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎̆, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑜 𝑖𝑛𝑒𝑑𝑖𝑡𝑎̆ 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑒 𝑓𝑜𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎̆ – 𝑻𝒓𝒂𝒗𝒆𝒓𝒔𝒂̂𝒏𝒅 𝑷𝒍𝒐𝒊𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒊, 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑟 𝐴𝑙𝑖𝑛 𝑇𝑜𝑚𝑜𝑧𝑒𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒 𝑜 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑖̂𝑛 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖 𝑎 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑋𝐼𝑋-𝑙𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒 𝑧𝑒𝑛𝑡. 𝐼𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑧𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑐𝑎 𝑡𝑒𝑚𝑎̆ 𝑃𝑙𝑜𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑢𝑙 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢𝑡 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑟𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑎̆𝑚 𝑖̂𝑛 𝑟𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆.”
✅ 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆
𝐃𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐓𝐀̆𝐍𝐄𝐒𝐂𝐔: Centrul Civic - Ploiești în proiecte (1950-1990), p. 9-11

⬇Pentru mai multe detalii accesați:⬇️
https://casadecultura.ro/2024/revista-atitudini-august-2024/

Revista "Atitudini"

06/09/2024

05/09/2024

05/09/2024

31/08/2024

29/08/2024

28/08/2024

27/08/2024

26/08/2024

23/08/2024

22/08/2024

21/08/2024

20/08/2024

19/08/2024

16/08/2024

15/08/2024

14/08/2024

13/08/2024

12/08/2024

09/08/2024

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Business

Videos

Shortcuts

Share

Category

Other Magazines in Ploiesti

You may also like