14/02/2025
https://ziarulnatiunea.ro/2025/02/14/tradare-nationala-sau-prostie-romania-va-mai-exista-in-urmatorii-30-de-ani/
Trădare naționala sau prostie? România va mai exista în următorii 30 de ani? / Data: 14 februarie 2025, Radu Nicolae
La data de 30 ianuarie 2025, o serie de Planuri-cadru au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Educației, pe platforma „edupedu.ro”, cu privire la reducerea sau eliminarea numărului de ore acordate disciplinei istoria romanilor. Cât de adevărat este ca Istoria, la clasele a XI -a și XII-a, va fi înlocuita obligatoriu cu „Istoria comunismului” și „Istoria Holocaustului”? Propunerile pentru noile planuri-cadru de liceu obligă la măsuri urgente! Dezinteresul decidenților politici față de studierea istoriei, dar și față de identitatea națională și protecția dovezilor istorice, reprezintă dovada unei combinații de incompetență, corupție și influențe externe? Vreau să cred că nu, cu atât mai mult cu cat ministrul Educației Daniel David „respinge acuzațiile privind marginalizarea Istoriei” apreciind ca „patriotismul și românismul sunt unele din valorile centrale”! Cât de adevărat este că România riscă să-și piardă moștenirea culturală și locul în istorie, devenind într-un viitor apropiat doar o simplă „regiune” subordonata intereselor străine?Situația a devenit îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât direcția în care ne îndreptăm ridică multiple semne de întrebare. Adevărul istoric nu poate fi ascuns la nesfârșit după ușă! Distinsul Academician Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, sintetizează într-un mod admirabil realitatea în care trăim, o asemenea preocupare fiind evidenta si la doamna academician Sabina Ispas, un om excepțional, cu o forță rar întâlnită, cu dragoste față de țara, dar și cu un spirit vizionar în înțelegerea Noii Ordini Mondiale! „Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme, preciza academicianul Ioan Aurel Pop, este crearea de mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc”!
În condițiile în care „marionetele” sunt tot mai mult căutate și promovate în cercul puterii, cm consolidăm unitatea românilor fără conștiință naționala? Recentul scandal internațional, respectiv furtul din Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde au fost sustrase artefacte din tezaurul dacic al României, este un caz extrem de grav, cu implicații majore în domeniul securității patrimoniului cultural, al criminalității organizate și al diplomației internaționale. Pe 31 ianuarie 2025, persoane necunoscute au pătruns în muzeu după ce au provocat o explozie controlată pentru a sparge un perete al clădirii. Acest mod de operare arată că furtul a fost bine planificat, cel mai probabil de o grupare specializată în furturi de obiecte de artă. Acest furt, asociat cu amintitele „propuneri pentru noile planuri-cadru de liceu” cu privire la intenţia îndepărtării sau reducerii orelor pentru disciplina istoria românilor din programele școlare, dar și a limbii latine obligă la profunda reflecţie!
Dacă eliminarea istoriei naționale din școli poate fi atât rezultatul prostiei sau al unei trădări deliberate, pe cine deranjează cunoaşterea limbii latine? Societatea de Studii Clasice din România (S.C.C.R.), a atras atenţia, în repetate rânduri, ca: „nu există o altă țară a Uniunii Europene în care elevii să nu aibă posibilitatea de a alege limba latină printre probele opționale la Bacalaureat. Țări fruntașe în clasamentul PISA, precum Polonia, încep să ofere limba latină drept a doua limbă străină, începând cu clasa a VII-a din gimnaziu, înțelegând contribuția uriașă adusă de această disciplină la combaterea analfabetismului funcțional”. În aceste condiţii, cine răspunde pentru interminabilul atac asupra identităţii naţionale a românilor? Indiferent de cauză, efectul este același. România de mâine poate însemna o generație de tineri fără repere istorice și culturale, ușor de influențat. Cum poate fi păstrată identitatea naţională in absenta „memoriei colective” si a unor dovezi ale continuităţii, cu o valoare incontestabilă? Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Assen se afla în cercetarea autorităţilor olandeze. Pierderea celor trei braţări dacice și a coifului de aur de la Coţofăneşti, descoperit în urma cu 100 de ani de câtiva copii aflaţi cu vitele la păscut, înseamnă o ruptură ireparabilă în moștenirea istorică a poporului român și o pata neagra aşezată pe fața României! „Fiecare dintre cele trei brățări dacice furate cântărea între 700 de grame și 1,2 kilograme de aur. Acestea erau asigurate pentru sume cuprinse între 450.000 și 500.000 de euro” („Open Sources” – http://xn--adevrul-c4a.ro/). Coiful de aur de la Coţofăneşti, cu o greutate de circa 800 de grame, a fost evaluat la mai mult de 4 milioane de euro. Întreaga colecţie expusa în muzeu cu numele „Dacia-Regatul Aurului și Argintului” număra 650 de artefacte, cu valoare de asigurare de peste 30 milioane euro! Ce înseamnă aceasta sumă față de importanța acestor artefacte în dovedirea continuității geto-dace atacata de istoriografia maghiară? Cine are interesul să spună că „timp de 1.000 de ani, de la momentul retragerii Aureliene din 271 și până în secolul al XIII-lea, izvoarele istorice nu dau nicio informație asupra romanilor din actualul teritoriu”?
Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda ridică întrebări serioase despre competența și eficiența autorităților române în protejarea patrimoniului național. Deși jaful a avut loc pe teritoriu olandez, România are o responsabilitate majoră, având în vedere că artefactele furate fac parte din moștenirea sa istorică. Cum poate fi explicat faptul că deși piesele furate aveau o valoare greu de estimat, autoritățile române nu au insistat asupra unor măsuri suplimentare de securitate înainte de expoziție? Să fie o întâmplare că în alte cazuri internaționale, alte țări au cerut garanții de securitate stricte pentru tezaurele expuse în afară țării, în timp ce România nu pare să fi făcut acest lucru? Deși România este una dintre țările cele mai afectate de traficul de obiecte arheologice, de ce autoritățile nu au un mecanism eficient de prevenire și combatere împotriva grupărilor de crimă organizată specializate în furturi de artefacte?
Cine poate să îşi mai aducă aminte că prima Lege abrogată, după 1989, a fost „Legea patrimoniului”? Legea nr. 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional a fost abrogată la 6 februarie 1990 prin Decretul-Lege nr. 90, fiind înlocuită după 10 ani, de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional! Ce au învăţat autorităţile din traficul celor 22 de brățări dacice din Sarmizegetusa, intens mediatizat în 2007, ajunse pe piaţa neagră a antichităţilor, din care au fost recuperate 13 brăţări? Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents nu este doar un act de criminalitate internațională, ci și o dovadă clară a incompetenței autorităților române în protejarea moștenirii naționale. În condiţiile în care istoria este furată bucată cu bucată, cine are interesul să şteargă identitatea naţională păstrata în memoria colectivă?
Eliminarea sau reducerea numărului de ore alocate disciplinei istoria românilor din programele școlare este o problemă complexă, care poate fi privită din mai multe perspective: politică, ideologică, educațională și identitară. În România, că și în alte țări, acest proces generează controverse majore, iar motivele pot varia de la decizii greșite din ignoranță la intenții deliberate de a slăbi identitatea națională.
Tot mai mult se vorbeşte despre „patriotismul dual”, despre tendințele globaliste și despre „corectitudinea politică”, cu accent pe istoria europeană, în detrimentul istoriei naţionale! Să fie această perspectivă justificarea legitimă prin care un „ales” din Vestul României a procedat la desfiinţare a 28 de statui dedicate unor eroi din istoria României, de la regele Burebista, împăratul Traian, regele Decebal, cnezii români Menumorut și Gelu, domnitorul Mircea cel Bătrân, voievodul Iancu de Hunedoara, domnitorul Ștefan cel Mare, domnitorul Mihai Viteazul, conducătorul revoluţie de la 1821, Tudor Vladimirescu, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și omul de stat și până la prim – ministrul Mihail Kogălniceanu? Cum poate fi explicat faptul că pe teritoriul oraşului Oradea, în timp ce statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, din Piaţa Centrală, cunoscută drept „Piaţa Unirii”, a fost demontată și reconstruită, în 2024, în spatele Casei de Cultură, „după ce, timp de șase ani, a fost lăsată dezmembrată în bucăţi între bălării” („Open Sources”/napocanews.ro)? În ce temei istoric, autorităţile locale române au ridicat alte zece statui dedicate unor etnici maghiari? Potrivit sursei precizate, „cea mai marea statuie ecvestră a regelui Ungariei, Ladislau I (1077-1095) a fost instalată în Oradea! Este cea mai mare statuie (5,30 m + 3 m postamentul) din lume a acestui rege, pe care comunitatea maghiară îl consideră fondatorul orașului”.
După toate cele prezentate, să fie o simplă întâmplare faptul că în România există o presiune pentru a înlocui accentul pus pe istoria națională cu o perspectivă mai „universalistă”, care pune mai multă atenție pe istoria europeană sau mondială? De ce se spune că, prin propunerea de proiect cu privire la redimensionarea sau eliminarea orelor de istorie de la clasa a XI-a și a XII-a, elevii vor înțelege mai bine „contextul global”, când în realitate se rupe legătura tinerilor cu trecutul propriei națiuni? Politicile educaționale sunt adesea făcute de oameni care nu înțeleg importanța istoriei naționale sau care consideră că această „nu mai este relevantă” în lumea modernă. Dacă ar fi să aşezăm asemenea explicaţii pe „podiumul prostiei”, nu am face decât să reamintim semianalfabeţii funcţionali promovaţi pe funcţii de interes naţional! Dar, din perspectiva analizei de intelligence, a consideră că istoria „nu mai este relevanță”, nu este doar prostie, ci și un act de trădare și iresponsabilitate. Deși nu cred în „Teoria conspiraţiilor”, există preocupări conform cărora anumite influențe externe sau grupuri interne încearcă să dilueze identitatea națională a românilor pentru a-i face mai ușor de manipulat. La nivelul simţului comun, a omului obişnuit, se cunoaşte că o populație fără rădăcini istorice este mai puțîn unită și mai ușor de controlat! Dar ce facem când la nivelul decidenţilor politici identitatea naţională este atacată sistematic prin nesfârşite „experimente” cu pretenţii de proiecte educaţionale și cu aprecieri cutremurătoare de tipul : „nu este importantă stabilitatea internă a României! Mai important este să ne orientăm spre valorile europene”?
În mod cert, România nu poate fi un stat izolat, importantă unor relaţii de „bună vecinătate” cu țările din Uniunea Europeană, după „modelul” oferit de premierul maghiar Victor Orban, fiind esenţiale pentru supravieţuirea noastră! Dilema rămasa fără răspuns, cel puțîn la nivel personal, vine din „semianalfabetismul funcţional” care promovează manipularea la rang de adevăr! De ce România trebuie să îşi şteargă propria identitate naţională și să se subordoneze „patriotismului dual”, în condiţiile în care țări puternice, precum: Marea Britanice, Germania, Franţa, Spania etc îşi îndeplinesc, înainte de toate, datoria fără de propria țară? În aceste condiţii, cm poate fi explicat, dacă poate fi explicat, „miracolul maghiar” in promovarea intereselor Ungariei, printr-un joc politic dur, dar si subtil pe axa : SUA, Uniunea Europeana, China, Turcia si, nu un ultimul rand Rusia? Lipsa interesului pentru viitorul romanilor este din ce in ce mai evident, cu atât mai mult cu cat „Constituţia României” este răstălmăcita si lovita, in mod nedrept, de personaje dubioase cocotate in „copacii puterii”! Ce mai înseamnă art.1, alin.1, din „Constituţia României” potrivit căruia „Romania este stat naţional, suveran si independent, unitar si indivizibil”, in condiţiile in care „a fi patriot„ este taxat cu rea credinţă drept „naţionalism extrem” si „atitudine antieuropeană”? Cat de periclos este sa te declari astazi patriot? De ce „a fi suveran” reprezintă dovada unei atitudini noneuropene, deși Dictionarul Explicativ al Limbii romane (DEX), definește „Suveranitate” drept „calitatea de a fi suveran, de a dispune de soarta, de actele sau de interesele sale; autoritatea cea mai înaltă, putere supremă”?
Un popor fără istorie devine un popor fără identitate și fără rezistență. Nicolae Iorga, om politic si un admirabil istoric, atrăgea atenţia ca „un popor care nu îşi cunoaşte trecutul este un popor condamnat să îl repete”! Considerând îndemnul spre cunoaştere oferit de Nicolae Iorga, cu forţa unui testament, ce am învăţat din greşeli? Considerând evenimentele din ultimii ani, ambele variante sunt valabile, dar trădarea este mai condamnabilă decât prostia. Dacă este vorba de prostie, se poate spune că avem decidenți incompetenți, care nu înțeleg că fără istorie, o națiune își pierde identitatea și viitorul. Dar daca este vorba de trădare, atunci avem o problemă farte gravă: cineva își dorește ca românii să nu-și mai cunoască eroii naționali, luptele pentru independență și valorile care i-au definit de-a lungul timpului.
România are nevoie de unitate naţională! De ce este importantă istoria națională? Înainte de toate, istoria formează identitatea și coeziunea națională! Un popor care își cunoaște istoria este mai unit și mai conștient de drepturile și valorile sale. Cât de adevărat este ca intențiile de a fi reduse și chiar eliminate orele de istorie și de limba latină sunt parte a unui fenomen mai amplu, respectiv degradarea sistemului de învățământ, care produce generații tot mai slab informate, fără gândire critică? Distinsul profesor Manea Mihai, doctor in istorie, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Istorie din România, invită la cunoaşterea, curajul domniei sale nefiind subordonat intereselor politice!
În noile proiecte, disciplina istorie înregistrează un recul absolut semnificativ. La filiera teoretică, real și uman, clasele IX-X, are alocate 1-2 ore, dar, la unele profiluri și filiere (tehnic, tehnologic) la clasa XI-XII, dispare total. În schimb se menționează că la clasele XI-XII se mențin cursurile „Istoria Evreilor”, „Istoria Holocaustului și respectiv, „Istoria Comunismului”, prevăzute în Legea Învățământului Preuniversitar Nr. 198/2023. Și, pentru ca lucrurile să se complice și mai mult, este menționat la paginile 26, 29, 37, 48 din proiectul publicat de M.E.C. că se va discuta „în viitor statutul de disciplină vs. unități de învățare explicit definite; disciplina se va studia și în contextul istoric mai general”. Să iei o disciplină de sine stătătoare, să o tai în unități de învățare și apoi, să o dizolvi în alte discipline – aprecia distinsul profesor Mihai Manea -, mi se pare ceva de nedescris. La clasele XI-XII elevii nu vor mai studia istoria, ci de fapt, cele două „discipline” menționate mai sus, în „contexte largi”. Practic, la clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria națională, ci doar cea rezultată din Istoria Comunismului. Cum va arăta în aceste condiții modelul disciplinei istorie la liceu?
Cum se vor putea păstra în doar doi ani școlari cele mai de seamă jaloane ale civilizației umane? Cum vor putea face față cadrele didactice? La clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria națională, ci doar cea rezultată din așa numita „Istoria Comunismului”. Cum se vor putea păstra în doar doi ani școlari cele mai de seamă jaloane ale civilizației umane, întreaba distinsul profesor Mihai Manea, apreciat de zeci de generatii de elevi? De ce, după 35 de ani de speranţe spulberate, prin minciuna si manipulare, astăzi suntem tot mai aproape de distrugerea identității naționale? Lipsa interesului autorităților române pentru identitatea națională și dovezile vechimii istorice poate fi explicată printr-un amestec de teama, de incompetență, corupție,” globalism ideologic “, dar si prin lipsa unei viziuni strategice pentru patrimoniul cultural. Întărirea ideii că „România nu are un loc bine definit în istorie” devine deja o preocupare constanta din partea celor care tânjesc la „Transilvania”, dar si la resursele naturale ale tarii, cate mai sunt!
Nu o singura data, romanii nevoiţi sa plece din tara la munca in străinătate au fost numiţi „sclavii Europei”, iar Romania a fost prezentata ca o tara ingenuchiata la portile fostelor imperii! Cine are interesul sa transforme România într-un „stat de la marginea Europei”, in condiţiile in care România se afla asezata chiar in inima Europei? Din evenimentele din ultimele decenii, am invatat ca nimic nu este intamplator! Distrugerea patriotismului și a coeziunii sociale sa fie deja misiunea primita de „trubadurii” arvuniţi la Cancelariile Europene? Cum este posibil sa amintim ca România este o tara „Binecuvântată de Dumnezeu”, cu un patrimoniu cultural și istoric excepțional, dar lasat aproape de izbeliste, ambitiile politice si „batalia pentru ciolan” fiind cu mult mai importante decât grija pentru protejarea indentitatii nationale? „Cele patru obiecte de tezaur furate din muzeul olandez nu sunt singurele piese de valoare care au dispărut din patrimoniul României. Poliţia română caută în prezent aproape 1.000 de obiecte de mare valoare” („Open Sources”/ tvrinfo.ro). Piața neagră a antichităților este o afacere profitabilă, cu venituri care pot ajunge la 6 miliarde de dolari! In aceste condiţii, cm poate fi interpretată lipsa unor măsuri eficiente cu privire la protejarea patrimoniului naţional sau incompetența oamenilor politici cu funcții guvernamentale sau indiferența acestora în respectarea și aplicarea Legii??
Academia Româna trebuie să vegheze cu mai multa forță asupra păstrării identităţii naţionale, cu atat mai mult cu cât distinsul Academician Ion Aurel Pop declara recent: „Rolul inițial al Academiei Române, stabilit sub Alexandru Ioan Cuza și oficializat prin crearea «Societății Literare», nu s-a schimbat niciodată. Și azi, Academia apără identitatea românească prin limbă, literatură și istorie și așa va fi în veacul vecilor”. Speranța nu se stinge niciodată! Reintroducerea istoriei naționale ca prioritate în educație, cu accent pe identitatea românească trebuie să trezească mintea ameţită de putere a unora dintre decidenţii politici, chiar daca ne aflam deja trecut de ceasul al XII-lea. Dacă autoritatile nu iau măsuri urgent, riscăm să devenim un popor fără trecut și, în cele din urmă, fără viitor. Aude cineva? Pe cine mai interesează România normală? Ce lăsăm copiiilor noștri? Demersul meu nu este singular! Atitudinea domnului profesor Mihai Manea, dar și preocuparea domnului Academician Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române demonstrează că trebuie să încerce orice încercare de subminare a identitîții naționale! Un argument puternic în aces sens vine și din partea Facultatatii de Istorie a Universităţii din Bucureşti care îşi exprimă public„dezacordul profund” faţă de propunerile de modificare a planurilor-cadru, în special în ceea ce priveşte reducerea drastică a orelor alocate disciplinei „Istorie”, atragant totodata atentia ca „Planul-cadru propus de Ministerul Educaţiei afectează şi mecanismele formării identitare”. Pericolul devine iminent pentru viitorul nostru, cu atât mai mult cu cât „eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este „o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative”. Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti apreciază: „aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”. De fapt, de ce disciplina Istoria romanilor este inlocuita, obligatoriu, cu Istoria comunismului si Istoria Holocaustului? Apelul la neuitare este necesar, cu atât mai mult cu cât abuzurile și ororile săvârșite nu trebuie să se mai repete, dar cine dorește activarea mecanismelor psihologice și dezvoltarea unui sentiment de rușine si de vinovație la tânara generație care reprezintă „România de mâine”? Să ne amintim ce spunea omul de stat, savant și scriitor roman Marcus Tullius Cicero în urmă cu circa 2050 de ani: „O națiune poate supraviețui nebuniilor proprii și chiar ambiției, dar nu poate supraviețui trădărilor din interior”.
România, încotro?
