𝕴𝖓 𝖑𝖚𝖒𝖎𝖓𝖆 𝖘𝖎𝖒𝖕𝖑𝖎𝖙𝖆̆𝖙̗𝖎𝖎

07/02/2024

De pe dealurile Sohodolului, jud. Alba (Apuseni)

12/12/2023

𝑰𝒂𝒓𝒏𝒂 𝒗𝒂̆𝒛𝒖𝒕𝒂̆ 𝒅𝒆 la 𝒇𝒆𝒓𝒆𝒂𝒔𝒕𝒓𝒂̆

16/11/2023

Cariera de cupru Rosia Poieni si uzina din Dealul Piciorului/ Alba

16/11/2023

Geamăna/ Alba

16/11/2023

Peisaj din Preluci (deasupra cătunului Poiana Cătunenilor) loc. Ilva Mare, B-N

12/11/2023

Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor/ Hunedoara

12/11/2023

Din Poiana Cătunenilor/ Bstrita-Năsăud

12/11/2023

11/11/2023

Cariera uriaşă de la Roşia Poieni/Alba

31/10/2023

De pe dealurile din Ilva Mare/ BN

30/10/2023

𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐢𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 - 𝐏𝐚𝐫𝐜 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐃𝐞𝐯𝐚/ 𝐇𝐮𝐧𝐞𝐝𝐨𝐚𝐫𝐚. În parcul orașului se găsește statuia lui Mihai Eminescu inaugurată în data de 26 septembrie 1973. Statuia a fost realizată de sculptorul Tudor Panait născut la 15 ianuarie 1850 în Botoșani și decedat la 15 iunie 1889 în București.

22/10/2023

Toamnă pe dealurile Vidrei/ Alba

22/09/2023

Dac Fest !

Dac Fest, cel mai renumit festival de reconstituire istorică antică din România, a avut loc în perioada 14-16 iulie 2023. Dacii și romanii s-au intalnit și anul acesta, în mijlocul verii, pentru o nouă confruntare.
Cea de-a XIII-a ediție a evenimentului a reunit trupe de reenactment din România, Italia, Anglia, Bulgaria, Spania, într-o serie de activități care au inviat momente din viața și obiceiurile dacilor, romanilor și sarmatilor din perioada războaielor daco-romane.
Dac Fest a oferit tuturor ocazia să asiste la diverse ritualuri dacice și romane, la demonstrații de lupte între gladiatori, dansuri, ceremonii, antrenamente militare. Tot aici, publicul a putut participa la lecții de tir cu arcul, la ateliere de prelucrare a lemnului, marmurei, metalului şi osului, de pielărie, olărit, inscripţii şi sculptură în piatră, de țesătorie şi textile, fierărie, monetărie, bijuterie, jocuri romane, mozaic, scriere sau muzică. Și la ediția din acesta an, gastronomia antică a fost un important punct de atracție, rețetele fiind moștenite din cele mai vechi timpuri. Dac Fest este un festival multicultural care celebrează diversitatea și moștenirea culturală a poporului dac. Festivalul are loc anual în România și aduce împreună artiști, maeștri artizani, cercetători și entuziaști care sunt interesați de istoria și cultura dacilor.

Scopul principal al Dac Fest-ului este de a promova și de a păstra în viață valorile, tradițiile și obiceiurile ancestrale ale poporului dac. Prin intermediul diferitelor activități și evenimente organizate în cadrul festivalului, participanții au ocazia de a învăța și de a descoperi mai multe despre moștenirea culturală a acestui popor antic.

Festivalul include numeroase ateliere și demonstrații de măiestrie ancestrală, unde artiștii și artizanii prezentază metodele tradiționale de lucru și producție. Aceste activități oferă participanților oportunitatea de a învăța și de a încerca singuri tehnici și meșteșuguri vechi.

Un alt punct important al Dac Fest-ului sunt reprezentațiile artistice și concertele de muzică tradițională dacă. Formații și artiști locali și internaționali aduc în fața publicului spectacole autentice, în care sunt folosite instrumente tradiționale și interpretate cântece și dansuri specifice culturii dacice.

În plus, festivalul include și o expoziție culturală, în care sunt prezentate artefacte și obiecte vechi găsite în siturile arheologice dacice. Această expoziție oferă o imagine captivantă a vieții și culturii dacilor în trecut.

Dac Fest este, de asemenea, un loc de întâlnire și schimb de idei pentru cercetători și pasionați de istorie și arheologie. Participanții au ocazia să discute și să partajeze cunoștințe și descoperiri noi în domeniul cercetării dacilor.

În concluzie, Dac Fest este un eveniment cultural unic în România, care își propune să promoveze și să păstreze cultura și tradițiile dacilor. Festivalul oferă oportunitatea participanților de a învăța, a se distra și a descoperi mai multe despre această moștenire culturală valoroasă.

21/09/2023

Baia de Arieș, (în trecut Ofenbaia). Baia, este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitatea componentă Baia de Arieș, și din satele Brăzești, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăș și Simulești. Are o populație de 3461 de locuitori.

04/08/2023

Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor
La Cîmpeni, capitala neoficială a Ţării Moţilor, se află cea mai reprezentativă statuie a eroului naţional Avram Iancu. Operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, statuia ecvestră a fost amplasată în 1930 la Târgu Mureş. După cedarea Transilvaniei de Nord la Ungaria hortystă în 1940, statuia a fost transportată la Cîmpeni pentru a fi salvată.

Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Prima luare de poziţie publică, prin care se afirma necesitatea unui monument pe măsura eroului român, a fost a lui Ioan Russu Şirianu, gazetar la ziarul Tribunei din Sibiu. La scurt timp după lansarea acestei propuneri, ideea a fost împărtăşită de Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria şi de Asociaţia ASTRA. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec. Insuccesul ridicării statuii s-a datorat măsurilor represive ale autorităţilor maghiare din Transilvania împotriva contribuabililor, cât şi a celor care colectau fondurile, precum şi confiscarea fondurilor deja adunate.

Autorităţile au descurajat şi chiar arestat pe cei care se ocupau cu colectarea fondurilor pentru ridicarea statuii, Avram Iancu fiind numit de către unguri ”şef de bandiţi”. Reacţia moţilor nu s-a lăsat aşteptată. În mai 1895 a fost înaintat un protest oficial la adresa ministrului de interne maghiar care printr-un ordin a interzis orice subscripţie publică având ca scop finanţarea unui monument în memoria lui Avram Iancu. ”Noi Moţii din Munţii Apuseni ai Ardealului, cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţa Înaltului ministru de interne şi lumei întregi cm că: nu îi drep[t] că Iancu a fost jefuitor nici trădător de patrie cm îl numesci D-ta, ci a fost acel suflet bun şi blând care s-a făcut apărător naţiunii sale. Nici o cruzime nu a săvârşit ci numai a apărat naţiunea şi ţara. Noi cu mic cu mare protestăm în contra acelei ordinaţiuni”, afirmau moţii în declaraţia de protest înaintată autorităţilor maghiare.

Demers posibil abia după Marea Unire

”Ridicarea unei statui care să amintească de gloria lui Avram Iancu a revenit în discuţie în anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu Mureş. Printre condiţiile de întocmire a sculpturii, impuse de comitet participanţilor la concurs, s-au numărat următoarele statuia să fie executată în bronz, să-l reprezinte pe Avram Iancu conform înfăţişării din anii 1848-1849, înălţimea statuii fără soclu să fie de două ori mărimea naturală a personajului simbolizat, iar eventualele basoreliefuri să conţină motive româneşti. A fost fixat şi bugetul în care trebuia să se încadreze monumentul, maxim 1 milion de lei, iar ca termen de predare a proiectelor a fost hotărâtă data de 1 septembrie 1925. În şedinţa comitetului din 15 decembrie 1926 a fost aleasa varianta sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad. În primăvara anului 1927 a fost semnat contractul şi virată suma necesară câştigătorului concursului, iar ca perioadă de execuţie a fost fixat termenul de 1 an”, afirmă istoricul şi scriitorul Dimitrie Poptămaş.

Statuia este amplasată în parcul din centrul oraşului. Operaţia turnării ei în bronz a fost încredinţată Fabricii de turnătorie V. V. Răşcanu din Bucureşti. După ce a fost finalizată, statuia ecvestră a fost transportată de la Bucureşti la Târgu Mureş, unde a fost aşezată pe soclul din piaţa oraşului unde a fost învelită într-un steag tricolor uriaş. ”La 10 mai 1930, orele 10.30, a avut loc a avut loc solemnitatea dezvelirii ei. În prezenţa unei numeroase asistenţe – mulţi moţi din Munţii Apuseni, între care un mare grup venise din comuna natală a eroului -, fanfara militară a garnizoanei a intonat imnul de slavă dedicat eroilor, după care au fost trase 21 salve de artilerie. Aşa a prins viaţă, după decenii de luptă necurmată, dezideratul naţional al ridicării unui monument impunător dedicat lui Avram Iancu, demersul iniţiat de Ioan Russu Şirianu”, susţine istoricul Pădurean Dominuţ.

Strămutată în Ţara Moţilor pentru a nu fi distrusă
Statuia nu a stat pe soclu la Târgu Mureş decât 10 ani. Atunci când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, pentru a feri statuia lui Avram Iancu de distrugere, autorităţile române au decis să o mute în altă parte unde era în siguranţă. Aceeaşi decizie a fost luată în legătură cu alte două monumente din oraş: Statuia Ostaşului Român şi Monumentul Latinităţii. Statuia ecvestră a ajuns în oraşul Cîmpeni din Munţii Apuseni, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu, care, în timpul revoluţiei de la 1848 -1849, şi-a stabilit aici cartierul general.

La Târgu Mureş au existat intenţii de a distruge statuia imediat după ce oraşul intrase sub stăpânirea maghiară. O relatare a unui soldat care era în serviciul de pază pe străzile oraşului este redată de istoricul Pădurean Dominuţ în lucrarea menţionată: ”În ziua de 5 septembrie 1940, pe la orele 22,00, executam serviciul de patrulare în oraşul Târgu Mureş, cu misiunea de a menţine ordinea şi disciplina în oraş şi de a raporta comandantului Regimentului 82 infanterie din Târgu Mureş tot ce se petrece deosebit pe itinerariul stabilit, în consemnul de patrulare.(…). În seara aceleiaşi zile, plecând de la unitate, am ajuns, în jurul orei 22,00, în Piaţa Ferdinand din centrul oraşului Târgu Mureş. Deodată am observat că un grup de huligani civili erau adunaţi pe lângă statuia lui Avram Iancu (…). Ne uităm mai bine şi vedem o scară aşezată pe statuie şi cam vreo 25 de civili pe lângă statuie. Iar unul dintre aceştia se urca pe scară cu o funie în mână, care la un capăt avea un laţ foarte mare. A introdus laţul frânghiei în gâtul calului şi urma ca cei de jos, în jur de 25, să tragă statuia lui Avram Iancu de pe soclu, la pământ. În acel moment, sergentul, şeful nostru de patrulă, fără să-i mai someze pe cei care intenţionau să dărâme statuia lui Avram Iancu, a tras două focuri de armă în sus, în direcţia monumentului. De spaimă, fasciştii civili au fugit pe străzile laterale, pierzându-se în întunericul nopţii. Patrula noastră a rămas pe loc şi a făcut de pază la statuie. Eu am fost trimis de sergent să fug la cazarmă, pe Bulevardul Regina Maria, şi să raportez comandantului de regiment cele ce am văzut în centrul oraşului. (…). După ce am raportat (…) acesta a ordonat: «Fiţi vigilenţi şi păziţi mai departe monumentele de artă din centrul oraşului. Nu vă deplasaţi în alte străzi!»”.

La Cîmpeni, statuia lui Avram Iancu a devenit simbolul oraşului şi al Ţării Moţilor. Toate evenimentele publice au loc în piaţa din faţa statuii, iar memoria marelui erou este cinstită la fiecare dată din calendar care aminteşte de faptele sale istorice. În 1978, printr-o lucrarea a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, a fost amplasată în municipiul Târgu Mureş, în Piaţa Trandafirilor, în faţa Catedralei ortodoxe ”Înălţarea Domnului”.

04/08/2023

Barajul și lacul Mihoești. Acumularea Mihoiești se află la cca. 5 km amonte de orașul Câmpeni și servește la reglarea debitelor râului Arieș. Barajul are o înălțime de 29m, și reține un volum de 6,25 milioane mc de apă. Coronamentul este circulabil, folosit ca drum de acces către localitatea Vidra. Amenajarea a fost pusă în funcțiune în anul 1987.

04/08/2023

Grota Haiducilor / se află în Stațiunea turistică Geoagiu Băi, situată pe râul Clocota, la doar 5 km de orașul Geoagiu, respectiv 36 km de municipiul Deva, în județul Hunedoara.

Accesul către Grota Haiducilor se face din parcul stațiunii Geogiu-Băi durata drumeției fiind de aproximativ 10 minute.

04/08/2023

04/08/2023

Copii după statui celebre / Statiunea Geoagiu Băi/ Hunedoara

04/08/2023

Cascada Clocota din Geoagiu.
Cascada Clocota se află la marginea stațiunii balneare Geoagiu-Băi, din judetul Hunedoara, și este una dintre cele mai frumoase din judet. Cascada se află la o distanță de aproximativ 55 de kilometri de Deva, fiind locul unde se întâlnesc mai multe izvoare termale.

28/07/2023

Fundătura Ponorului/ Hunedoara

21/07/2023

Din satul Valea Verde, com. Sohodol, jud. Alba

05/07/2023

Dacii și romanii s-au reîntors la Geoagiu – Băi. Stațiunea balneoclimaterică a găzduit Festivalul Antic „Aqua Sacra Germisara”. Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă și duminică, în 1 și 2 iulie, în parcul de lângă Termele Romane. Cei prezenți în stațiune au avut ocazia să retrăiască istoria, timp de două zile. Evenimentul, organizat de Primăria orașului Geoagiu, în parteneriat cu Asociația Terra Dacica Aeterna și Consiliul Județean Hunedoara, prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara, a reunit trupe de reconstituire istorică. Au fost organizate ateliere interactive de gastronomie dacică și romană, monetărie, țesătorie, confecționare și prezentare de arme și echipamente de luptă, concursuri de tir cu arcul, aruncarea suliței sau „ștafeta pâinii”, demonstrații militare, cm ar fi: lupte daco-romane, ritualuri din viața civilă a romanilor sau lupte de gladiatori. Astfel, cei prezenți la festival au putut vedea cm se țesea în antichitate, cm se creau papuci antici, încălțări realizate doar manual, în miniatură sau mai mari – numai bune de purtat, dar și cm se făureau monede sau arme. În același timp, participanții la eveniment au avut ocazia de a mânca tot felul de bucate delicioase, preparate în bucătăria festivalului.

Acțiunile au avut drept scop reconstituirea tradițiilor și a modului de viață al dacilor și romanilor pe aceste meleaguri, exact ca în urmă cu 2.000 de ani.

11/06/2023

Cetatea Alba Carolina- Fortificația bastionară de la Alba Iulia este cea mai mare Cetate din România, care stă în picioare de mai bine de 300 de ani.

11/06/2023

Din Ilva Mare, B-N.