Un mediu mai curat, o lume mai buna.

INTRODUCERE
Planul Urban de Management al Mediului (PUMM) este un document strategic care fixează obiective şi politici de mediu pentru o zona urbană, pe termen scurt, mediu si lung. Acesta defineşte o viziune clară, strategia generală si planul de acţiune pentru atingerea obiectivelor si ţintelor cuantificate şi a orizontului de timp, care sunt necesare în luarea deciziilor zilnice de management.

Obiectivul general al PUMM, care înseamnă mai mult decât implementarea legislaţiei existente de mediu, constă în:
1. îmbunătăţirea continuă şi măsurabilă a calităţii mediului în zona urbană,
2. Planul urban de mediu trebuie să sprijine o politica urbană mai cuprinzătoare sau holistică (publică şi privată), astfel încât să integreze diferitele politici sectoriale. Acesta poate fi platforma pentru dialogul necesar dintre departamentul de mediu, departamentul economic, departamentul de planificare şi dezvoltare teritorială etc. Este foarte important ca planul urban de mediu să fie legat de puterea politica iar politicienii să şi-l asume ca pe un instrument în fixarea priorităţilor şi în atingerea ţintelor pentru comunitatea locală. Integrarea politică merge dincolo de administraţia publică, ea include populaţia, investitorii şi alţi actori. Planificarea trebuie să includă şi acorduri de parteneriat între departamentele guvernamentale şi alţi factori interesaţi. Planul urban de management de mediu trebuie văzut ca un instrument util în comunicarea către public a ţintelor si viziunii municipalităţii. Municipiul Suceava este una din aglomerarile urbane (zonă urbană cu peste 100.000 locuitori) care au fost selectate ca zona pilot în care să se realizeze Planul Urban de Management al Mediului - PUMM. Elaborarea PUMM Suceava reprezintă o oportunitate pentru înţelegerea politicii europene de mediu şi a dezvoltării durabile de către autorităţile locale şi publicul larg. Prin acest plan se urmăreşte consolidarea politicilor de mediu la nivel local, prin cuplarea tuturor ţintelor şi programelor sub o singură politică pentru municipiul Suceava, integrând problemele de mediu în alte sectoare precum planificare teritorială, transport, energie. Planul urban de mediu este o parte indispensabilă a Sistemului de Management de Mediu Urban care poate fi certificat conform sistemelor recunoscute internaţional ca EMAS sau ISO 14000. Scop Tinte Planificare Planuri de actiuneImplementare Monitoring Stare Raport de Management
Figura 1. Sistemul de Management al Mediului Urban
Scopul realizării Planului Urban de Management al Mediul este îmbunătăţirea calităţii generale a mediului urban. Municipiul Suceava se confruntă cu probleme de mediu, cm ar fi calitatea scăzută a aerului datorită poluării cu pulberi în suspensie, trafic intens si aglomerat, nivel crescut de zgomot ambiental, construcţii de slabă calitate, emisii de gaze cu efect de seră, împrăştiere haotică a zonei urbane, generarea de deşeuri şi ape uzate. Aceste probleme de mediu au consecinţe semnificative asupra sănătăţii umane, calităţii vieţii cetăţenilor şi asupra performanţelor economice ale oraşului. De aceea, aceste probleme trebuie analizate, prioritizate şi rezolvate printr-un plan de acţiune, parte componentă a planului urban de mediu. Elaborarea Planului Urban de Management al Mediul pentru municipiul Suceava răspunde prevederilor celui de-al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (6th Environmental Action Programme), care a făcut apel la dezvoltarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, având ca obiectiv “contribuţia pentru o mai bună calitate a vieţii prin abordarea integrată a zonelor urbane” şi care să contribuie “la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi bunăstării sociale pentru cetăţeni printr-un mediu urban în care nivelul de poluare nu produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi asupra factorilor de mediu, încurajând dezvoltarea urbană durabilă”.
2
2. INFORMATII GENERALE
2.1. ISTORICUL ORAŞULUI
Suceava, spiritualitate religioasa, leagăn de civilizaţie româneasca – Cetatea de Scaun a Moldovei, atestata din anul 1388 in timpul domnitorului Petru I., a cunoscut pe deplin împlinirea economico-socială în timpul domniei voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Moştenirea epocii medievale a Muşatinilor, pusă în valoare in Muzeul Naţional al Bucovinei, este cartea de căpătâi a Sucevei. În anul 1786 Suceava capătă statutul de oraş comercial liber. În anul 1868 devine reşedinţa judeţului Suceava. Oraşul s-a dezvoltat în perioada feudală ca cetate şi ca târg aflat la o răscruce de drumuri comerciale, care legau Europa de Nord cu cea de Sud si Europa apuseana cu cea de răsărit. Oraşul Suceava a avut doua importante puncte fortificate: Cetatea Şcheia cu o existenţă scurta, fiind construită de Petru I Muşat si dărâmată apoi în timpul lui Alexandru cel Bun, si Cetatea de Scaun, care a fost ridicata de Petru I Muşat şi apoi reîntărită în timpul lui Ştefan cel Mare. Prima atestare documentara a oraşului Suceava datează din vremea domnitorului Petru I - anul 1388, ca reşedinţa voievodală - in timpul domnitorului Petru Muşat. In sec. XV devine capitala Moldovei - in timpul domnitorului Ştefan cel Mare. In aceeaşi perioada sunt consemnate legături economice si militare cu Regatul Poloniei. In anul 1786 Suceava capătă statutul de oraş comercial liber. In anul 1868 devine reşedinţa judeţului Suceava.
2.2. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Municipiul Suceava este situat în platforma Suceava - Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei şi care face parte din Podişul Moldovei. Municipiul este construit pe două componente geografice si anume dealurile şi văile din bazinul râului Suceava. Configuraţia neobişnuită a oraşului include două crânguri - Zamca şi Şipote - care sunt ambele localizate la graniţele oraşului.
3
Râul Suceava, cu lungimea totală de 170 km, străbate municipiul de la NE spre SE, trecând prin zona industrială Valea Sucevei. Municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ se află la 149 de km faţă de vărsarea râului Suceava în râul Siret.
4
RELIEF
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel de vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline şi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375 m; Ţarinca, 435 m) separate de văile râului Suceava şi a pâraielor Şcheia, Tîrguluţ (Cacaina), Bogdana, Vătafu şi Morii. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:
• platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
• versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Ţîrgului, pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei;
• şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat. Acestea s-au detaşat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:
- o treaptă între 0 şi 2 m, inundabilă;
- o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m, inundabilă periodic;
- ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.
În afara acestor trei trepte ale şesului se mai delimiteaza încă şase terase:
- terasa de 20-25 m în zona fostului abator Burdujeni;
- terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
- terasa de 100 m, dealul Viei şi dealul Mănăstirii;
- terasa de 130-140 m, dealul Velniţei;
- terasa de 150-160 m, dealul Ţarinca;
- terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei. STRUCTURA GEOMORFOLOGICĂ
În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 m, se găseşte marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vîrstă paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică şi cuaternară.
5
Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile necutate au o uşoară înclinare de la NV—SE.
În zona vetrei oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare a reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Şcheia, Tîrgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) şi prin platouri şi coline cu caracter structural (Zamca, Cetatea de Scaun) şi cu aspect etajat. HIDROGRAFIE
Teritoriul judeţului Suceava aparţine în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului, râul Suceava, creează în dreptul oraşului o albie largă ca un culoar de 1,5 km lăţime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire şi protejare a spaţiului afectat zonei industriale şi de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în partea opusă albii vechi sub formă de terase. Râul Suceava primeşte pe partea dreaptă pâraiele Şcheia şi Ţîrgului, cu versanţi asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana, Dragomirna şi pârâul Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puţine si reprezentate de lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Feteşti, Moara, Buneşti sau Siminicea). Debitele râului Suceava măsurate în staţiile hidrometrice din judeţ sunt prezentate în tabelul 1 de mai jos. Dintre acestea, staţia Iţcani este pe teritoriul municipiului Suceava. Tabel 1. Debitele râului Suceava
Râul
Staţie hidrometrică
Debit maxim în anul 2006
( m3/ s )
Debit mediu multianual
( m3/ s )
Bazinul hidrografic Siret
Brodina
131
4,81
Ţibeni
346
11,50
Suceava
Iţcani
548
16,50
CLIMĂ
Poziţia nordică a judeţului Suceava determină o climă temperat-continentală cu influenţe baltice, cu caracter mai răcoros şi umed, datorat in mare măsură anticiclonilor atlantic şi continental.
6
Unele caracteristici ale mediului înconjurător care influenţează clima în zona municipiului Suceava sunt:
• altitudinea si gradul de fragmentare şi orientare a versanţilor,
• peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, străzi pavate, industrie etc, care determină existenţa unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale oraşului (centru, zona Iţcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona industrială Valea Sucevei şi zona Burdujeni-Centru). Evoluţia vegetaţiei confirmă şi ea existenţa deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale oraşului, diferenţa de producere a fenofazelor fiind de:
• două până la trei zile între centru şi zona Zamca;
• trei până la cinci zile între centru şi Şcheia;
• două zile între centru şi dealul Cetăţii. Temperatura medie anuală în staţia meteo Suceava în perioada de observaţie 1901-2000, este de 7,50C. Temperatura medie anuală în anul 2006 a fost de 7,70C
Temperatura maximă înregistrată în 2006 la staţia meteo Suceava a fost de 31,10C (28.08.2007), iar cea minimă de -24,20C (23.01). Direcţia predominantă a vântului este NV (peste 30% din zile), pe direcţia văii râului Suceava. Viteza maximă a vântului în această perioadă a fost 8 m/s, iar viteza medie lunară a vântului a fost în jurul valorii de 3,5 m/s. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice înregistrată la staţia meteorologică Suceava în anul 2006 a fost de 814,1 l/mp. SOLURI
Solurile din raza oraşului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par a fi o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr şi cerealelor. Pe terasele superioare se găsesc si soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută.
În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor şi a cartofului. VEGETAŢIE
În împrejurimile municipiului Suceava se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi cea caracteristică zonei de luncă.
7
Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna şi dealul Ciungilor-Ilişeşti. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată şi de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipoteşti, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tişăuţi şi altele. Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc). Pe teritoriul municipiului şi în împrejurimi se găsesc şi plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de oraş şi la 1 km lateral de drumul european E 85 se află rezervaţia floristică Ponoare unde cresc dediţei (Pulsatilla patens şi Pulsatilla montana), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa şi Iris sibirica), bulbuci (Trolius europeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraş, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervaţia floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare dar şi cu alte plante rare, printre care vineţelele (Centaurea marclialliana).
În perimetrul oraşului, în parcul central, lângă Muzeul de ştiinţele naturii, se află un exemplar de fag roşu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura ierbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) şi iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiţii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele. În lunca Sucevei serele ocupă şi ele un loc destul de însemnat, alături de livezile de pomi fructiferi ce acoperă versanţii dealurilor din împrejurimi
FAUNĂ
Diversitatea condiţiilor fizico-geografice din zonă se reflectă şi în cadrul lumii animale prin bogăţia de mamifere, mai ales ierbivore, precum şi prin numeroasele păsări.
În pădurea de la Pătrăuţi trăieşte o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulţi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) şi mistreţul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină graurele (Onolus onolus), botgrosul (Coccothraustes coccotliraustes) şi sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) şi crap (Cyprinus carpio). POPULAŢIA
La 1 iulie 2007, populaţia municipiului Suceava , era de 106.397 locuitori.
2.3. STAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA
CALITATEA AERULUI 8
Rezultatele analizelor efectuate în perioada 1995-2006 indică o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu indicatorii dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon. Evoluţia concentraţiilor medii anuale, precum şi a valorilor zilnice maxime înregistrate în perioada de monitorizare mai 2003-decembrie 2006 la pulberi în suspensie PM10 este prezentată în tabelul 2.6.1. Acest indicator a fost monitorizat continuu, începând din anul 2003, în staţia Sediu APM – cartier Obcini, amplasată la intrarea dinspre Fălticeni în municipiul Suceava, în vecinătatea E85, la peste 30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m). Tabel 2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10 în municipiul Suceava în perioada 2003-2006
Sediu APM
Staţia/
Anul
Cmedie anuală
(μg/mc)
VL+MT anuală
Cmaximă zilnică
(μg/mc)
VL+MT zilnică
Nr. depăşiri VL+MT/VL ian. 2007 zilnică
Nr. măsurări
Frecvenţa depăşirilor VL+MT / VL ian. 2007
(%)
2003
41,03*
60
148,63
75
18*/69*
220
8,2*/31,4
2004
40,75
60
172,19
75
25/82
355
7,0/23,1
2005
46,90
53,33
157,72
66,67
62/126
323
19,2/39,0
2006
49,32
46,66
173,67
58,33
101/144
363
27,8/39,7
Sem. I 2007
42,98
40
126,33
50
46
172
26,74
VL la 01.01.2007
40
50
max. 35 valori> VL
min. 90%/an
-
*NOTĂ: În 2003 s-au efectuat măsurători începând din luna mai, obţinându-se doar 220 valori medii zilnice.
În intervalul analizat, VL+MT anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006, dar VL anuală valabilă după 1 ianuarie 2007 (40 μg/mc) a fost depăşită în toţi anii în care a fost monitorizat acest indicator. La indicatorul pulberi în suspensie PM10 se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale în intervalul 2004-2006, ca şi a frecvenţei depăşirilor valorilor limită zilnice + marjele de toleranţă din acelaşi interval, înregistrându-se o oarecare reducere a acestora în sem. I 2007.
050100150200μg/mcmedie anuală41.0340.7546.949.3242.98maximă zilnică148.63172.19157.72173.67126.33VL anuală606053.3346.6640VL zilnică757566.6758.3350VL anuală 200740404040402003200420052006sem. I 2007
Fig. 2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10 în municipiul Suceava în perioada 2003-sem. I 2007
0204060%frecventa dep. VL anuale8.27.019.227.826.7frecv. VL 200731.423.13939.726.742003200420052006sem. I
Fig. 3. Frecvenţa depăşirilor VL zilnice la pulberi în suspensie PM10 în staţia sediu APM, în perioada 2003-sem. I 2007
Din fig. 2. şi 3. se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale de pulberi PM10 în intervalul de timp analizat, ca şi a frecvenţei depăşirilor VL+MT zilnice, o uşoară tendinţă de reducere a acestora fiind de remarcat în sem. I 2007, în principal datorită regimului meteorologic mai bogat în precipitaţii din această perioadă. Dacă în 2003 şi 2004 valorile zilnice la PM10 nu au depăşit VL+MT pe aceşti ani (doar 18 şi respectiv 25 de valori au depăşit această limită, fiind admise 35 de depăşiri/ an), în 2005 şi în 2006 concentraţiile medii zilnice la PM10 au depăşit VL+MT zilnică pentru anul 2005, respectiv 2006 (62 şi respectiv 101 valori au depăşit limita).
9
10
Raportat la VL zilnică valabilă după 01.01.2007 (50 μg/mc), aceasta a fost depăşită în tot intervalul 2003-2007, având în vedere că în toţi anii de monitorizare numărul de valori zilnice mai mari de 50 μg/mc a fost mai mare decât 35. Ca urmare, este necesar să se elaboreze şi să se pună în aplicare un program de gestionare a calităţii aerului, în scopul reducerii poluării cu pulberi în municipiul Suceava.
Ţinând seama ca oprirea activităţii unei surse cu pondere mare în emisiile totale de pulberi - secţia de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava, in perioada martie 2005 - august 2006 - şi ca lucrările de creştere a eficienţei electrofiltrelor de la CET - SC TERMICA SA Suceava, nu au condus la reducerea nivelului de poluare cu PM10, se poate concluziona că nivelul de poluare de fond cu pulberi fracţia PM10 este datorat nu doar surselor locale industriale de emisie, ci şi surselor de trafic şi celor de arie (surse difuze răspândite pe teritoriul municipiului, cm ar fi terenurile virane, construcţii şi demolări, depozite de deşeuri, arderea de deşeuri vegetale în aer liber etc.). Resuspensionarea de către vânt a pulberilor stradale joacă un rol important în menţinerea unui nivel relativ ridicat de poluare cu pulberi fine în suspensie, alături de insuficienţa spaţiilor verzi, care au rol important în autopurificarea aerului. Condiţiile meteo caracteristice contribuie de asemenea decisiv la existenţa unor concentraţii ridicate de pulberi micronice în atmosferă, îndeosebi prin lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de timp şi inversiunile termice relativ frecvente. CALITATEA APEI
Cel mai important curs de apă care străbate municipiul Suceava este râul cu acelaşi nume. Râul Suceava are o lungime de 170 km, izvorăşte din Masivul Lucina, bazinul său hidrografic ocupă 26% din suprafaţa judeţului Suceava şi are o direcţie generală de curgere NV-SE. Se varsă în râul Siret. În cursul său superior, râul marchează pe o porţiune de 6 km frontiera româno-ucraineană. Acest râu face parte din bazinul hidrografic Siret. Nr. crt. Râul
Staţie hidrometrică
Debit maxim în anul 2006
( m3/ s )
Debit mediu multianual
( m3/ s )
Brodina
131
4,81
Ţibeni
346
11,5
1. Suceava
Iţcani
548
16,5
Tabel 3. Debitele râului Suceava, în anul 2006
STAREA RÂULUI SUCEAVA ÎN 2006
Repartiţia secţiunilor de control, conform Ordinului nr. 161/2006, pe clase de calitate, la grupele de indicatori fizico-chimici, este următoarea:
11
Clasa de calitate ( conform Percentile 90 )
Râu/ pârâu
Secţiune de control
R.O. Nutrienţi
Salinitate
Poluanţi toxici specifici de origine naturală
Alţi indicatori chimici relevanţi
General
Brodina
I
Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr
II
N-NO2-,
I
Rez. filtrat, Cl-, SO42-Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total, Mn total
I
Cu2+, Zn2+, Cr6+
I
Fenoli, detergenţi
II
Mihoveni
I
Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr
II
N-NO3-,
I
Rez. filtrat, Cl-, SO42-Ca2+, Mg2+, Na+, Fe total, Mn total
I
Cu2+, Zn2
I
Fenoli, detergenţi
II
Iţcani
II
Oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr
II
N-NO3-, N-NO2-, P-total
II
Ca2+, Na+,
-
I
Fenoli, detergenţi
II
Tişăuţi
II CCOMn, CCOCr
III
N-NH4+, P-PO43-,
II
Ca2+, Na+,
-
II
Fenoli,
III
r. Suceava
Liteni
II
CBO5, CCOMn, CCOCr
III
N-NH4+, P-PO43-, N-NO2-, P-total
II
Ca2+, Na+,
-
I
Fenoli, detergenţi
III
Tabel 4. Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, pe râul Suceava
Lungimile cumulate pe clase de calitate, pe râul Suceava, în anul 2006 comparativ cu anul 2005, conform Ordinului nr. 1146/2002 şi respectiv a Ordinului nr. 161/2006 sunt prezentate in tabelul de mai jos
Repartiţia lungimilor pe clase de calitate
I
II
III
IV
V
Râu
An
Lungime
tronson analizat (km)
Km
%
Km
%
Km
%
Km
%
Km
%
2005
173
75
43,35
64
36,99
34
19,65
-
-
-
-
Suceava
2006
173
-
-
139
80,34
34
19,65
-
-
-
-
Tabel 5. Repartiţia lungimilor de râu pe clase de calitate în 2006, comparativ cu 2005
O zona critica sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane este cea din aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi – confluenţă cu râul Siret.
12
Caracteristicile acestei surse majore de poluare a apelor râului Suceava,în anul 2006, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. Agent economic
Emisar
Vol. evacuat
mil m.c.
% Vol. din vol. total evacuat
Indicatori monitorizaţi
Indicatori ce depăşesc limitele maxime admise
Grad de epurare
%
1. S.C.ACET S.A. Suceava
r. Suceava
21,444
59,73
Suspensii, CBO5, CCOCr, NH4+, NO2-, NO3-, fosfor, subst. extractibile, detergenţi, fenoli, H2S, Cl-, SO42-, Na+
Suspensii, NH4+, fosfor, detergenţi, fenoli, H2S.
65
Tabel 6. Sursa majoră de poluare a apelor râului Suceava şi gradul de epurare în anul 2006
REZOLVAREA PROBLEMELOR PRIVIND CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI DIN MUN. SUCEAVA
Proiectul Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul Suceava îşi propune ca obiectiv rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate din mun. Suceava. Acest proiect se va finanţa prin programul ISPA. Se va derula în perioada 2007-2011. Măsura ISPA - Suceava, include trei contracte de lucrări descrise în tabelul de mai jos:
Contracte de Lucrări
Oferta Nr. Descrierea proiectului
Tipul contractului
Finanţat de
Metoda de achiziţie
CL-1
Reabilitarea si optimizarea sistemelor de alimentare cu apă (inclusiv rezervoare, Staţii de Pompare, Puţuri si Conducte de Transport)
Lucrări
FIDIC Roşu
ISPA/KW
PRAG + FIDIC
CL-2
Reabilitarea şi optimizarea reţelei de canalizare (inclusiv bazine de retenţie, staţii de pompare)
Lucrări
FIDIC Roşu
ISPA/KfW
PRAG + FIDIC
CL-3
Reabilitarea şi modernizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate
Lucrări
FIDIC Galben
ISPA/KfW
PRAG + FIDIC
Tabel 7. Contracte de Lucrări - ISPA
13
Componentele tehnice ale Măsurii ISPA
Contractul CL-1: Alimentarea cu apă
A1: Îmbunătăţirea calităţii alimentării cu apă
Alimentarea cu apă este realizată la ora actuală din 3 surse diferite: captare subterană (puţuri) Berchişeşti , Staţia de Tratare Mihoveni (care tratează apa captată din râul Suceava) şi Staţia de Tratare Dragomirna (care tratează apa de suprafaţă din Lacul Dragomirna). Măsura are în vedere alimentarea consumatorilor casnici cu apă potabilă doar din sursa Berchişeşti, care are o calitate foarte bună a apei, în timp ce Staţia de tratare a apei Mihoveni urmează să alimenteze cu apă doar consumatorii industriali. O utilizare eficientă a apei din sursa Berchişeşti, face ca alimentarea cu apa din Lacul Dragomirna prin Staţia de tratare a apei Dragomirna să nu mai fie necesară. In acest scop, în măsură sunt incluse următoarele elemente:
Regenerarea şi reabilitarea a 45 puţuri de captare a apei de la Berchişeşti, a unităţii de dezinfecţie, regenerarea puţurilor prin adăugarea de substanţe chimice cu pH neutru, instalarea unui nou echipament electric si achiziţionarea şi montarea unui grup electrogen în vederea evitării întreruperii alimentării cu apă din cauza întreruperilor în alimentarea cu energie electrică;
Reabilitarea conductei de aducţiune a apei Φ600, de la Berchişeşti la Suceava, inclusiv montarea unui debitmetru pentru măsurarea precisă a cantităţii de apa transportate precum şi reabilitarea unui rezervor de rupere a presiunii de pe traseu (Corlata);
Înfiinţarea şi dotarea cu echipamente adecvate a unui laborator central de analiză a calităţii apei la rezervorul din Sfântu Ilie, în vederea analizarii apei în conformitate cu reglementările legale în vigoare. A2: Îmbunătăţirea eficienţei alimentării cu apă :
Măsura ISPA are în vedere creşterea eficienţei activităţii de furnizare a apei prin reducerea costurilor energetice odată cu reorganizarea reţelei pe zone de presiune clar definite şi înnoirea echipamentului depăşit, prin reducerea pierderilor cât şi prin extinderea zonei de acoperire a alimentării cu apă în zone nedeservite actual. În acest scop, următoarele elemente sunt incluse în această măsură:
Reabilitarea a cinci rezervoare de apă, inclusiv instalarea de noi vane, echipamente şi conducte, în vederea asigurării unei întreţineri/curăţări corecte a rezervoarelor
Montarea unei vane de reducere a presiunii în zona Zamca;
Construirea unui nou rezervor de apă de mici dimensiuni (500 m3), în vederea alimentării cu apă, gravitaţional, a unei zone nedeservite actual din cartierul Burdujeni;
14
Instalarea de noi aparate de măsurare a debitului, echipamente electrice noi, sisteme de control automatizate si unităţi de clorinare la rezervoare şi staţii de pompare în vederea unei bune operări şi a unui control eficient ;
Scoaterea din funcţiune a 3 staţii de pompare şi reabilitarea altor două, adaptate noilor cerinţe de apă, în vederea reducerii costurilor de exploatare;
Construirea a 2 staţii de pompare de mici dimensiuni, în vederea alimentării cu apă a unei zone mai înalte, actualmente nealimentată, din cartierul Burdujeni;
Înlocuirea a circa 12 km de conducte din reţea în corelare cu rezultatele modelului hidraulic, în vederea reducerii presiunii din zonele cu presiune ridicată;
Împărţirea reţelei pe zone de presiune, cu posibilitatea izolării acestora prin vane amplasate în mod adecvat, care să-i permită operatorului să asigure furnizarea apei la un nivel de presiune adecvat (3-6 bar) şi pentru reducerea pierderilor din reţea;
Înlocuirea a circa 14 km de conducte cu avarii frecvente, inclusiv a branşamentelor şi a apometrelor aferente în vederea îmbunătăţirii serviciului de alimentare cu apă a populaţiei ;
Creşterea gradului de acoperire cu servicii de furnizare a apei potabile de la 75% în prezent la aproximativ 85%, prin amplasarea a circa 22 km de conducte noi (inclusiv conducte de branşament);
Asigurarea a circa 30 de aparate de măsurare a debitului pe reţea şi a 8000 de apometre de mici dimensiuni pentru branşamente, în vederea creşterii gradului de acoperire a contorizării apei, cât şi înlocuirea a circa 1000 de apometre uzate, în vederea îmbunătăţirii facturării apei la consumatori şi reducerii pierderilor din reţea. Contractul CL-2: Sistemul de canalizare
Reţeaua de canalizare din Suceava cuprinde actualmente circa 264 km de conducte de canalizare in sistem mixt. Nivelul de infiltraţii, de aproximativ 47%, este relativ mare in special din cauza presiunii ridicate a apei freatice. O cantitate semnificativa de ape uzate rezulta din activitatea industriala (7712 m3/zi), alţi 5011 m3/zi provin din sistemul de încălzire centralizata si o cantitate similara provine din activităţile comerciale si publice. Debitul de ape uzate provenite de la consumatorii casnici este de 10420 m3/zi. Debitul total pe vreme uscata este de aprox. 53000 m3/zi. Datorita investiţiilor in sistemul de canalizare, nivelul infiltraţiilor va fi redus cu pana la 10-15%. In afara de reducerea infiltratiilor, măsura mai are in vedere o creştere a gradului de acoperire a serviciilor de la 65% la 73 % si îmbunătăţirea capacitaţii hidraulice a conductelor de canalizare (masuri de protecţie împotriva refulărilor pe perioada de ploi abundente), cât şi o mai bună operare şi întreţinere a reţelei de canalizare. In consecinţă, principalele componente ale reabilitării sistemului de canalizare sunt rezumate după cm urmează:
15
Curăţarea si inspecţia TV a conductelor de canalizare, in vederea facilitării întreţinerii reţelei de canalizare precum si curăţarea si îndepărtarea depunerilor din 22 km de conducte.
Înlocuirea a aproximativ 23 km de reţele de canalizare si guri de canal avariate si subdimensionate si extinderea cu aprox.10 km a reţelei in zonele fără canalizare (in special in cartierul Burdujeni);
Reabilitarea unei staţii existente de pompare a apelor uzate (Mirăuti);
Construirea unor bazine de reţinere a apele uzate din reţelele de canalizare pentru preluarea cantităţilor suplimentare de ape pluviale (construirea a 2 bazine de retenţie cu preaplin, cu o capacitate totala de circa 10000 m3 in cartierul Burdujeni si zona Mirăuţi). Componenta CL-3: Staţia de epurare a apelor uzate
Staţia de epurare a apelor uzate este situata pe malul stang al Râului Suceava. Apele uzate tratate sunt deversate in Râul Suceava. Staţia de Epurare nu respecta la momentul actual standardele Directivei 91/271/EEC privind Tratarea Apelor Uzate din Sectorul Urban. Staţia de Epurare este supradimensionata având in vedere nevoile municipiului Suceava, echipamentul existent are o eficienta de tratare scăzuta si utilizează o mare cantitate de energie. Noua staţie de epurare a apelor uzate va genera o cantitate de 6200 tone/an de nămol stabilizat si deshidratat care poate fi utilizat ca fertilizant sau depozitat pe noul depozit de deseuri care va fi construit prin fonduri de coeziune. Având in vedere reducerea consumului de apa potabila pe cap de locuitor, Staţia de Epurare va fi reabilitata in funcţie de debitul mediu pe vreme uscata - cca 28319 m³/zi (adică 328 l/s). In ceea ce priveşte încărcarea biologică, staţia va fi reabilitata pentru circa 140000 P.E. (populaţie echivalenta) alcătuita din 84000 P.E. de la consumatori casnici, 40000 P.E. (ca. 30 %) de la consumatorii industriali si 16000 P.E. (ca. 11%) de la agenţii comerciali. Stabilizarea nămolului se va face intr-un digestor anaerob (metantanc). Biogazul produs va fi utilizat la incalzirea anexelor de la staţia de epurare si ulterior, la generarea de energie cu ajutorul unui generator electric pe biogaz. Staţia de epurare, odată reabilitata, va respecta standardele stabilite de Directiva Uniunii Europene privind Epurarea Apelor Uzate si deversarea in ape sensibile (tratare terţiară -denitrificare şi tratare chimică şi biologică a fosforului). Odata reabilitata, staţia de epurare va beneficia şi de un echipament modern de Control, Supervizare şi de Achiziţie Automată de Date (SCADA), care va putea fi de asemenea folosit şi pentru controlul automat al staţiilor de pompare a apelor uzate.
16
Surse de finanţare:
Valoarea totală a investiţiei 46.990.000 EURO / 169.760.773 RON din care :
Valoare eligibila (fără taxe) 44.590.000 EURO / 161.090.613 RON
- finanţare externă 33.442.500 EURO / 120.817.720 RON - grant ISPA
6.688.500 EURO / 24.163.544 RON - imprumut KFW
- finanţare internă 6.859.000 EURO / 24.779.509 RON
din care:
- de la bugetul de stat 4.459.000 EURO / 16.109.029 RON – Guvern
- de la bugetul local 2.400.000 EURO / 8.670.480 RON - Bugetul local. CALITATEA SOLULUI
Din punct de vedere al activităţilor industriale, principala cauză de deteriorare a calităţii solului în municipiul Suceava o constituie depozitarea inadecvată, timp de zeci de ani, a deşeurilor rezultate din unele procese tehnologice specifice industriei energetice, celulozei şi hârtiei, prelucrarea lemnului etc. Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar şi a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice si diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi. Precipitaţiile, vântul, gravitaţia, transferă aceşti poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea solului. CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul municipiului Suceava. Analizele efectuate în anul 2006 de către APM Suceava la solul recoltat din zona de impact a unităţii (perimetrul coşului de fum şi a haldei de zgură şi cenuşă), din zona limitrofă haldei CET - cca 20 m râu Suceava au indicat încadrarea concentraţiilor de metale grele: Cu, Zn, Pb, Cu, Cr, Cd, Ni, As, Mn sub pragurile de alertă (PA) şi de intervenţie (PI) conform Ordinului 756/1997 iar pH-ul solului a fost alcalin (7,7 – 7,81), deci nu s-a produs fenomenul de acidifiere. Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 - metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd in probe de sol recoltate din zonele de impact ale activităţilor industriale, din zona CET Suceava, precum şi din zona haldelor de deşeuri industriale aparţinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Parametru statistic
Pb
Cu
Zn
Cd
Loc prelevare
(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) Adâncime prelevare
0-5
5-30
0-5
5-30
0-5
5-30
0-5
5-30
Limită incintă SC ACET SA Suceava
18,16
21,38
35,6
33,01
117,53
110,79
0
0
Limitrof haldă nămol ACET Suceava
20,41
17,48
28,8
20,75
108,1
129,11
0
0
17
Parametru statistic Pb Cu Zn Cd
Loc prelevare (mg/kg s.u.) Adâncime prelevare 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30
Martor - mal râu Suceava
35,28
15,39
49,6
59,75
133,08
93,34
0
0
Limitrof haldă şlam Ambro Suceava
25,08
28,23
35,6
33,01
102,32
89,52
0
0
PA pt. folosinţe sensibile
50
50
100
100
300
300
3
3
PI pt. folosinţe sensibile
100
100
200
200
600
600
5
5
Tabel 8. Rezultate ale determinărilor conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în mun. Suceava în anul 2006
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR
Situaţia zonelor cu alunecări de teren din municipiul Suceava este prezentată în tabelul următor, in conformitate cu datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului SUCEAVA. Denumirea zonei
Alunecare Potenţială
Alunecare activă
Construcţii afectate sau posibil a fi afectate
1. Municipiul Suceava
- versant N-E;
- versant N-V. DA
- ansamblul de locuinţe din zona versantului N-E,N-V;
- căi de comunicaţie circa ;
- reţele tehnico edilitare (electrice, termoficare, gaze ,telefon,canalizare)
Tabel 9. Situaţia zonelor cu alunecări de teren din municipiul Suceava
Menţionăm că alunecările de teren din Suceava sunt încadrate la tipul „alunecări de suprafaţă”. GESTIONAREA DEŞEURILOR
Depozitul de deşeuri municipale al municipiul Suceava este amplasat pe malul raului Suceava, nu este impermeabilizat si nu este împrejmuit, fiind complet neconform cu legislatia in vigoare. Efectele asupra mediului şi a sănătăţii umane sunt: poluarea raului Suceava, solului şi pânzei freatice în zonă, disconfort pentru vecinătăţi, pericol de îmbolnăviri. Se impune reducerea poluării mediului datorată funcţionării actualului depozit de deşeuri, dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor, cu asigurarea valorificării deşeurilor reciclabile şi execuţia unui depozit ecologic zonal. Conform Angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, actualul depozit trebuie închis în anul 2008. Serviciul de salubritate pentru municipiul Suceava a fost concesionat către firma SC ROSAL GRUP SA Bucureşti, care nu asigură in totalitate condiţii de colectare selectivă la sursă.
18
Operatorul actualului depozit de deşeuri este SC TEST PRIMA SRL Suceava, care este răspunzător de închidere şi urmărire post – închidere. URBANIZAREA MEDIULUI
În prezent, suprafeţele ocupate de spatiile verzi se încadrează în normele legale impuse de legislaţia în vigoare, fiind de 22,31 mp/locuitor, dar considerăm că este necesara îmbunătăţirea acestora din punct de vedere calitativ. Spaţiile verzi contribuie la purificarea aerului, dau aspect estetic oraşului, reprezintă zone de odihnă şi recreere pentru populaţie, contribuind la îmbunătăţirea a stării de sănătate a populaţiei.
În perioada următoare se impune amenajarea de noi spaţii verzi în mun. Suceava şi reabilitarea parcurilor existente. În acest sens, au început lucrările de reabilitare a Parcului Central, în suprafaţă de 15930 mp, cu finantare din fondurile alocate de la bugetul local. Lucrarile constau în:
- extragerea arborilor şi arboretului neestetic, fără valoare şi înlocuirea cu arbori şi arbuşti valoroşi;
- refacerea, în totalitate, a gazonului şi înfiinţarea unui sistem pentru irigaţii;
- refacerea aleelor de acces şi mobilierului;
- modernizarea a două fântâni arteziene;
- modernizarea sistemului de iluminat. TRANSPORTURILE
Creşterea accentuată a numărului de maşini din ultimii ani şi infrastructura stradala subdimensionata contribuie foarte mult la poluarea aerului şi la poluarea sonoră datorată traficului rutier. Emisiile de gaze acidifiante, pulberi în suspensie, Pb, din gaze de eşapament, cu aport semnificativ la nivelul general al imisiilor atmosferice în mun. Suceava, au crescut în ultimii ani. Se impune modernizarea sistemului stradal şi fluidizarea circulaţiei rutiere, modernizarea parcului auto în vederea respectarii indicatorilor specifici Euro3, Euro 4, salubrizarea căilor rutiere de transport şi dirijarea traficului greu pe trasee periferice.
2.4. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII ÎN DOMENIUL MEDIULUI
ÎN DOMENIUL CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII APEI
Asigurarea alimentării cu apă potabilă din sursa Berchişeşti cu cantitatea necesara pentru consumul populaţiei din întreg municipiu va asigura optimizarea consumului de apă pentru consumul casnic. O realizare deosebită în acest domeniu este branşarea populaţiei din Cartierului Burdujeni (cel mai mare cartier din municipiu) la sursa de apă potabilă Berchişeşti, în data de 01. aprilie a.c. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a staţiei de epurare şi a reţelelor de canalizare, prin programul ISPA, va demara în perioada imediat următoare, întrucât s-au încheiat procedurile necesare.
19
ÎN DOMENIUL DEŞEURILOR
Actuala halda pentru deşeuri menajere se afla în lunca Sucevei, fiind un factor de poluare a râului Suceava. Pentru închiderea haldei existente este necesară suma de 6.037.500 mii lei, iar pentru amenajarea unei noi halde este necesară o sumă de 164.271.319 mii lei. Se impune astfel găsirea unei soluţii care să rezolve problemele de mediu generate de groapa de gunoi. In acest sens se prevede:
- Asocierea Consiliului Local Suceava cu Consiliul Judeţean Suceava şi cu alte consilii locale, pentru gestionarea gunoiului menajer şi realizarea unei gropi de gunoi ecologice.
- Realizarea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei municipiului Suceava privind colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea/revalorificarea acestora.
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ATMOSFEREI
Masurile necesare in acest scop sunt:
- Finalizarea alimentării cu gaz metan a întregului municipiu, inclusiv Burdujeni sat şi Iţcani şi reabilitarea reţelelor termice pentru reducerea pierderilor care astăzi sunt de aproximativ 40%.
- Stabilirea strategiei de încălzire a municipiului Suceava, pe termen lung prin întocmirea unui studiu obiectiv privind soluţia optimă privind protecţia atmosferei.
- Asfaltări de drumuri naţionale, prin executarea unor lucrări în profunzime şi profesioniste constand in refacerea covorului asfaltic, care să conducă la reducerea poluării cu pulberi a municipiului Suceava – 10 km în 4 ani, (cate 2,5 km anual), pe ruta Peco Burdujeni – Autoservice Sf. Ilie.
- Reabilitări de străzi şi alei, minim 25 de străzi anual, funcţie de starea tehnică a acestora şi redarea circulaţiei rutiere pe strada Cernăuţi, pentru autoturisme, inclusiv finalizarea lucrărilor de canalizare şi consolidare. Se impune aparitia unor structuri organizatorice care să aibă experienţa necesară în domeniul serviciilor de transport public care să răspundă următoarelor cerinţe prevăzute de legislaţia în vigoare:
- dotare tehnică corespunzătoare obligaţiilor privind protecţia mediului;
- standarde de calitate în curs de implementare
- regularitatea curselor
- deţinerea licenţelor de operare.
20
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI SOLULUI
Masuri necesare:
- Montarea unor bariere de gabarit pe şoseaua Petru Rareş, pentru a împiedica deteriorarea carosabilului în această zonă afectată de alunecările de teren.
- Corectarea acidităţii solului în parcuri, scuaruri şi aliniamente, aciditate provenind din folosirea substanţelor chimice în procesul de tratare a carosabilului de gheaţă în perioada de iarnă. În prezent tratamentele se fac cu produse ecologice în procent de 100 %.
- Realizarea colectării apelor drenate pe versantul de N-E, prin reţele de canalizare pe o lungime de 550 ml si prin rigole descoperite pe o lungime de 1000 ml. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
Masuri necesare:
- punerea în valoare a monumentelor
- stimularea/sprijinirea evenimentelor locale
- proiecte pentru ridicarea calităţii mediului construit şi natural. De asemenea se preconizează:
- transferul parcului dendrologic Şipote “Parcul Cetăţii” din domeniul public de interes naţional în domeniul public de interes local;
- amenajarea Parcului dendrologic “Cetate”, prin plantare de pomi, realizarea de alei pietonale, îmbunătăţirea iluminatului public şi nu în ultimul rând redarea destinaţiei de parc a acestei suprafeţe;
- amenajarea “Orăşelului Copiilor” pe o locaţie permanentă (Parcul Cetăţii);
- amenajarea de parcuri în cartierele Burdujeni şi Obcini, locaţiile vor stabilite ulterior;
- externalizarea şi privatizarea serviciilor de intretinere spaţii verzi/seră, reparaţii;
- reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi din municipiul Suceava. ASPECTE INSTITUŢIONALE ŞI LEGISLATIVE
Principiile pe care s-a bazat elaborarea PUMM sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr. 265 /2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.195/2005 privind protecţia mediului), dar şi principiile generale şi obiectivele prioritare identificate în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Planul Naţional de Dezvoltare, precum şi principiile democratice indispensabile prezentului. Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene din domeniul protecţiei mediului.
21
Principalele directive europene de mediu, care privesc în mod direct oraşele din Statele membre şi care trebuie luate în considerare de Planurile de management al mediului urban sunt:
- Directiva Cadru privind Calitatea Aerului;
- Directiva privind Apa Potabilă;
- Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Orăşeneşti;
- Directiva privind Calitatea Apelor de Îmbăiere;
- Directiva Cadru a Apei;
- Directiva privind Zgomotul Ambiental;
- Directiva Cadru a Deşeurilor;
- Directiva privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării;
- Directiva Seveso II;
- Directiva Habitate;
- Directiva pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului;
- Directiva pentru Evaluarea Strategică de Mediu;
- Directiva privind Informaţia de Mediu. De asemenea, in cazul municipiului Suceava s-au avut în vedere si angajamentele asumate de ţara noastră prin capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Al 6-lea Program de acţiune pentru Mediu a impus abordarea integrată a zonelor urbane care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi bunăstării sociale, prin asigurarea unui mediu în care nivelul de poluare nu dăunează sănătăţii şi încurajează o dezvoltare urbană durabilă.
În mod voluntar se elaborează Planuri de Acţiune pentru Agenda Locală 21, care să permită administraţiilor publice locale să-şi definească dezvoltarea durabilă pe termen mediu şi lung. Baza legală pentru implementarea Agendei Locale în România este:
- HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
- HG nr.898/2006 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Integrării Europene şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinanţarea şi administrarea proiectului „Extinderea implementării Agendei Locale 21 în România”, semnat la Bucureşti la 12 mai 2006. Principiul care a dominat întregul proces de elaborare a PUMM-ului la nivelul municipiului Suceava a fost abordarea participativă a tuturor părţilor implicate şi afectate. În acest sens, pe parcursul elaborării lucrării, s-au desfăşurat întâlniri succesive ale grupului de lucru precum şi consultări cu autoritatile si reprezentantii publicului. Asistenţa tehnică s-a materializat prin îndrumarea şi verificarea pas cu pas a etapelor parcurse în elaborarea PUMM-ului în municipiul Suceava, sub coordonarea specialiştilor Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
22
Structura grupului de lucru pentru PUMM Suceava cuprinde:
Nr.crt. Instituţia
Funcţia
Nume, prenume
Şef Serviciu – Monitoring, Sinteză şi Coordonare
Gina Ursul
Şef Serviciu – Implementare Politici de Mediu
Iluţă Cocriş
Consilier - Comp. Relaţii publice şi Comunicare, Planuri, Proiecte şi Programe
Mihaela Holobîcă
Consilier - Comp. Gestiunea Deşeurilor şi Chimicale
Camelia Pascaru
Consilier - Comp. Calitatea Aerului şi Legislaţie Orizontală
Rodica Burduja
1. Agenţia de Protecţia Mediului Suceava
Consilier - Comp. Protecţia Naturii, Solului şi Subsolului
Cezar Asurdului
Sef birou - Biroul Protecţia Mediului
Tabarcea Victoria
Inspector - Direcţia Domeniului Public
Teodorovici Remus
Consilier superior - Serviciul Investiţii
Mirăuţă Camelia
Şef Serviciu - Dezvoltare şi Monitorizare servicii Publice
Marchitan Constantin
2. Primăria municipiului Suceava
Inspector - Birou Protecţia Mediului
Lungu Cristina
Tabel 10. - Structura grupului de lucru pentru PUMM Suceava
Factorii responsabili pentru fiecare aspect de mediu evidenţiat în PUMM sunt:
- Autorităţile şi instituţiile publice din mun. Suceava: Agenţia de Protecţia Mediului Suceava, Consiliul Local al municipiului Suceava, Primăria municipiului Suceava, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, Autoritatea de Sănătate Publică Suceava, Direcţia Silvică Suceava,