De Scripto

31/08/2024

📚🖋

www.descripto.ro

30/08/2024

Vă invităm la activitățile dedicate Nopții Muzeelor la Sate, ce vor fi organizate, sâmbătă, 31 august 2024, între orele 19:00 – 00:00, la Muzeul Chihlimbarului de la Colți și la Casa Memorială „Vasile Voiculescu” din satul Pârscov.

Programul evenimentului include, la Muzeul Chihlimbarului, vizitarea gratuită a expozițiilor „Colți preistorici”, „Chihlimbarul de tip rumanit” și „Flori de mină”, iar la Casa Memorială „Vasile Voiculescu”, organizarea unui spectacol de muzică populară, în intervalul orar 19:00 – 20:00, susținut de interpreții Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău, și vizitarea gratuită a expozițiilor de bază.

Partenerii instituționali ai Muzeului Județean Buzău, la ediția din acest an a Nopții Muzeelor la Sate, sunt: Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău, Primăria comunei Pârscov și Primăria comunei Colți.

Accesul publicului este gratuit la toate activitățile din cadrul Nopții Muzeelor la Sate, ediția 2024.

Vă așteptăm cu drag! 🤗

24/08/2024

🌏💰

Suntem campioni ai consumului în Europa. Și asta înseamnă probleme când acest consum se face pe credit și deficit comercial (...)

⬇️⬇️⬇️

https://descripto.ro/2024/08/23/totul-pentru-victoria-lor/

20/08/2024

🌊👣
,,...valurile își amintesc. Încă mai miros a povești, a sărat, a libertate. Nisipul ne-a păstrat urma și ne-o potrivește cu fiecare talpă care îl calcă dimineața devreme și noaptea târziu. Niciodată n-am ieșit la mijlocul zilei și nu ne caută fără sens. Se odihnește. Nisipurile ne caută iarna. Se alintă cu mările tulburi, cu valuri reci, spumoase, neliniștite. E un zgomot haotic peste acele nisipuri, dar nisipul se odihnește. Fără pahare pline sau haine incomode, ne-am odihnit și noi pe acele nisipuri, lăsând urme calde peste care valurile n-au mai avut curaj să se încovoaie.
Doar două perechi de picioare desculțe și două piepturi goale care tânjesc să apună odată cu soarele..."

www.descripto.ro

20/08/2024

Vă invităm la 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆, ce va fi organizat, miercuri, 21 august 2024, în cadrul Centrului Regional de Resurse pentru Tineret Buzău. Activitatea are loc la sediul Muzeului Județean Buzău, între orele 11:00 - 13:00, iar accesul este gratuit.

Workshopul este coordonat de colegul nostru, Daniel Drâmbu, muzeograf și consilier vocațional.

Pentru detalii și programări vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 0784 692 166.

Vă așteptăm la muzeu!🤗

13/08/2024

🌸☕️
,,Afară, doar ochii mei verzi mai amintesc de primăvară. E mult prea cald și mult prea soare. În leagănul meu colorat, îmi las capul să alunece după nori. Doar cana fierbinte o țin cu tărie, să nu se verse peste hainele mele albe. Ideile sunt libere să se joace pe stradă, să râdă laolaltă cu toți copiii."

⬇️⬇️⬇️

https://descripto.ro/2024/08/13/magnolia-de-pe-varful-nasului-meu-2/

13/08/2024

Astăzi ne amintim de scriitorul englez H. G. Wells (n. 21 septembrie 1866, Bromley, Kent - d. 13 august 1946, Londra).
Fragmentul este preluat din volumul „Omul invizibil”, Editura pentru Literatură, 1966, pag. 3, traducere de Antoaneta Ralian și C. Clarus.

12/08/2024

08/08/2024

🌜☕️🌛

,,Ce buni ar fi fost. Câteva condimente aruncate pe fundul cănii, un buchet de flori în vaza goală de pe masă și o ploaie de vară pe stradă.

În ultimele zile de vară ţi-am căutat cea mai dulce lună. Roșiatică, parfumată, cu miezul moale și marginile crude.

Să fie plină cu sâmburii copilăriei tale văzute de sus, cu toate fructele din pomii în care te-ai proptit spre casă și sub care ai iubit.

Am gustat lună după lună și ţi-aș fi luat-o doar pe cea a cărei cremă ar fi avut același gust precum dulciurile pregătite în casă de părinţi și bunici. "

www.descripto.ro

04/08/2024

❗️Iată cm poți ieși dintr-o relație de tip Gaslight și cm te poți face ascultat și înțeles fără a-ți pierde integritatea și respectul:

https://descripto.ro/2024/08/04/ce-poti-face-pentru-a-iesi-dintr-o-relatie-gaslighting-2/

31/07/2024

Astăzi ne amintim de scriitorul francez Antoine de Saint-Exupéry (n. 29 iunie 1900, Lyon, Rhône⁠, Franța – d. 31 iulie 1944, île de Riou⁠, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța).
Fragmentul este preluat din volumul „Micul Prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry, apărut la Editura RAO în 2013, traducere din limba franceză de Ileana Cantuniari.

28/07/2024

🌑🌒🌓🌔

,,La intrare mai așteptau vreo două perechi de pantofi aruncate, tot ale ei, din nehotărârea care avusese loc de dimineață. Are numai câteva perechi colorate, în rest se scaldă în nuanțe plictisitoare de bej, negru și alb. Cât și-a așezat ea dezordinea, el a terminat de așezat masa. Miroase a ulei de măsline, a busuioc proaspăt și vanilie. Ce gusturi ciudate, amestecate toate în aceeași bucătărie. Se uită cu recunoștință la zilele bune din ultimii ani, petrecute cu răbdare în casa lor fără prea multe flori și își amintește fiecare miros în parte și fiecare poveste (...)"

www.descripto.ro

22/07/2024

”Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi citi aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină… Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.
Abia împlinisem 17 ani când am venit la tine. Eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină şi sunt şi astăzi mândră de a fi fost născută Engleză; dar când am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram singură, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt acei care se reculeg să cugete cât de grea este calea pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi, e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? Cred că bucuria a fost cea mai mare, dar mai lungă a fost durerea…
Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte. Abia după moarte este pomenit sau dat uitării… Poate de mine vă veţi aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimii mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi, căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit «Mama tuturor» şi aşa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită, în clipele de durere sau de pericol…
A venit mai târziu o vreme când m-aţi negat, dar această este soarta mamelor; am primit aceasta şi v-am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată. Atât timp am fost în mijlocul tău încât mi se pare abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului. Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare… Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate… Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soarta am împărtăşit-o atâţia ani, al cărei vis strămoşesc l-am visat şi eu şi mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre alte naţiuni, să fii cinstită, iubita şi pricepută… Am credinţa că v-am priceput; n-am judecat, am iubit… Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luăm uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cm poate, nu cm ar dori… Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te că la una care a îndrăgit viaţă şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seama, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece. N-am nici o avuţie să va las; ceea ce cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi; am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase îţi vor aminti de mine, atunci voi fi deplin răsplătită de dragostea ce ţi-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez. Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juvah de la Balcic a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis un adevăr şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aş putea tălmaci vreodată am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată în Stella Maris, biserica pe care am clădit-o la marginea marii… Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii pe care al clădit-o. În decursul unei lungi vieţi, atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar aş dori să mai poată veni la ea de-alungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria… Vreau să odihnesc acolo, în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cm acolo se găseşte inima mea, eu nu vreau să fie un loc de jale, ci dimpotrivă, de pace şi de farmec, cm a fost când eram în viaţă. Încredinţez copiii mei inimii Poporului meu; fiind muritori, pot greşi, dar inimile lor sunt calde, aşa cm a fost a mea. Iubiţi-i şi fiţi folositori unul altuia, căci aşa trebuie să fie. Şi acum, vă zic rămas bun pe veci. De-acum înainte nu vă voi putea trimite niciun semn. Dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi te binecuvântez cu ultima mea suflare.
Maria”
Ultima scrisoare a Reginei Maria a României, apărută în "Frontul Mărăşeşti", august-septembrie 1938. A fost scrisă la castelul Bran.

ROMÂNIA (24 iulie 1938). Soldați români copleșiti de durere așteptând într-un sat trecerea cortegiului funerar al Reginei Maria spre Curtea de Argeș. Nu au vrut ca reporterul american să le vadă ochii înlăcrimați...

18/07/2024

🕊18 iulie 1938🕊

,,Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine;eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare:bucuria ori durerea? – cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea." (...)

https://descripto.ro/2024/07/18/testamentul-reginei-maria-18-iulie/

04/07/2024

🫒🥂

,,Pare nefiresc după atâta vreme, dar nici n-am să-ți cer.
Amândoi tânjim după munți, păduri răcoroase și orașe mici, cu istorie, cu măsuțe înghesuite pe alei pietruite, oameni puțini, dar senini și ferestre orientate spre soare. Destul de rezonabil pentru doi oameni care nu s-au văzut vreodată dansând (....) "

⬇️⬇️⬇️

www.descripto.ro

03/07/2024

Recomandare: Ernest Hemingway, „Fiesta”, Editura Polirom, 2015, pag. 170, traducere de Radu Pavel Gheo.
Puteți comanda cartea de aici: https://citatecarti.ro/carti/fiesta

01/07/2024

☁️☕️☁️

,,Ți-ai făcut singur cafeaua. Exact așa cm îți place s-o bei. Trecând la a doua melodie din repertoriu, învârtind în ceașcă până când frișca se topește complet în aburul fierbinte, începi să te gândești. Te așezi la masă și o bei cu răbdare. Visezi cu ochii deschiși. Pari senin, dar știm că astăzi ești mai sec decât cerul. Amândoi știm.

E deja ora 10."

www.descripto.ro

29/06/2024

🗺🖌
Francois Biard(n.29 iunie 1799) a renunțat de timpuriu la cariera ecleziastică spre care l-au îndrumat părinții săi, alegând să studieze la Școala de Arte din Lyon. Talentul plastic i-a fost remarcat devreme, lucrând în atelierele pictorilor Pierre Revoil și Fleury Richard.

S-a inspirit din stilul pictorilor tineri de la acea vreme, printre care Gericault, căutând să prezite scene din viața contemporană, obișnuită, a oamenilor pe care îi întâlnea.

Biard și-a finalizat studiile plastice la Roma, sub îndrumarea lui Jean-Baptiste- Corot și a devenit, la scurtă vreme, profesor de desen pentru marina franceză, navingând de-a lungul Mediteranei.

După numeroase călătorii, tehnica si perspectivele lui Biard s-au maturizat suficient, urmând să se alăture unei expediții științifice în Spitsbergen. A pictat peisajele polare și frânturi din viața indigenilor, ceea ce i-a atras un real success în Saloanele vremii.

Curând, avea să revadă Laponia împreună cu regele Philippe, sub protecția căruia a realizat mai multe tablouri pentru castelul Versailles, tablouri care onorau călătoriile regelui.

Biard imortaliza scene necenzurate, frânturi de realitate din fiecare zi a călătoriilor sale. Greu acceptat de critici dar iubit de public pentru diversitatea și deschiderea pe care le-o oferea spre alte lumi în acea vreme, umplea Saloanele integrându-se ușor în stilul burlesc.

În ultimii ani ai vieții a călătorit prin pădurile amazoniene și Brazilia, aducând un portofoliu îmbogățit cu civilizații și obiceiuri diverse. A iscat numeroase dispute printre artiști și critici, dar rămâne de referință atenția pe care Biard a oferit-o imortalizării și expunerii comerțului cu oameni și sclaviei de pe coasta Africii de Nord.

Ultimele sale picturi au lăsat în ochii publicului cele 3 etape ale vieții oamenilor ,,comercializați" din 1828: capturarea, vânzarea și evadarea.

⬇️⬇️⬇️

www.descripto.ro

27/06/2024

🕊🪐
,,Printre minunile care se pot întâmpla în viața unui om, se numără și-un guler parfumat cu ceva dulce, o pereche de ochi mai colorați și o încheietură subțire care s-o sprijine pe cealaltă mai viguroasă.
Pavajul imi ciupește câte puțin din tocuri și mă sprijin de brațul tău stâng. În seara acesta ți-ai pus un costum diferit, un costum nou pe care să-l pot colora cu parfum.
Am ales împreună punctul cel mai înalt.
Locul din care apusul s-ar vedea complet, netrunchiat și s-ar răsfrânge....."

www.descripto.ro

24/06/2024

⚪️🕊⚪️

,,De multă vreme nu și-au mai împărtășit întâmplări. Probabil îndelungata conviețuire le-a consumat orice fel de identitate anterioară. Se cunosc bine și s-au povestit unul pe altul în fiecare seară a ultimilor ani. Amintirile au fost înlocuite cu discuții libere, cu opinii și întâmplări zilnice. Rar își vorbesc despre vreme și rar lasă loc tăcerii la masă. Par nevorbiți și par la un nesfârșit început. Încă se privesc pe furiș, încă se înroșesc în obraji și încă se caută înainte de somn.
Au avut noroc. "

⬇️⬇️⬇️

www.descripto.ro

20/06/2024

Astăzi ne amintim de filosoful și eseistul Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari – d. 20 iunie 1995, Paris).
Fragment din volumul „Caiete I 1957-1965”, Editura Humanitas, 2010, pag. 197, traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo.
Comandați cărți de Emil Cioran aici: https://bit.ly/4b8u7Nf

16/06/2024

📚🖋🦋

,,Cu ultimele picături, a trebuit să-și aleagă numai câteva gânduri, cele mai bune, pe care ar fi vrut să și le amintească din acea seară. S-a așezat pe mânerul fotoliului și a scos din spatele bibliotecii o carte împachetată cu hârtie verde. A desfăcut-o cu grijă și a semnat pe prima pagină o dată și patru cuvinte. A răsfoit-o în liniște, iar la pagina pe care o căuta a încercuit un singur cuvânt. A lăsat stiloul deschis pe unul dintre rafturi și a încercat, cu aceeași discreție, să pună cartea la loc, împachetată în aceeași hârtie verde, în spatele bibliotecii, de unde avea s-o mai scoată abia după multă vreme, pentru a fi dăruită singurului om pentru care s-ar fi meritat să-și risipească cerneala."

www.descripto.ro

09/06/2024

🗳📈
,,𝐄𝐢 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐚𝐠𝐚𝐧𝐝𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 𝐨𝐥𝐢𝐦𝐩𝐢𝐜𝐢 (𝐧𝐨𝐫𝐨𝐜 𝐜ă 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚ț𝐢𝐚 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥ă î𝐧 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐳𝐢 ș𝐢 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐢!)"

⬇️⬇️⬇️

https://descripto.ro/2024/06/09/olimpici-si-olimpieni/