https://www.facebook.com/1350609534988950/

Valoarea cărților

Home
Romania
Bucharest
Valoarea cărților

Cărțile pe care le citim, ne arată atât nouă, cât și celor din jurul nostru, cine suntem cu adevărat.
(11)

22/07/2024

Sesiune? Licență? Bacalaureat?

În viață... NU acestea sunt adevăratele examene.

* Examenul la ROMÂNĂ îl promovezi când cuvintele tale sunt ca niște mere de aur într-un coșuleț de argint (Proverbele 25:11).
* Examenul la LIMBA MATERNA e luat atunci când vorbești fluent limba iubirii (1 Corinteni 13:1).
* Examenul la MATEMATICĂ se promovează dacă știi să ierți de 70 de ori câte 7 (Matei 18:22).
* Examenul la ISTORIE e trecut dacă știi de unde vii și încotro te îndrepți (Geneza 16:8).
* La BIOLOGIE trebuie să știi că omul nu trăiește numai cu pâine (Matei 4:4).
* Pentru examenul la INFORMATICĂ trebuie să înveți că variabilele de ieșire depind în totalitate de variabilele de intrare (Galateni 6:7).
* Examenul la CHIMIE îl treci atunci când ești metal prețios, nu aramă, cositor, fier sau plumb (Ezechiel 22:18).
* La FIZICĂ promovezi atunci când nu mai studiezi lumina, ci ești lumină (Matei 5:14).
* La GEOGRAFIE treci examenul dacă urmezi drumul corect către Împărăția de Sus (Ioan 14:4-6).
* Examenul la LOGICĂ îl promovezi atunci când înțelegi că, deși toți oamenii sunt condamnați la moarte, unii vor moșteni viața veșnică (1 Corinteni 15:22).
- Când știi că nimeni nu trebuie să te fure cu FILOZOFIA, ai trecut examenul (Coloseni 2:8).
- Examenul la ECONOMIE e trecut atunci când înțelegi că doi bănuți înseamnă, în anumite condiții, mai mult decât averi mari (Marcu 12:43).
* Examenul la SOCIOLOGIE îl promovezi atunci când afli că diferențele etnice nu mai contează (Galateni 3:28).
* Iar la PSIHOLOGIE treci atunci când orice gând îl faci rob ascultării de Hristos (2 Corinteni 10:5).

Examenele vieții nu se promovează o dată pentru totdeauna. Indiferent dacă ieri ai trecut sau nu, azi te prezinți din nou la evaluare. Iar recompensa pentru rezultatele bune nu sunt note pe o diplomă, ci zâmbetul aprobator al Marelui Învățător!

„Bine, rob bun şi credincios... intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25:21)

02/12/2023

Protestul maimuțelor

Odată o maimuţă din evul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
A explodat: „Surate, sunt foarte ofensată
Că-n jungla hominidă superevoluată
A apărut o teză, vădit maliţioasă,
Că Homo ar descinde din stirpea noastră aleasă…
Eu protestez sălbatic, rănită în mândrie,
Că se propagă-n lume asemenea prostie.
Dacă-ntâlniţi un singur nepot pitecantrop,
Atunci, pentru banane să vă urcaţi în plop…
Nu sufăr comparaţii cu tristul regn uman,
Sunt mulţumită, nene, că-s pur orangutan.
Eu, chiar să mă oblige în vreun laborator,
N-aş deveni port-bâtă şi nici informator;
Şi cm progenitorii maimuţă m-au făcut,
Sper să n-ajung ca omul, un josnic involut!

Păi, s-a văzut vreodată la noi atâta ură?
Oare la noi se minte, se junghie, se fură?

Nu veţi vedea prin lume, cât timp purta-vom coadă,
Gorile divorţate şi prunci lăsaţi pe stradă.
Cine-a văzut în hoardă vreun iraţional
Tâmpindu-se cu droguri sau homosexual?
Nu inspirăm Marlboro, nu traficăm muniţii,
Nu prea avem ştiinţă, n-avem nici superstiţii,
Nici cârciumi, nici spitale, nici case de nebuni,
Şi nu plătim pe alţii să facă rugăciuni.
Aţi întâlnit prin codri vreun cimpanzeu beţiv,
Gibon care să-njure sau pavian parşiv?
Cât am umblat eu creanga, scuzaţi, n-am observat
În obştea simiască, cocotier privat,
Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame
Sau omorâţi în taină de-aşa zise mame.
Lipsesc şi teroriştii, n-avem corupţi, nici duri,
Nici ţari, nici prim-miniştri pe care să-i înjuri.
La mondiale suntem cu mult în urmă noi,
Încât n-am fost în stare de nici un prim război.
Noi n-am avut ev mediu, ci numai mediu pur,
Lipsit de inchiziţii, de orizont obscur,
Noi n-avem drepţi în temniţi, nici versuri puse-n lanţuri,
Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri.
E drept, n-avem miliţii în junglă, dar nici mafii,
N-avem un staff al morţii, n-avem nici măcar stafii!
(E trist s-ajungi vreodată privit la Zoo Park
Dar maxima ruşine-i să pui pe alţii-n ţarc).

Eu vă invit pe toate acum la raţiune:
Nu promovaţi această credinţă de minune;
Să nu apară-n junglă manipulări în masă,
Cu dogme şi partide în lupta lor de clasă.
Mă tem că ne pândeşte o nouă cruciadă,
O convertire a hoardei în monştri fără coadă.
De-o să vedeţi vreodată c-am coborât din pom,
Maimuţărind făptura care îşi zice om,
Opriţi-mă la vreme, să nu evoluez
Şi, ajungând ca lumea, să nu ştiu ce să crez.
I-adevărat că omul a coborât, ca soi,
Dar, bre, fiţi rezonabili, n-a coborât din noi!”

Florin Lăiu

Bucureşti, 1990

08/11/2023

"În Grecia Antică, trăia un rege pe nume Midas. Regele avea foarte mult aur și tot ce își dorea. De asemenea, Midas avea și o fiică extrem de frumoasă. Regele iubea foarte mult aurul, însă pe fiica sa o iubea mai presus de orice bogăție.

Într-o zi, un satir pe nume Silenus a băut peste măsură și a ajuns în grădina de trandafiri a regelui. Deoarece considera că satirii aduc întotdeauna noroc, Midas l-a lăsat pe Silenus să se odihnească în grădina sa până își revine, chiar dacă soția și fiica lui nu erau de acord.

Silenus este bun prieten cu Dionysus, zeul vinului. Pentru că a văzut că Midas a fost atât de bun cu prietenul său, Dionysus a dorit să își arate recunoștința față de rege.

Când l-a întrebat ce își dorește, Midas a spus: „Aș vrea că tot ce ating de acum înainte să se transforme în aur”. Deși Dionysus știa că nu este o idee bună, i-a respectat dorința lui Midas.

Fericit că dorința lui a fost îndeplinită, Midas a plecat în grădină și a început să atingă totul în jur. Acesta observa că tot ce atinge se transformă în aur. A atins un măr și mărul s-a transformat într-un frumos măr strălucitor din aur. Apropiații erau uimiți, însă toți erau fericiți să vadă atât de mult aur în palat.

Extrem de fericit, Midas s-a dus și a îmbrățișat-o pe fiica sa, pe care o iubea nespus, și, înainte să-și dea seama, a transformat-o într-o statuie de aur. Speriat, Midas l-a chemat pe Dionysus. Regele l-a implorat pe zeu să îi ia puterea și să-i salveze fiica. Dionysus i-a oferit atunci lui Midas singura soluție: să transforme totul la loc așa cm era înaintesă-și pună această dorință. În acest fel, regele și-a învățat lecția și a trăit tot restul vieții fiind mulțumit de ceea ce are.

Morala: Să nu fi lacom. Nu trebuie să treci printr-o tragedie ca să te mulțumești cu ceea ce ai."

30/10/2023

'La vida es como visitar al dentista. Siempre crees que lo peor aún está por llegar, cuando en realidad ya ha pasado.'

21/10/2023

Și cel mai mult contează doar calitatea din viața ta: oamenii de calitate, lucrurile de calitate și momentele de calitate cu care îți poți construi un viitor frumos, simplu, curat.

Ce spun alții, cm te văd ei, să nu uiți că prin ceea ce sunt, te etichetează și pe tine.
Lasă-i acolo, în neștiința lor și focusează-te pe cei care sunt în stare să-ți citească întreg conținutul.
Doar ei contează cu adevărat!

05/08/2023

Niciodatã să nu te încrezi în puterea ta, ți-o spune Samson, care a ucis leii cu mâna și s-a lãsat orbit de o fustã.

Niciodatã sã nu te încrezi în înțelepciunea ta, ți-o spune Solomon, cel mai deștept om din lume, care a dezlegat integramele vieții, dar i-au fãcut labirint spre cer cele o mie de amoreze.

Niciodatã sã nu te încrezi în evlavia ta, ți-o spune David, care dupã ce a scris tomuri de psalmi, a scris o țidulã prin care cerea moartea unui soldat foarte devotat, numai ca sã îi ia nevasta.

Niciodatã sã nu te încrezi în banii tãi, și nici cei de la bãnci, ți-o spune Naaman, purtãtorul de leprã. Cu banii nu vindeci lepra, darãmite pãcatul.

Niciodatã sã nu te încrezi în blândețea ta, ți-o spune Moise, care dupã ce a scos vreo douã milioane de evrei din Egipt, a lovit cu mânie stânca de unde-i poruncise Domnul. Prețul mâniei l-a costat Canaanul!

Niciodatã sã nu te cãsãtorești la lumina lumânãrii, și nici pe întuneric, ți-o spune Iacov, care a fãcut nuntã cu Rahela și s-a trezit în pat cu sora ei Lea. A fost nefericit toatã tinerețea.

Niciodatã sã nu spui niciodatã, ți-o spune Petru, care s-a jurat cã va fi alãturi de Hristos și dimineața s-a lepãdat de El la un foc strãin. A trebuit sã-i cânte cocoșul.

Niciodatã sã nu te faci frate cu Diavolul ca sã treci puntea. Mai bine fã-te frate cu Hristos și nu îți va mai trebui punte.

29/07/2023

New treasures:

God never asks us to believe, without giving sufficient evidence upon which to base our faith. His existence, His character, the truthfullness of His word, are all estsblished by testimony that appeals to our reason; and this testimony is abundant.

22/07/2023

Degeaba crezi că ai să poți să faci
Din nepăsare scut, întreaga viață,
Degeaba tu te-ascunzi și taci
Dacă te pierzi în negură și în ceață.

Ai să ajungi cândva să cauți farul
Spre care să te-ndrepți cu bucurie
Și vei găsi în loc de dragoste, amarul
Că viața este trecătoare și pustie.

Cândva ai să trăiești din amintiri,
Din vise ce-ar fi fost trăiri curate
Dacă în loc de tristele amăgiri
Ai fi sădit și tu iubire în realitate.

Regretele târzii nu vor mai putea
Să înlocuiască dragostea pierdută,
Privind spre viitor vei constata
Că viața aceasta este foarte scurtă.

07/07/2023

"A ierta nu înseamnă pur și simplu a uita. A pretinde că ceva dureros nu s-a întâmplat este de obicei ceva incorect și aproape întotdeauna periculos.
Iertarea nu ascunde realitatea, ci este un fel de descătușare. Dar, fără durere, nu există iertare. Dacă cineva te-a rănit cu o săgeată, e de așteptat ca scoaterea ei să fie dureroasă. Durerea este normală și sănătoasă. Permite-ți să simți durerea și apoi predă-I-o lui Dumnezeu."

20/06/2023

În vremuri străvechi, un rege dădu ordin, într-o bună zi, ca pe drumul cel mare al regatului să fie pus un bolovan uriaș. Apoi, regele se ascunse și urmări să vadă dacă cineva va îndepărta din drum piatra uriașă. Câțiva supuși de la curtea sa și câțiva negustori trecură pe acolo, dar ocoliră bolovanul. Cei mai mulți îl acuzară pe rege că nu păstrează drumul liber, dar nu făcură nimic pentru a-l elibera.

Apoi, regele zări venind pe drum un țăran sărman, cărând în spinare o legătură mare de spice de orez. Apropiindu-se de bolovan, țăranul puse legatura jos și încercă să mute piatra la marginea drumului. Străduindu-se din greu, reuși în cele din urmă. Pe locul unde fusese piatra, găsi un săculeț. În el se aflau mai multe monede de aur și o însemnare a regelui, care preciza că banii îi vor aparține celui care va îndepărta piatra. Țăranul păstră banii și își urmă drumul.

Morala: Fiecare obstacol din drumul nostru în viață reprezintă o provocare și un prilej de a evolua. Fiecare reușită, fiecare depășire a unei greutăți ne oferă împlinire și mulțumire.

11/06/2023

Dacă Dumnezeu alege să tacă...

O carte zguduitoare.
Cuprinde o parte din desenele sau schițele nefinalizate ale foștilor deținuți de la Auschwitz - Birkenau din "lagărele morții", găsite în ultima parte a celui de-al doilea război mondial - cunoscut ca cel mai mare genocid.

Ceea ce au reușit să surprindă în planșele menționate în această carte, este dincolo de orice imaginație a cruzimii, inumanității, maleficității fără limite.

E greu să nu te întrebi unde a fost Dumnezeu atunci și de ce a ales să tacă. Nu am răspuns sigur nici la propriile-mi întrebări legate de acest subiect, dar știu un detaliu care îți poate face și ție lumină în minte.

Tatăl și-a întors privirea de la Fiul Său când era răstignit pe cruce pentru a ne răscumpăra, pe noi, toți cei care credem în nașterea, viața și învierea Lui. Și cu un ultim efort Fiul și-a întrebat Tatăl:
- " Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?!"

Datorită învierii miraculoase, reale desfășurată la numai câteva ore distanță după evenimentul acela extrem de dureros, îmi dau seama că în acel moment de singurătate deplină era de fapt în brațele iubitoare ale Tatălui.

Să nu te îndoiești nicio secundă de faptul că Dumnezeu nu e iubire sau că El ne vrea răul. Altcineva se distrează când alegerile noastre sunt total greșite și conduc către suferință. Noi am fost creați să fim fericiți, iar scopul pentru viața noastră era doar împlinire, însă liberul arbitru de care ne-am folosit din plin, ne-a dus și ne-a adus unde suntem astăzi.

Ție îți place tot ce ai trăit și trăiești în prezent?
Când te uiți de jur împrejurul tău, ce observi?
Îți adresezi întrebări de felul: încotro se-ndreaptă viața mea?
Ai în minte altceva decât acest pământ limitat?

Nu uita, Cineva te așteaptă cu brațele deschise, chiar și în momentul acela când consideri că ești de neiertat. Pentru El, niciun păcat nu e prea mare și atâta timp cât ai suflare în tine, te poți întoarce unde ți-a fost stabilit locul de la început.

Revenind la titlu, îți ofer și continuarea:
.. nu înseamnă că nu are deja un plan bine stabilit și pus la punct.

Pregătește-te: nu deții controlul secundei viitoare.

Fii gata să Îl vezi față în față - oricând!

04/06/2023

Interviu cu Dumnezeu

- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci, zise Dumnezeu.

- Dacă ai timp, i-am răspuns.
Dumnezeu a zâmbit.

- Timpul meu este eternitatea...
- Ce întrebări ai vrea să-mi adresezi?

- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu mi-a răspuns:

- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească, iar apoi tânjesc din nou să fie copii. Că își pierd sănătatea pentru a face bani, iar apoi își pierd banii pentru a-și recăpăta sănătatea.
- Faptul că se gândesc cu teamă la viitor și uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul, că trăiesc ca și cm nu ar muri niciodată și mor ca și cm nu ar fi trăit.

Dumnezeu mi-a luat mâna și am stat tăcuți un timp.

Apoi am întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecțiile de viață pe care ai dori să le învețe copiii tăi?

- Să învețe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc și că durează mai mulți ani pentru ca acestea să se vindece, să învețe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puțin, să învețe că există oameni care îi iubesc, dar pur și simplu încă nu știu să-și exprime sentimentele, să învețe că doi oameni se pot uita la același lucru și că pot să-l vadă în mod diferit, să învețe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalți și că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înșiși.

- Mulțumesc pentru timpul acordat, am zis umil.

- Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să știe?

Dumnezeu m-a privit zâmbind și a spus:

- Doar faptul că sunt aici, întotdeauna...

de Octavian Paler

03/06/2023

Dacă nici trecutul cu toate nedreptățile, răutățile, păcatele și uciderile care au existat minut de minut asupra minorităților - transformate în majorități, nu ne face conștienți de realitatea în care ne aflăm, atunci suntem condamnați la o ignoranță perpetuă.

Nu aș fi crezut vreodată că atât de repede voi avea oportunitatea de a vedea, trăi și înțelege atât de multe despre cruzimea umană. Ceea ce s-a întâmplat în trecut, e de fapt ceea ce se întâmplă și astăzi.

La fiecare umilire, contraargumentare intruzivă, strivire emoțională și comportament abuziv pe care le trăiești din cauza atitudinii unei alte persoane conștientă de faptul că le știe pe toate, se dă dovadă că din ceea ce a fost în trecut, nu am învățat nimic.

Orice cruzime pe care o aduci voit și intenționat asupra oricărei persoane din viața ta, spune clar că ignoranța în care te scalzi e la cote maxime.

Nu considera că ești o victimă, poate prea bine și chiar conștient, ești un abuzator în multe aspecte din viața ta sau în viața celor din jurul tău.

Vindecă-ți traumele și nu deveni un traumatizator la rândul tău. Nimeni nu e obligat să îți tolereze comportamentul și atitudinile inexplicabile cărora le dai frâu liber ori de câte ori îți dictează impulsul.

Sfatul meu, evident poate consideri că nu mi l-a solicitat nimeni, tot îl transmit, fiindcă sunt sigură că pentru unele persoane chiar contează: te rog din toată inima - scoate Auschwitz-ul din viața ta.

Știu că în adâncul sufletului tău, cunoști foarte bine ce scriu aici.

Nu fii ignorant, fă-ți partea cât poți de bine și fii orientat mereu spre a face diferența în lumea asta plină de rău, gânduri pline de ură și indiferență.

Tot ce faci bun și bine pentru cei din jur, va fi răsplătit la momentul potrivit în cel mai frumos mod posibil. Nu e necesar să îți argumentezi motivele și atitudinea în fața nimănui.

Luptă-te, mai întâi cu tine însuți să faci doar bine cât timp ai suflare în corpul tău. Cine te va înțelege greșit, să rămână doar greșeala lui. Fiecare vom da socoteală de tot ceea ce am gândit, făcut, trăit.

Gândește-te bine:

Dacă nu vei face TU schimbarea la tine, cine crezi că o va face în locul tău?

02/06/2023

Viața te umilește și te învinge din nou și din nou, până când decizi să-ți lași ego-ul să moară.
Viața îți repetă același mesaj, cu țipete și urlete, până când în sfârșit înveți să asculți.
Viața îți trimite fulgere și furtuni, până te trezești.
Viața nu îți oferă ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie ca să evoluezi.
Viața te dezamăgește să nu mai trăiești în iluzii și să vezi realitatea.
Viața distruge tot ce e de prisos, până când rămâne doar importantul.
Viața nu te lasă în pace, așa că încetează lupta și acceptă tot ce este.
Viața îți ia tot ceea ce ai, până nu încetezi să te plângi și înveți să mulțumești.
Viața îți trimite conflicte ca să te vindeci și să lași să reflecte în afară ceea ce ai în interior.
Viața te lasă să cazi iar și iar, până când decizi să înveți lecția.
Viața îți pune dușmani pe drum, până nu încetezi să mai reacționezi.
Viața râde de tine de atâtea ori, până când încetezi să iei totul atât de în serios și râzi tu singur de tine.
Viața te rupe și te rupe în cât mai multe părți necesare pentru ca lumina să pătrundă acolo.
Viața îți scurtează timpul, astfel încât să înveți să trăiești.
Viața te ridiculizează până nu devii nimic, până nu devii nimeni și astfel vei deveni totul.
Viața te scurtează, te taie, te îndepărtează, te rupe, te dezamăgește, te crăpa, te sfâșie ...
PÂNĂ CÂND DOAR IUBIREA RĂMÂNE ÎN TINE.
(Bert Hellinger)

01/06/2023

Cea mai frumoasă priveliște care nu necesită niciun filtru, niciun efect și nicio modificare.

Sper ca fiecare răsărit să aducă cel puțin un lucru benefic în viața ta.

Alege înțelept și fii bucuros că fiecare zi îți oferă oportunitatea de a schimba tot ce nu e ok la tine.

Nu te lăsa până nu ajungi cea mai bună variantă a ta. Străduiește-te în fiecare clipă să fii autentic și plin de speranță.
E totul gratis!

27/05/2023

Se povestește că un părinte avea un fiu foarte leneș. Orice încercare de a-l implica în vreo activitate era sortită eșecului, deoarece băiatul refuza și nu făcea nimic ziua întreagă. Tot gâdindu-se prin ce metodă să îl lecuiască de acest nărav, tatăl hotărî să îl trimită de acasă să muncească ce va crede el de cuviință, iar la finalul săptămânii să aducă un bănuț de aur, ca o contribuție a lui pentru cheltuielile familiei.

Băiatul plecă, dar înainte să înceapă a căuta ceva de lucru, îi trecu prin minte o altă idee. Hoinări fără rost de dimineață până seara, iar la sfârșit de săptămână, îi ceru mamei un bănuț de aur pe care îl duse apoi tatălui său, după cm se învoiseră.

Privindu-l iscoditor, tatăl îl întreabă:

-Acesta-i banul muncit de tine săptămâna aceasta?

-Da, tată.

Atunci bătrânul îl aruncă numaidecât în focul din sobă.

-De ce ai făcut așa tată?

-Ăsta nu-i ban muncit de tine!

Fiul a plecat supărat, dar și în a doua săptămână a procedat la fel, prezentându-se din nou cu un bănuț de la mama sa.

Tatăl îl privește în ochi, apoi aruncă din nou banul în foc.

-De ce ai făcut așa tată?

-Ăsta nu-i ban muncit de tine!

În a treia săptămână, băiatul găsește ceva de lucru, muncește și câștigă un bănuț de aur. Se prezintă mândru la tatăl său, dar părintele îl aruncă și pe acesta în focul din sobă. Când vede una ca asta, băiatul întinde mâna printre flăcări și fără șovăială, recuperează moneda din foc.

-Acesta-i cu adevărat muncit de tine! strigă bucuros tatăl.

Morala: Punem mai mare preț pe ceea ce dobândim prin propriile merite.

05/05/2023

Bunătatea atrage bunătate.

Nu uita nicio secundă din viața ta acest aspect. Indiferent cât de judecat vei fi pentru acțiunile tale, respectă-ți principiile de viață și fii bun ori de câte ori vei avea ocazia. Și nu rata niciuna din ele.

Cel mai important detaliu este că poate nu vei primi nici măcar un mulțumesc din partea aceluia pe care l-ai ajutat sau căruia i-ai oferit timpul tău, resursele tale sau orice alt lucru benefic pentru o nevoie imediată, dar există Cineva căruia îi pasă chiar și de firele tale de păr, le știe numărul exact.

Nu aștepta răsplată, mulțumire sau vreun schimb, pentru ceea ce oferi lumii.
Fii tu cea mai bună versiune a ta, iar restul, vor veni din cele mai necunoscute și neașteptate situații.
Doar ce ai nevoie, când ai nevoie.

Nimic nu e întâmplător, folosește tot ce întâmpini în calea ta ca lecții de: așa da și așa nu!

Într-o lume în care poți să devii orice, alege să fii OM!!!

16/04/2023

"La Tine am găsit iubirea,
La Tine Doamne am găsit,
Și pacea, dar și fericirea,
Care îndat m-au cucerit.

La Tine am găsit lumină,
Când noaptea iarăși se-arăta,
Doar Tu m-ai scos din lunga noapte,
Ce teama ei îmi aducea.

De Tine rănile ascunse,
Îndată vindecate-au fost,
Tu ești Acel care în viață,
Mi-ai dat un țel... mi-ai dat un rost.

Mi-ai dat și ungerea divină,
Tu mie ancoră să-mi fii,
La Tine am găsit iubirea,
Aprinsă ca acea dintâi.

La Tine am găsit speranța,
Că într-o zi te voi vedea,
M-ai învățat s-aștept în taină,
În orice vremi... venirea Ta.

La Tine am simțit fiorul,
Care mereu m-a-nviorat,
Prin care Tu mi-ai dat putere,
Ca eu pe cale să nu cad.

La Tine am găsit nădejdea,
Căci toate doar la Tine sunt,
Și alinarea... mângâierea,
Căci glasul Tău mereu e blând.

Să plec vre-o dată de la Tine,
Nu am dorința Domnul meu,
Tu m-ai ales să fiu cu Tine,
Eu am ales să fiu al Tău."

14/04/2023

Poate și tu crezi că nu există un astfel de loc.

Fiindcă Cineva a pus în noi "chiar și gândul veșniciei", fiindcă cu toții tânjim după ceva mai bun și fiindcă dacă suntem sinceri cu noi înșine, simțim în fiecare celulă a noastră că aici nu se termină totul, răspunsul e mai mult ca sigur.

Avem promisiunea că "Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii noștrii", ceea ce mă face să cred că vor fi ultimele, nu va mai exista vreo durere în plus.

Vrei să aflii Adevărul, mergi doar la sursă. E una singură!

Sabat binecuvântat!

12/04/2023

"Un pui de vultur a căzut pe pământ din cuibul său care se afla pe o stâncă înaltă.
În timp ce, orbit fiind, se târa pe jos, micuțul pui de vultur a fost găsit de către un cârd de curcani sălbatici.
Fiind creaturi drăguțe, generoase, curcanii au hotărât să-l ia pe puiușorul de vultur sub aripile lor și să-l învețe toate lucrurile de care avea nevoie pentru a putea supraviețui. Curcanii, având inima bună, l-au învățat pe micul vultur să scormonească după ghindă atunci când simtea că burtica îi este goală. Totuși, după ce mânca până se sătura, exista în inima lui o foame ciudată, nesatisfăcută.
După ce și-a pierdut primele pene, el a început să dea din aripi și să cadă când într-o parte, când într-alta. Binențeles că arata ca un prostuț, iar curcanii abia se abțineau să nu rădă de el. Când aripile i-au crescut extrem de mari și voluminoase, nu le putea ține strănse împreună ca și ceilalți curcani. De fapt, cu cât creștea, semăna tot mai puțin cu ei.
Între timp, femelele-curcan, în maternitatea lor, erau îngrijorate cu privire la ciudățeniile lui, făcându-l să se simtă și mai jenat și confuz.
În câteva ocazii, în curgerea timpului, puiul de vultur a privit în sus și a văzut mulți vulturi maturi ca și el, zburând mult deasupra pământului. Mica sa inimă i-a bătut cu tărie, dorind să zboare și el, dar un bătrân curcan a țipat la el:
- „Nu, nu! Tu nu vrei sa fii ca ei! Cei de acolo sunt vulturi!”
Zdrobit și înfrânt, puiul de vultur a ajuns matur fără să părăsească măcar o singură dată pământul. A încercat din răsputeri să fie un curcan bun, dar era nefericit și nu știa de ce.
Într-o zi, în timp ce vulturul scormonea pământul din pădure, trăgându-și trupul după el, fără să-și folosească aripile, o bufniță înțeleaptă, care stătea cocoțată pe o ramură, a privit în jos și a zis vulturului:
- „Cineeee ești tu? Și ce faci aici?”
Vulturul i-a răspuns:
- „Sunt un curcan rău. Am încercat din răsputeri, dar nu pot face nimic cm trebuie."
Bătrâna bufniță i-a raspuns:
- „Problema ta este că nu știi cine ești. Tu ai fost curcanizat! De fapt, tu ești vultur, iar vulturii sunt destinați pentru cer. Niciodată nu vei fi fericit atâta timp cât vei trăi pe pământ.”
Ochii vulturului s-au deschis. A văzut cine era cu adevărat. A înțeles pentru ce anume a fost creat și a găsit curajul să facă ceea ce nu făcuse niciodată.
În uimirea lor, curcanii buni au început să strige. Le-a fost teamă ca va cădea. Dar vulturul și-a ridicat aripile și s-a înălțat purtat de curenții de aer.
Niciodată nu a trebuit să mai privească înapoi. Acum, vulturul putea face acel lucru pentru care a fost creat… pentru ca acum știa cine este cu adevărat.

…Trăiește pentru cer, și indiferent de părerile celorlalți despre tine, indiferent ce zici tu despre tine, pâna la urmă contează ce zice Dumnezeu despre tine. Ai valoare, semnificație, ești prețios în ochii Lui.

Fii ceea ce Dumnezeu a intenționat să fii!

"Te-ai născut cu potențial.
Te-ai născut cu bunătate și încredere.
Te-ai născut cu idealuri și vise.
Te-ai născut cu măreție.
Te-ai născut cu aripi.
Nu ai fost conceput să te târăști, așa că nu o face.
Ai aripi. Învață să le folosești și să zbori!"
Rumi

10/04/2023

Mustăcios lipicios, ochișorii aceia au spus tot 🤍🤍

09/04/2023

"Într-o grădină undeva,
Creștea un crin și o lalea...

Și se certau la infinit
Care din ei e mai dorit:
Crinul - că el miroase bine
Pe toată lumea amețește
Cu ale sale izuri fine
Și orice om îl prețuiește.

"Daa... dar eu sunt frumoasă așa!"
Zicea laleaua mândră tare
"Petalele-mi de catifea
În lume n-au asemănare!"

Și se certau se lăudau,
Pe ploaie și pe cer senin...
Până-ntr-o zi când din pământ
Ieși plăpând un fir cu spini...

"Ce arătare fioroasă!"
Laleaua spuse către crin

"Eu nu miros, dar sunt frumoasă
Dar ăsta este plin de spini!"

"Da chiar că ai mare dreptate
Să știi surată că-i urât...
Ce caută-n grădina noastră?!?
C-aici doar flori frumoase sunt!"

Și azi așa, și mâine-așa,
Uitaseră de ura lor...
Acum aveau pe-altcineva
Ca să bârfească mai cu spor...

Firul creștea încetișor,
Iar spinii lui creșteau la fel
Și crinul nostru și laleaua
Zilnic vorbeau urât de el.

Dar într-o dimineață-n soare,
Câd roua apărea pe câmp
În vârful firului apare
Un bobocel mic și plăpând.

pfff...
"Mai și-ndrăznește să-nflorească!"
Zise laleaua către crin...
"Cine crede c-o să dorească
un fir urât și plin de spini...?!"

"Lasă-l surată! Știm prea bine..."
Răspunse crinul îngâmfat
"Că nu e mai frumos ca tine!
Și nici ca mine parfumat!"

Dar din bobocul cel blamat,
Un trandafir roșu-nflori
De catifea, și-nmiresmat,
Cum doar aceste flori pot fi.

Și crinul... nu mai mirosi:
Tulpina i se-nvenină...
Laleau-aproape se-ofili
Invidia o invadă...

Și pentru că în frumusețe
Să se compare nu mai poate
Spre crin se-ntoarse și pufnește
Plină de nervi și răutate:
"Ia uite ce tupeu pe ăsta!
A înflorit să ne-njosească!
Se dă el mare floare-acum...
Aici, chiar în grădina noastră!"
..…................................

"Nu judeca ce nu cunoști!"
Mi-a spus un om deștept odată...
"Lumea vorbește mult și prost
Și n-ai s-o mulțumești vreodată!"

Urâm, invidiem, bârfim...
Ne aliem cu alți dușmani
Pentru poziție și bani
Și am uitat cm să iubim!

Nu judeca ce tu nu știi!
Că viața nu poți s-o prevezi,
Încearcă mai modest să fii
Și sufletul să-ți luminezi!

Și uite-o vorbă înțeleaptă:
"Nu toți frumoșii sunt frumoși!
Și nu toți cei cu spini înțeapă
Chiar dacă par mai fioroși!"

Nu judeca! Și TU greșești!
Iar vorba spusă - nu se spală!
Ai grijă ce și cm vorbești...
Că aparențele, înșeală!"

Pavel Claudia Anca

07/04/2023

Da!
Poți să lupți până la ultima picătură de viață.
"Atâta timp cât respiri, situația ta poate fi îmbunătățită" (p. 53).

Și da, poate chiar te întrebi des:
- ce fac cu viața care mi-a fost dăruită,
- încotro mă îndrept,
- ce șanse am să îmi împlinesc țelurile propuse,
- cm pot atinge tot ceea ce mi-am notat pe listă,
- cât e nevoie să mai aștept până să întâlnesc persoana potrivită mie,
- cm pot deveni o persoană cât mai agreabilă,
- care e următorul pas important din existența mea,
- e bine unde mă aflu la momentul prezent,
- pot face ceva diferit de până acum cu rezultate mult mai eficiente,
- e nevoie să schimb ceva,
- ce îmi doresc cu adevărat,
- care e acel lucru de care am cea mai mare nevoie acum,
- cm mă vede pe mine Dumnezeu: aici, acum...
(?!).

Drag cititor, nu ești singurul care își adresează astfel de întrebări.
Sunt mult mai mulți decât te-ai putea gândi.

Să trăim aici și acum, ne face pe fiecare dintre noi, să fim proprii noștrii eroi - sper din toată inima să fim răsplătiți pe măsura tuturor frământărilor și căutările noastre sincere.

Viața, așa cm este ea, nu e cel mai ușor lucru de îndurat, e plină de sincope și prea multe întrebări fără răspuns. Însă, avem speranța acelui moment, când totul va fi "cunoscut pe deplin".

Așa că nu uita: să lupți, merită!
Și încă... până la capăt!

R.

04/03/2023

Într-o zi a anului 1948 în timpul unui mare congres comunist la care li s-a cerut să participe, soții Wurnbrand asistau cm pastor după pastor se ridica și lăuda noul guvern și noua conducere. Sabina și Richard erau dezgustați.
Într-un final, Sabina i-a șoptit soțului:
- Nu vrei tu să speli rușinea de pe fața lui Isus?
- Dacă vorbesc, o să rămâi fără soț, i-a răspuns Richard.
- N-am nevoie de un soț laș!
Richard s-a ridicat și a vorbit în acea zi spre slava lui Dumnezeu, iar cuvintele lui au provocat o așa agitație încât i-au tăiat microfonul, deoarece mesajul se transmitea în toată România.
La puțin timp după aceea, Richard a fost arestat. A ajuns să petreacă 14 ani în închisorile comuniste, 3 dintre ei în regim de carceră, suferind torturi inimaginabile. Însă ce i-a oferit mângâiere în mijlocul ororilor vieții de deținut au fost pasajele din Scriptură pe care le memorase. Relația lui cu Isus i-a dat putere să reziste.
Până la urmă, Sabina a fost arestată și ea, fiind nevoită să își lase băiatul să își poarte singur de grijă pe străzi. A petrecut 3 ani într-un lagăr de muncă comunist, unde, împreună cu alte sute de femei, a trebuit să îndure suferințe greu de descris. Cel mai greu îi era să vadă femei care sufereau și care nu Îl cunoșteau pe Dumnezeu și nu aveau o relație cu El.
"Erau ca niște cutii de conserve goale, bătute de vânt încoace și încolo. Nimic de care să se prindă", scria ea peste ani.
Mângâierea Sabinei în acele zile negre au fost făgăduințele din Biblie pe care le învățase pe dinafară.
În ciuda propriei ei dureri, Sabina a căutat să le slujească acestor femei și multe dintre ele veneau la ea pentru mângâiere, rugând-o să le recite pasajele din Scriptură pe care le știa. Oh, dacă aș fi memorat mai mult din Scriptură, se lamenta ea. Acesta era regretul ei cel mai mare, după cm avea să spună chiar ea după eliberare. Totuși, făgăduințele pe care le memorase au ajutat-o să rămână tare.

The Pastor's Wife - Sabina Wurmbrand, 2005

Address

Bucharest

Website

facebook.com

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Valoarea cărților posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.